Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Critică literară - despre una, despre alta...

Meria Cecilia Nicu
„Camere mobilate”

Nu cred că Damian Stănoiu este un „house hold name’ , cel puţin nu pentru noile generaţii (fie ele şi mai puţin noi) şi nu mă refer la noutatea conjuncturii istorice.
Scriitor al anilor 30 trecut cu vederea de epoca socialismului victorios şi de cele mai multe ori privit cu suspiciune chiar de colegii de generaţie - nu atât pentru calitatea expresiei literare cât pentru colorata existenţă a omului: atrăgător, frumos chiar dacă acceptăm ideea relativităţii frumosului, aventuros şi poate chiar rătăcit cumva, fost călugăr (ca şi Arghezi, vine în minte imediat) înregistrând viaţa monahală ca o etapă mai mult sau mai puţin convingătoare, dar mai ales plină de momente lumeşti - un nume intrat în istoria literaturii noastre - el este scriitorul humorului amar, al notaţiei sarcastice, relatările lui purtând marca unei gândiri iritate de realitatea nu tocmai roză a vieţii lui şi a românului în general, viaţa aceea pendulând între sărăcie şi speranţă, între curiozitatea unei gândiri profunde şi incapacitatea adaptării ei la realul imediat.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/camere-mobilate

Film - Teatru - Muzică

Din buzunarul copilariei

Miracolul plantelor...

Ţin în pumnişor, seminţe
Negre, albe şi pestriţe,
Lunguieţe, rotunjoare,
Ce-s de viaţă purtătoare.

Ieri, doamna învăţătoare,
Explicase cu răbdare,
Că-n sămânţa mărunţică,
Doarme planta fără frică!

Ca să o trezim la viaţă,
Primăvara, dimineaţă,
O depunem în pământ,
Şi-o udăm din când în când.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/lumea-copilariei-noastre/forum/topics/miracolul-plantelor-material-didactic-pentru-pre-colari-autor

Umor

Domnule judecător,
Asta e discriminare,
Plus că…suntem un popor
Cu tradiţii milenare,

Iar apoi, de-o l’om legal,
E şi-o mare nedreptate,
Cum bărbatul e egal
Cu muierea azi în toate,

Astfel rog să ia instanţa, 
Fapta, în considerare, 
Abuzat fiind de Tanţa, 
Ca “legitimă-apărare”

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/epigrameiliteraturumoristic/forum/topics/caz-penal

Articole

ASASINAREA LUI B. FUNDOIANU
La începutul lunii octombrie 1944 murea în lagărul de la Auschwitz un mare poet, critic literar, eseist, filosof evreu francez originar din România, B. Fundoianu ( Benjamin Fondane, Benjamin Wexler), Născut la 14 noiembrie 1898, la Iași,a fost fiul comerciantului Isaac Wechsler din Ținutul Herța. A început să colaboreze încă de la 14 ani la diverse reviste românești și evreiești. Dar adevăratul debut poate fi considerat doi ani mai târziu în revista de orientare simbolistă și modernistă Viața nouă, editată de Ovid Densușianu. În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii români și publică constant în revistele de avangardă din România.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/asasinarea-lui-b-fundoianu

Activitatea Recentă

Violeta Deminescu a adăugat o discuţie la grupul
cu 5 ore în urmă
Enea Gela a promovat postarea pe blog Azadeh, trei momente lichide* a lui adrian grauenfels
cu 6 ore în urmă
Violeta Deminescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog În sfera gândirii... a utilizatorului CAMELIA ARDELEAN
cu 7 ore în urmă
Postarea de blog a utilizatorului Any Tudoran a fost prezentată
cu 7 ore în urmă
Violeta Deminescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog ifose a utilizatorului Any Tudoran
cu 7 ore în urmă
Postare de log efectuată de Any Tudoran
cu 7 ore în urmă
Ioan Grigoraș a promovat postarea pe blog Fără titlu a lui Violeta Deminescu
cu 8 ore în urmă
Diana Manole a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog lumina unei îngenuncheri de inimă* a utilizatorului Mihaela Maria Grecu
cu 8 ore în urmă
Constantinescu Rodica a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Pianul a utilizatorului Constantinescu Rodica
cu 8 ore în urmă
Constantinescu Rodica a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Pianul a utilizatorului Constantinescu Rodica
cu 8 ore în urmă
Violeta Deminescu a promovat postarea pe blog În sfera gândirii... a lui CAMELIA ARDELEAN
cu 8 ore în urmă
Violeta Deminescu a promovat postarea pe blog dezarmează-mă a lui Ioan Grigoraș
cu 8 ore în urmă

