Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite mâine

Critică literară - despre una, despre alta...

CEL MAI PROFUND GÂND POETIC SCRIS VREODATĂ în limba română Publicat de PĂȚAN FLORICA în Iunie 15, 2019 la 12:11am

„Odă ( în metru antic)”, de Mihai Eminescu

„Nu credeam să-nvăț a muri vrodată”, cel mai profund gând poetic din literatura română Atât de multe lucruri s-au spus despre moarte și, deși știm cu toții că ea este implacabilă, un dat al sorții, de vreme ce primii noștri părinți au pierdut nemurirea lor și pe a noastră fiind izgoniți din rai, totuși încercăm să o negăm sau să-i conferim sensuri diverse, care să liniștească într-un fel sau altul spiritul nostru tulburat la asemenea gând. S-a spus adeseori că moartea nu există, gânditorii au pus întrebarea dacă ea este „un punct” sau „o virgulă”; moartea a fost definită ca un „somn dulce” (Leonardo da Vinci), ca un „mare instrument al vieții” (Thomas Mann), că „doar murind devii stăpânul lumii” (Alexandru Macedonski). Poate că ea este o „datorie pe care fiecare om nu o poate plăti decât o singură dată” (William Shakespeare), sau ne ducem spre ea „ca o lebădă, cântând” (Vasile Alecsandri); poate aflăm că în clipa morții „omul e dezlegat să explice ceea ce n-a putut înțelege pe pământ” (Liviu Rebreanu), sau că „cea mai cumplită formă a ei ar fi moartea în singurătate , când însăși lumina este un principiu de moarte” (Emil Cioran). O personalitate ca Napoleon spunea că „a muri nu înseamnă a fi învins”, iar filozoful Mircea Eliade o vedea ca pe „o cortină lăsată definitiv peste un destin sau altul, omul având o singură existență, finită, în această lume”.http://junimeadigitala.ning.com/group/critica-literara-despre-una-despre-alta/forum/topics/cel-mai-profund-g-nd-poetic-scris-vreodat-n-limba-rom-n?xg_source=activity

Ottilia Ardeleanu - Teodor Dume, poetul care sfidează moartea Luna aprilie, pentru mine, este cel mai frumos anotimp al anului în care m-am născut (la04 aprilie) și în care am rodit cu folos sufletului meu dar și sufletelor altora. Când spun aprilie mă gândesc la Gheorghe Grigurcu (născut pe 16 aprilie) care mi-a însămânțat cuvântul și datorită domniei sale am ajuns pe drumul literaturii până la un punct. Nu pot să nu amintesc un alt nume greu din literatura contemporană, Ionuț Caragea (născut pe 12 aprilie), un adevărat prieten care deseori, a vegheat și intervenit pentru a-mi putea duce pașii pe drumul poeziei de calitate.  http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/ottilia-ardeleanu-teodor-dume-poetul-care-sfideaz-moartea

Puterea din om Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 9, 2019 Despre… ”O călătorie la Salzburg” - Cristina Ștefan Ileana Popescu Bâldea Soare blând de martie, cu raze prin gene ce-au zărit întunericul și prin ramuri ce așteaptă pocnetul mugurului din ultimul anotimp. Cât de frumoasă este viața care trăiește alături de noi! Printre zilele înghesuite cu tot felul, ar trebui să ne punem degetele în palma ei, acolo unde asemănările se opresc și nimic nu seamănă cu un hău. Acolo unde concursul nu are câștigător și cuvintele nu sparg pereții. Acolo unde, mai presus de orice, realizezi cât de mic ești – dincolo de toate părerile tale și ale altora. Și cât de subțire, fragilă, de neîmblânzit este granița aceasta dintre cele două vieți! Cea din noi și cea de lângă… http://junimeadigitala.ning.com/group/critica-literara-despre-una-despre-alta/forum/topics/puterea-din-om

Radiografia unui gând - despre "Eu și celălalt", autor Ana Dobre - Pelin Publicat de ileana popescu bâldea în Decembrie 15, 2018 De cum am privit-o, mi-am spus că voi scrie câteva gânduri despre ea. Pentru că ador oglinzile. Prin tot ceea ce relevă ele, cu sinceritate, despre noi. Ridurile care se văd și poveștile din spatele lor, zâmbetul atât cât trebuie, întrebările, incertitudinile, mișcarea aceea browniană din cel mai adânc adânc, tristețea lățită sub pojghița de argint care scoate palmele și ne aranjează privirea după sufletul - des, ascuns să nu i se vadă rănile. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/critica-literara-despre-una-despre-alta/forum/topics/radiografia-unui-gand-despre-eu-si-celalalt-de-ana-dobre-pelin

Nicolae Scheianu – „pietre din(tr-un) potop” de cuvinte Publicat de CAMELIA ARDELEAN în August 7, 2018 

Pe Nicolae Scheianu l-am cunoscut la începutul lunii iunie (2018), când venise din Baia Mare la Deva, cu ocazia lansării de carte a unui coleg scriitor din oraşul aflat la poalele Cetăţii. Întâmplarea (fericită) a făcut să se aşeze chiar pe scaunul din spatele meu, motiv suficient pentru a intra în vorbă la sfârşitul evenimentului şi a schimba impresii şi volume personale. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/critica-literara-despre-una-despre-alta/forum/topics/nicolae-scheianu-pietre-din-tr-un-potop-de-cuvinte

DESPRE UNA, DESPRE ALTA: Astăzi despre evenimentul de la Cluj. Publicat de PATAN FLORICA în Iunie 2, 2018  FESTLIT CLUJ, 2-4 iunie 2018 A cincea ediție a Festivalului Naţional de Literatură – FestLit Cluj – se va desfășura în perioada 2-4 iunie 2018 De asemenea, conform tradiției, va avea loc și Festivitatea de acordare a Marelui Premiu FestLit ,premiu pentru care juriul a fost format din Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Angelo Mitchievici, Irina Petraş, Vasile Spiridon. eadigitala.ning.com/group/critica-literara-despre-una-despre-alta/forum/topics/despre-una-despre-alta-ast-zi-despre-evenimentul-de-la-cluj

Film - Teatru - Muzică

Trupa copiilor la Festival-Concurs Publicat de Anica Andrei Fraschini în Martie 21, 2018

Pentru unii membri din "Trupa copiilor", a fost prima participare la un festival-concurs. Este vorba despre Clubul de teatru pentru copii, Iași, trupa fiind coordonată de actrița Gabriela Andrei, de la Teatrul Luceafărul. S-au înscris la Festivalul "Hai la teatru", al trupelor din școlile și liceele Județului Iași, a XII-a ediție, desfășurat cu sprijinul Consiliului Județean Iași și al Inspectoratului Școlar Județean Iași. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/film-teatru-muzica/forum/topics/trupa-copiilor-la-festival-concurs

Din buzunarul copilăriei

Ninge ca-n vis de copil - autor Aurora Luchian
Publicat de Aurora Luchian
în Noiembrie 29, 2018
Iarna a venit zglobie,
Cu o tolbă de argint,
Și pe derdeluș îmbie
Pe copii ca-ntr-un alint.

Ninge mătăsos, cuminte,
Tot mai frig e peste sat,
Râul vrea să își prezinte
Chipul aspru, înghețat.

De prin curmături de dealuri,
Vântul a ieșit vioi,
Și a pus nămeți în șaluri,
Peste câmp și codri goi.
http://junimeadigitala.ning.com/group/lumea-copilariei-noastre/forum/topics/ninge-ca-n-vis-de-copil-autor-aurora-luchian

Umor

Rima mea zglobie prin vitezomanie / Epigrame - de Aurora Luchian
Publicat de Aurora Luchian
în Noiembrie 29, 2018
Vitezomanie

În viteză ca nebunul,
Mi-a tăiat de spaimă graiul,
Da în goană, căpcăunul,
Cic-a depășit și Raiul.

Unui adolescent...la volan

Să mă dau grozav și mare,
Iau amicii la plimbare...
Și am circulat banal:
Prin pomi, șanțuri și spital.