Calendarul zilei

 

Reţeaua Dialoguri culturale este un site privat care promovează arta, literatura şi scriitorii, indiferent de recunoaşterea lor publicǎ. Acest site încurajează relaţionarea şi socializarea membrilor săi în cultul prieteniei şi comunicării, în limitele unui comportament civilizat.

Bine aţi venit!

GRUP FACEBOOK DIALOGURI CULTURALE

scriitori romani

Anunț important!

Concursul s-a terminat. Premiul pentru câștigători este, în continuare, o surpriză. Așa cum v-am întrebat, cu ceva vreme în urmă - în grupul "SCRISOARE PENTRU MOȘ GERILĂ", ce-ați zice dacă vom aduna amintirile tuturor într-o carte? Un fel de carte despre poveștile în care am fost... de Moș Crăciun, de Moș Gerilă, de Moș An Nou sau de orice Alt Moș?
Prețul cărții va fi suportat integral de revistă.Voi veți plăti doar cu sinceritatea de-a vă descoperi adâncul acela... cel mai pur, de copil sau copil de om mare. Și veți primi fiecare câte două exemplare.
Textele pentru carte(cel mult o pagină în format Word, font Times New Roman 12) s-ar putea trimite până în ultima zi a lunii februarie, în grupul "SCRISOARE PENTRU MOȘ GERILĂ"...http://junimeadigitala.ning.com/group/scrisoare-pentru-mos-gerila.
Haideți! Vă așteptăm cu drag!

VALORI ROMÂNEȘTI ÎN LUME

Din nou despre avangarda românească de Michael Finkenthal

Problemele avangardei româneşti trebuie abordate într-un mod serios, fără parti-pris-uri politice sau naţionaliste, în primul rînd. În general, mişcările de avangardă din spaţiul european pot fi definite în diverse feluri: ele pot fi considerate filozofii sau curente cultural-artistice sau interpretate ca teorii mai mult sau mai puţin explicite ale modernităţii tardive sau ale postmodernismului în feluritele sale întrupări. Fiecare definiţie va conduce la o interpretare a avangardei într-o cheie specifică ei.  În România, se pare că, în afara cîtorva excepţii notabile, de multe ori generalizările şi clişeele înlocuiesc definiţiile şi self-consistenţa necesară elaborării unei „teorii“ şi, deci, a unei hermeneutici riguroase din punct de vedere intelectual.

Într-un comentariu la un articol despre ocultarea avangardei româneşti în interbelic, publicat în luna august 2015 de doamna Tereza-Brândușa Palade, în Observator cultural, Dan Culcer scria: „Ne lăudam în Franța că România ar fi exportat avangardă prin transfer de avangardiști. Despre relația reală și importanța reală a acestei producții de adolescenți întîrziați cu literatura română, cred că ar fi util să discutăm în detaliu. Nu din zbor. Expresionismul nu trebuie confundat cu avangarda, nici Blaga cu Sașa Pană, cu Gheorghe Dinu sau chiar cu Tzara (un provocator fără talent care nu a fost încă uitat)“.

continuare...

GÂNDUL DE LA ORA TREI...