Punct terminus

Cherchelit, da se grăbește,
Secunda și kilometru!
Popa: ”Doamne-miluiește!”
El, la sfat cu Sfântul Petru...
http://junimeadigitala.ning.com/group/epigrameiliteraturumoristic/forum/topics/rima-mea-zglobie-prin-vitezomanie-epigrame-de-aurora-luchian

Editoriale

Anul restaurației
21-12-2018Nr. 952 Cristian PÎRVULESCU Editorial

În 2018 s-a desăvîrșit procesul de înlocuire a democrației de vitrină cu naționalismul de vitrină. Dar naționalismul de vitrină nu pare decît o etapă în drumul României către o destinație politică încă neprecizată, dar care poate fi oarecum anticipată din simpla analiză a discursului politic.

Privit retrospectiv, anul 2018 pare a fi cel al recuperării oficiale a național-comunismului. 
https://www.observatorcultural.ro/articol/anul-restauratiei/

Psihologie - Cine sunt și ce caut?

50 sfaturi de la copaci...
Publicat de STelu Pop
Lilioara Macovei-din Suflet de copac

"1. Nu depinde de tine cum te naști. Și noi copacii suntem de mai multe feluri. Salciile par triste, stejarul puternic, arțarul mândru, însă fiecare are același potențial și e unic în felul lui. Folosește-ți propriile abilități și învață altele noi

2. Găsește-ți energia și puterea interioară. Noi ne folosim de asta iarna, când e frig și zăpada ne apasă crengile.

3. Fii flexibil. Dacă un copac ar rămâne rigid, crengile s-ar rupe, tocmai de aceea noi ne mișcăm o dată cu bătaia vântului, apoi revenim în poziția inițială și mai puternici.
http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/50-sfaturi-de-la-copaci

Activitatea Recentă

Postări de log efectuate de Nelu Preda
cu 1 oră în urmă
Postare de log efectuată de Aurel Conțu
cu 14 ore în urmă
Elisabeta Luşcan a promovat postarea pe blog De va veni! a lui Nelu Preda
ieri
Postare de log efectuată de Nelu Preda
ieri
Postări de log efectuate de Costel Zăgan
Duminică
Agafia Dragan a promovat postarea pe blog De va veni! a lui Nelu Preda
Duminică
5 postări de blog ale utilizatorului Nelu Preda au fost prezentate
încă 2...
Duminică
Agafia Dragan a promovat postarea pe blog Ispita mea polară a lui Ioan Grigoraș
Duminică
Agafia Dragan a promovat postarea pe blog Nori grei! a lui Nelu Preda
Duminică
ileana popescu bâldea a promovat discuţia BOMBOANA DE MENTĂ a lui PĂȚAN FLORICA
Sâmbătă
3 discuţii ale utilizatorului Aurel Conțu au fost prezentate
Sâmbătă
ileana popescu bâldea a promovat postarea pe blog Stiharul urbei a lui paparuz adrian
Sâmbătă

Calendarul zilei

 

Rețeaua DIALOGURI CULTURALE - REVISTĂ DE ARTĂ ȘI CULTURĂ (fostul site CONFLUENȚE LIRICE - revistă de artă și cultură) este un site privat care promovează arta, literatura și scriitorii, indiferent de recunoașterea lor publică. Acest site încurajează socializarea membrilor săi în cultul prieteniei și comunicării, în limitele unui comportament civilizat. 

Arta nu se explică. se așază în fața noastră, întâmplător sau nu. nu cere păreri și nici nu jignește dacă nu înțelegi. își vede de drumul ei, în timp ce tu poți fi mai înalt, cu puțin, sau tasat de ani.- IPB

https://www.facebook.com/groups/1829162424015621/?ref=bookmarks

                                       NR. 6, IUNIE 2019

Gândul de la ora trei

A TRECUT...
Ileana Popescu Bâldea
... cum orele noaptea, spre zori. cum gândul meu dintr-un neuron în altul, încercând să adune totul din unghiuri. am amânat să scriu aceste rânduri, zicându-mi că, astfel, întâmplările ar putea să rămână lipite de ziduri, și zidurile de mine și eu de zilele pe care aș fi reușit să le opresc printr-o magie specială. așa gândeam, dar nimic din visul meu nu s-a împlinit. ușile s-au trântit cu zgomot, aerul încărcat de emoție a ieșit prin tavan, cărțile s-au așezat cuminți în cutii și au luat drumul editurilor, înapoi. umbrele noastre și amintirile s-au strecurat în buzunare, printre coperți, s-au făcut brățară la mână sau papion la cămăși. sigur, sigur, domnul Bookfest s-a transformat în Superman și a luat-o la fugă printre pavilioane, pe aleile care încă mai simt tălpile îngândurate de drum... a plecat, da! dar va reveni peste o vreme, bun, și blând și cu lacrimi în ochi ... pentru anul care va mai trece.

Textul zilei

Imagini pentru fotografii eminescu

„Stelele-n cer” (ultima poezie scrisa de Eminescu)

„Stelele-n cer Deasupra mărilor Ard depărtărilor Până ce pier. După un semn Clătind catargele Tremură largile Vase de lemn; Nişte cetăţi Veghind întinsele Şi necuprinsele Singurătăţi. Orice noroc Şi-întinde-aripile Gonit de clipele Stării pe loc. Până ce mor, Pleacă-te îngere La trista-mi plângere Plină de-amor. Nu e păcat? Ca să se lepede Clipa cea repede Ce ni s-a dat?”

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
LUCIAN  BLAGA

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

Lumină lină

TUDOR ARGHEZI

Cum te gasesti, usoara zburatoare, 
Zacand aici, pe-o margine de drum, 
Si nu dormind intr-un polen de floare, 
Invaluita-n aur si parfum?

Neascultand de vantul de la stup, 
Te-ai aruncat in plasa verde-a zilei
Si darurile-acum, ale zambilei, 
Puterile-amortite ti le rup.

Voind sa duci tezaurul de ceara, 
Te prabusisi din drumul cel inalt.
Cine-o sa vie, trupul tau de-afara
Sa-l caute si-n jur sa sufle cald?

Cu aripa-n tarana si in vis, 
Strange la piept comoara ta deplina.
Cat! te iubesc, frumoasa mea albina, 
Ca sarcina chemarii te-a ucis!

Lucian Blaga

Vieți paralele? Lucian Blaga vs. Ion Barbu
Autor: Teodor Sărăcuț-Comănescu

Decembrie 2014
Lucian Blaga şi Ion Barbu, doi din cei „trei mari B” ai literaturii române, au avut, se pare, vieţi şi, în acelaşi timp, destine paralele (9 mai 1895-6 mai 1961; 19 martie 1895-11 august 1961).

Atât unul, cât şi celălalt au iubit într-un mod aparte diverse domenii ale artei în care au şi excelat, cu o dorinţă motivată de a-şi lua doctoratul, în cel puţin unul dintre aceste domenii. Cu sprijinul unor personalităţi din ţară vor reuşi să obţină câte o bursă în Germania. Lucian Blaga îşi termină studiile universitare şi obţine titlul de doctor în filosofie cu teza Cultură şi cunoştinţă („Kultur und Erkenntnis”) în anul 1920, iar Ion Barbu se întoarce de la Gottingen fără doctorat în anul 1924, însă în anul 1929 îşi va lua titlul de doctor în matematici (Dan Barbilian) cu teza principală Reprezentarea canonică a adunării funcţiunilor ipereliptice, iar secundară cu Grupuri finite discontinue.

La 24 februarie 1929 crezul literar al celor doi „se întâlneşte” printr-un eseu semnat de Ion Barbu în Ultima oră intitulat Legenda şi somnul în poezia lui Blaga, descoperind la autorul Laudei somnului un principiu poetic comun: „geometria înaltă şi sfântă”.

Lucian Blaga îi mulţumeşte într-o scrisoare, expediată din Berna la 27 februarie: „Cu toată sfânta mânie (împotriva pitorescului indigen) ce o cuprinde, găsesc că articolul ce l-ai scris despre noua mea poezie, cel mai frumos elogiu care se putea aduce «Laudei Somnului». (Mai ales ţinând seama de minunatul spirit care a scris articolul.)”

După propria mărturie a lui Lucian Blaga, poetul este mai degrabă nu un mânuitor, ci „un mântuitor al cuvintelor, scoţându-le din starea lor naturală şi aducându-le în starea de graţie”, concepţie care i-a încununat personalitatea creatoare în domeniul poeziei, teatrului, filosofiei, eseisticii, memorialisticii etc. cu un număr impresionant de volume, spre deosebire de Ion Barbu care are o operă literară restrânsă.