Oamenii stau la poalele unui munte...o parte din ei acolo se opresc, apoi contemplă măreţia de jos, nederanjaţi că pentru cei de pe vârfuri, nu se văd nici măcar cât nişte furnici.
Sunt calmi, trăiesc lângă pajişti, au căsuţe albe, alb şi sufletul...
Alţii o pornesc înspre piscuri şi merg, şi merg, dar aerul este din ce în ce mai tare, pădurile, tot mai dese, ochii jivinelor, tot mai sticloşi...
Se opresc la jumătatea urcuşului, în poieni adăpostite.
Se bucură de fructele pădurii, de prietenia fiarelor mici, învaţă cum să le alunge pe cele mari, îşi găsesc rostul.
Când privesc spre poale, sunt mândri, că uite unde au reuşit să ajungă...
Spre piscurile învăluite în ceaţă nu se mai uită, oricum nu le-ar putea vedea.
Foarte puţini ajung, totuşi, sus, pe crestele pierdute în fuioare cenuşii.
Câţiva îşi dau ultima suflare acolo, bucuroşi că sunt mai aproape de cer.
Dintre vii , se aleg aceia care au rezistat urcuşului, au avut în ei izvoare nesecate, sunt foarte aproape de cer, în jos nu privesc, e prea mare distanţa, ar zări doar culori estompate...şi atunci ,cum nu mai au unde să urce pe munte, se urcă unul în spatele celuilalt, fac aşa o piramidă, dar la sfârşit se prăbuşesc...epuizaţi!
Numai că, între timp, Dumnezeu i-a zărit, a luat aparatul de filmat şi i-a imortalizat pentru albumul lui de amintiri veşnice.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/gandul-de-la-ora-trei/forum/topics/muntele?xg_source=activity

INTERFERENȚE LITERARE

lumina unei îngenuncheri de inimă*

luna și-a făcut în inimă un cuib
de pragul ochilor se lovește
o pădure de ecouri
ale păsărilor
vânate cu săgețile umbrelor de pradă
la prima rostire a frunzei
ale cailor înaripați
de jăraticul stins într-o ninsoare ternă de toacă 
ale pânzelor unui răsărit
înghițit de orele abisale la reflux
ale greierilor 
rătăciți prin iarba neștiută a iernii
continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/lumina-unei-ngenuncheri-de-inim

când
crezi că iubirea e o herghelie
pur sânge încăpățânare
eu zic nu
e doar un vis
pe care nu știi cum să-l întâmpini
ei cred despre tine
că ești frumoasă
în jurul tău totul invizibil
ca o maladie
ca să fii tu de pipăit de gustat de mirosit
singură 
împotriva tuturor

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/un-nu-net-min-ii-mele

Erezia claustrofobului celest**

Poetul are palmele bătătorite de stele
și fruntea brăzdată de elegii Iarna-i ba
te-n fereastră cu ninsori somnambule
Tace și îngheață în două-trei ode ale
bucuriei Ar vrea să se întoarcă însă nu
are pe unde Hipnotizat de Marea Neagră
face valuri cât Casa Poporului
Vrea să coboare dar pământul 
sună mereu ocupat ocupat ocupat

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/erezia-claustrofobului-celest

hai sã vorbim despre economia de timp **

despre cum sã mai gãsim ceva secunde 
mai totdeauna sterpe sfrijite şi de neconsumat
de fapt ne vindem iluzia cã am câştigat timp
când colo ne uitãm din ce în ce mai des la ceas
ca într-o presare idioatã a niciodatã de ajuns
apoi chirciţi în noi mestecãm nisipul clepsidrelor
ca pe un deşert îndesat într-o cãmilã

hai sã strigãm ceva lozincar despre economia asta de timp
la naiba cu festina lente
la rele cu toate aceste renunţãri
sã frecãm secundele în cap
pânã le vom transforma în energie verde
mãcar se consumã înaintea energiilor convenţionale

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/hai-sa-vorbim-despre-economia-de-timp

                                       TEXTE RECOMANDATE

instrumentele visării*

toți îmi vor inima**

nici raiul nu mai este ce a fost*

al treilea ochi *

mi-au rămas amintirile mari*

pentru că am încăput în propria umbră *

reinventează-mă sau poveste imbecilă**

Apollinaire se plimbă prin satul meu natal**

umbra grandioasă a lui Holderlin *

Porte-bonheur * (decembrie 2013)

cred cã am înghiţit o stea