Debutul literar al celor doi creatori (Lucian Blaga, Poemele luminii, 1919, Ion Barbu, După melci, 1921) se produce cam în același timp, din două unghiuri și concepții estetice diferite.
continuare...

http://www.caietesilvane.ro/articole/2527/Vieti-paralele-Lucian-Blaga-vs-Ion-Barbu.html

Tudor Arghezi

Tudor Arghezi a fost călugăr, diacon, bijutier şi ziarist. A făcut închisoare de două ori, a vândut cireşe pentru a supravieţui şi a scris pe hârtie igienică
de Elisabeth Bouleanu


Tudor Arghezi a trăit într-o viaţă de om cât alţii în zece. A fost călugărul Iosif de la Mănăstirea Cernica şi diacon. A muncit în străinătate ca bijutier şi ceasornicar. Nu şi-a încheiat studiile liceale, a făcut închisoare de două ori din cauza convingerilor politice exprimate ca ziarist. A fost interzis de comunişti, trăind la limita supravieţuirii din vânzarea cireşelor de la Mărţişor.
„Orice viaţă de om începe de mai multe ori”, spunea Tudor Arghezi şi acesta pare a fi principiul după care şi-a trăit destinul întortocheat şi fabulos deopotrivă. Tudor Argezi este unul dintre cei mai prolifici autori din literatura română şi unul dintre poeţii cu o importantă contribuţie la dezvoltarea liricii româneşti. În spatele autorului lui ”Zdreanţă” şi al ”Florilor de mucigai” stă o personalitate complexă şi un destin remarcabil. Arghezi a avut de-alungul vieţii peste zece meserii, a oscilat între credinţă şi îndoială în relaţia cu Dumnezeu şi a făcut închisoare pentru convingerile exprimate ca publicist. A fost favorizat de unele regimuri şi interzis de altele, fiind considerat într-o vreme ”duşmanul poporului”, iar în alta ”poet naţional”.
Tudor Arghezi, pe numele său adevărat Ion N. Theodorescu, s-a născut la Bucureşti, pe 21 mai 1880. Tatăl, Nae Theodorescu, era originar din Gorj. A fost nevoit să se întreţină singur încă de la vârsta de 11 ani, din cauza situaţiei financiare precare a familiei. Între 1887 şi 1891 a fost elev al Şcolii primare „Petrache Poenaru”. A urmat iniţial cursurile gimnaziului „Dimitrie Cantemir” şi mai apoi pe cele ale liceului „Sfântul Sava” din Bucureşti. Ca elev, şi-a câştigat banii de întreţinere dând meditaţii. La 16 ani s-a angajat custode la o expoziţie de pictură. A abandonat studiile la 18 ani, fără să susţină Bacalaureatul. La 18 ani era deja angajat ca laborant la o fabrică de zahăr din Chitila.
continuare... https://adevarul.ro/locale/alexandria/tudor-arghezi-fost-calugar-diacon-bijutier-ziarist-facut-inchisoare-doua-ori-vandut-cirese-supravietui-scris-hartie-igienica-1_55338947cfbe376

Mihai Eminescu

MEMORIAM: LOCUL CREATORULUI ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ PORNIND DE LA CAZUL EMINESCU- I Publicat de Sorina Zota 

„Pe Eminescu nu-l cunosc în întregime nici specialiştii, acesta e adevărul. Şi lucrul e limpede de arătat: din cele câteva mii de file ale manuscriselor eminesciene, zeci şi zeci de file sunt scrise în limba germană. După ştirea noastră, nimeni nu le-a descifrat şi folosit încă. Nu ne dăm seama, fireşte, dacă descifrarea lor ar schimba ceva în cunoaşterea lui Eminescu (poate că la capitolul pregătirii şi instrucţiei lui ele ar aduce o contribuţie esenţială, poate că în vreuna din notaţiile lui figurează un gând extraordinar), dar a ţine seama de tot ce s-a păstrat din scrisul şi notele lui este o datorie pe care oricine o va găsi elementară. Totuşi nu ne-am îndeplinit-o.” Constantin Noica[1] Genialitatea lui Mihai Eminescu pare să-i fi făcut cumva o defavoare - dacă luăm în consideraţie faptul că ori de câte ori se vorbeşte despre el, mai tot omul se gândeşte şi evocă la nivel subtil doar latura poetică, plină de savoare şi conţinut, iar publicistica în domeniul social şi politic, pare pentru cei mai mulţi o latură dacă nu ambiguă, atunci în mod sigur puţin mediatizată sau cunoscută.  http://junimeadigitala.ning.com/group/eminescu-dincolo-de-timp/forum/topics/in-memoriam-locul-creatorului-n-societatea-rom-neasc-pornind-de

Farmecul poeziei eminesciene
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU

Eminescologii din toate timpurile, împotriva rivalității lor, au ajuns la concluzia că există un miraj al eminescianismului, un fel de „ armonie eminesciană” unică, din care iradiază veșnica modernitate a lui. „Ni se pare că oricare ar fi fost temeiurile influenței lui Eminescu, găsim de la început, până azi, un motiv neschimbat, care e armonia eminesciană. Propriu zis, acestă armonie e socotită ca un miracol cultural, e în orice caz unică în spiritualitatea românească, și sub vraja ei stăm cu toții de o jumătate de veac” (Camil Petrescu). Eu continui să cred că și astăzi…
Caracostea atrăgea atenția că factorul muzical este „ elementul primordial” al stilului eminescian. G. Munteanu consideră că edificiul operei eminesciene e structurat pe paradigma a trei „invariante”: sensibilitatea, reflexibilitatea și fantezia, alcătuind cunoașterea hyperionică. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/mihaieminescu/forum/topics/farmecul-poeziei-eminesciene

Interferențe literare

Vine o vreme Postat de Agafia Dragan în Mai 15, 2019 http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/vine-o-vreme

om bogat Postat de Dan Tipuriță în Mai 18, 2019 http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/om-bogat

Fotografia în formă de inimă Postat de teodor dume în Mai 22, 2019 la 6:47 http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/fotografia-n-form-de-inim

slime și crin Postat de Anica Andrei-Fraschini în Iunie 4, 2019 la 8:21am http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/slime-i-crin

Maria Nebuna Publicat de Agafia Dragan în Iunie 1, 2018 http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/maria-nebuna

Cana cu vin* Postat de Maria Cecilia Nicu în Mai 24, 2018 http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cana-cu-vin

fluture de noapte* Postat de Dan Tipuriță în Mai 17, 2018 

http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/fluture-de-

Noaptea inimii Publicat de Dorina Neculce(Bat Cohen) în Martie 17, 2018 http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/noaptea-inimii

ROUA ȘI ROAA Publicat de PATAN FLORICA în Mai 10, 2018

http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/roua-i-roaa

Cireșe de mai Publicat de Silvia Giurgiu în Mai 14, 2018 http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/cire-e-de-mai

Prințesa și patefonul* Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Februarie 15, 2018 la 8:30am http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/prin-esa-i-patefonul

PRISMA Postat de PATAN FLORICA în Ianuarie 28, 2018 http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/prisma

astăzi nu este ziua de naștere a nimănui * Postat de igor zarian în Ianuarie 6, 2018 http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/ast-zi-nu-este-ziua-de-na-tere-a-nim-nui

de la negru la alb* Postat de ana sofian 2 în Ianuarie 7, 2018 http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-la-negru-la-alb

Plec spre alt orizont** Postat de Nicolae Vălăreanu Sârbu în Ianuarie 6, 2018 http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/plec-spre-alt-orizont

cifră întoarsă* Postat de Anica Andrei Fraschini în Ianuarie 7, 2018 http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cifr-ntoars

Comentarii Publicate pe Blog

De va veni!

Postat de Nelu Preda în Iulie 11, 2019 la 7:46pm 0 Comentarii

Nori grei!

Postat de Nelu Preda în Iulie 12, 2019 la 5:12pm 0 Comentarii

Da, te iubesc!

Postat de Nelu Preda în Iulie 13, 2019 la 8:44am 0 Comentarii

Poezia?!

Postat de Nelu Preda în Iulie 13, 2019 la 3:55pm 0 Comentarii

Ispita mea polară

Postat de Ioan Grigoraș în Iulie 11, 2019 la 8:02pm 2 Comentarii

E soare!

Postat de Nelu Preda în Iulie 11, 2019 la 12:28pm 0 Comentarii

Neclintire

Postat de Aurel Conțu în Iulie 11, 2019 la 7:26am 0 Comentarii

De nicăieri

Postat de Ioan Grigoraș în Iulie 9, 2019 la 6:00pm 0 Comentarii

Recapitulez uneori

Postat de Costel Zăgan în Iulie 8, 2019 la 4:52pm 0 Comentarii

Nevoi

Postat de Aurel Conțu în Iulie 7, 2019 la 7:35pm 0 Comentarii

Stiharul urbei

Postat de paparuz adrian în Iulie 7, 2019 la 10:55am 0 Comentarii

Erezia fricii în doi

Postat de Costel Zăgan în Iulie 6, 2019 la 2:30pm 0 Comentarii

Nonerezie

Postat de Costel Zăgan în Iulie 4, 2019 la 1:42pm 0 Comentarii

Avatar

Postat de Aurel Conțu în Iulie 1, 2019 la 5:55am 0 Comentarii

Dimineţile noastre

Postat de Agafia Dragan în Iulie 1, 2019 la 10:30am 2 Comentarii

Cu bastonul prin capitalele lumii...

Cu umor despre Mița Biciclista
Maria Mihăescu a fost prima femeie care s-a plimbat cu bicicleta pe Calea Victoriei. O mare frumusețe a vremii, blonda (uneori bruneta) cu ochii verzi-albaștri atrăgea cu siguranță privirile bărbaților. Unul dintre aceștia a fost publicistul George Ranetti, despre care se spune că pe la 1898 - îndrăgostit fiind de frumoasa amazoană dar refuzat de aceasta – s-a răzbunat dându-i porecla de Mița Biciclista, supranume care a rămas celebru până în ziua de azi. Privind în urmă, putem să spunem că acesta a fost un gest benefic pentru fiecare dintre cei doi eroi: Maria Mihăescu a devenit cu adevărat o celebritate a lumii ei, ceea ce a ajutat-o în viața tumultoasă de “demimondenă”, iar George Ranetti a găsit un erou de succes pentru articolele umoristice publicate în revista "Furnica" (am găsit referiri la celebra Miţa în revista "Furnica" chiar și în numere din anul 1915).
https://deieri-deazi.blogspot.ro/2014/01/curtezane-celebre-4-mita-biciclista-si.html

Arte vizuale

Conturul unui gând
Publicat de Iordache Anisoara
în Ianuarie 14, 2018

http://junimeadigitala.ning.com/group/artevizuale/forum/topics/conturul-unui-g-nd

Fotografii

  • Adăugare fotografii
  • Vizualizează Tot

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot
 
 
 

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactori: Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu,Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

"Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată"
Octavian Paler

Medalion literar

CV-Ioan Grigoraș
Publicat de Ioan Grigoraș în Iulie 11, 2018 
M-am născut printre fecioare, la început de toamnă într-un frumos oraș moldav de pe malul Tazlăului. Fascinat de frumusețea locurilor natale am început încă din clasa a-V-a să cuprind în versuri poezia peisajului natal.
Pentru studiile liceale și universitare m-am deplasat în Ardeal, unde, pe timpul liceului, am activat în Cenaclul literar „Tinere Condeie”. În această perioadă am colaborat și cu revista „Limba şi literatura română”.continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-ioan-grigora

traduceri...

Arcul şi lira (El arco y la lira)
Postat de Ioana Haitchi în Noiembrie 8, 2017
Poezia este cunoaștere, salvare, putere, abandon. Operaţiune capabilă de-a schimba lumea, activitatea poetică este revoluționară prin natura ei; exercițiu spiritual – metodă de eliberare interioară. Poezia dezvăluie această lume; creează o alta. Pâinea celor aleşi; al naibii aliment. Izolare; unire. Invitație la călătorie; întoarcere la patria-mamă. Inspirație, respiratie, exerciţii fizice. Rugăciunea vidului, dialogul cu absenţa: plictiseala, chinul și disperarea le hrănesc.  continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/arcul-i-lira-el-arco-y-la-lira

Articole

Mica Unire

24 ianuarie 1859, data la care a avut loc Mica Unire. Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și econunirea-principatelor-romaneomică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.  continuare... https://ziarulunirea.ro/24-ianuarie-1859-mica-unire-unirea-principatelor-romane-sub-alexandru-ioan-cuza-240383/?fbclid=IwAR2Kx1CeITWAfDfbWlZIq

Bun rămas, Gaudeamus!
Publicat de ileana popescu bâldea
în Noiembrie 20, 2018 la 4:13pm în ARTICOLE
Gata! Gaudeamus și-a îmbrăcat haina de sfârșit de toamnă, a închis-o în ghindă crăpată, a pus în rucsac câteva cărți, amintiri și, sprijinit într-un toiag din frunze, a coborât treptele fluierând după un TAXI care avea întunericul pe bancheta din spate. A făcut cu mâna, larg, cât să-i atingem toți degetele, și a plecat. În urma lui a rămas pustiul, ca trecere, și poate împlinirea unui vis. 
http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/bun-ramas-gaudeamus

Caligrafii

Grădina cu scriitori
Publicat de ileana popescu bâldea
în Iulie 7, 2019
Parcă erau crescuți pe scaune, pe scaunele dintre copaci. copacii cu trunchiuri înalte și crengile sus,sus, între Muzeul Literaturii și cer, încât, cu puțină bunăvoință, ai fi zis că aer și spațiu nu există – doar un tunel cu pereți transparenți către lumea de deasupra noastră. și-acolo, ei, înveșmântați în cuvinte, departe de tot ce se cheamă real chinuit de viață, își întindeau degetele sufletului și lăsau pacea aceea înaltă să coboare spre tălpi, până când oameni nu mai erau, doar un abur de iulie binecuvântat că există.
O parte din mine am lăsat-o pe scaun și cu alta am ieșit din grădina, m-am prefăcut în om normal, m-am cățărat pe gard și i-am ascultat, privit, înțeles, admirat. erau fantastici în „delirul” lor și mi i-am imaginat trudind la șlefuirea literei, aglutinarea ei în stări, și pagini, și cărți și cuvinte despre ele. căci, acolo, cuminți, dar fremătând, asta făceau: vorbeau despre ei, despre opera lor, despre cărțile care plecau, în lume, atunci – cu sfială, emoție și încredere că atâta vreme cât fiecare lasă în urmă ceva, lumea asta nu va pieri ca parte supremă a existenței, ca spirit.
http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/gradina-cu-scriitori

Stre-suri...

Printre gânduri sau nevoia de liniște Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 16, 2019

Am ajuns mai târziu. Și am preferat, o vreme, să nu mă așez. Acum, când scriu, ascult cu o ureche Chopin și cu cealaltă, Imnul României , la Summitul PPE la București. Ce îmbinare minunată aud! Când ultimul vers se pierde, reduc sonorul. Mă întreb cum ar fi viața dacă nu am asculta știri? Am încercat de câteva ori. A fost plăcut, dar nu mă simțeam întreagă. De parcă cineva m-ar fi introdus într-o eprubetă pentru experiment. Alt experiment. Trag cu ochiul la buzele lor care se mișcă, la zâmbetul sincer sau de circumstanță. http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/printre-ganduri-sau-nevoia-de-liniste

După 1 Decembrie... Publicat de Anica Andrei-Fraschini în Decembrie 3, 2018

La ce mă gândesc? La critici. Dacă multă lume s-a manifestat cu entuziasm, în legătură cu Sărbătoarea Națională și Centenarul Marii Uniri, alții, mulți și ei, au criticat. Să-ți iubești țara nu are legătură cu vremelnicia conducătorilor pe care nu-i agreezi, nici cu erorile care s-au făcut, de-a lungul istoriei. Să-ți fie dor de țara ta, când ești plecat, pornește din adâncul ființei tale și nu poți opri sau nega dorul. I te supui și plângi, uneori. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/dup-1-decembrie?xg_source=activity

Strecor ceva... Publicat de Anica Andrei-Fraschini în August 10, 2018 la 9:39am în Stre-suri...Înapoi la Stre-suri... Discuţii Da, trezirea exact alături de proaspăta dimineață, în miros de fum din grădini învecinate... Zgomotele trezesc brusc, mirosurile se insinuează în vis și sperie... Nu este permisă aprinderea focurilor în curți, decât pentru barbecue. Dar, vecinii care au proprietăți campaniarde, relativ vechi, trăiesc, în continuare, ca lațară.continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/strecor-ceva

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2019   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor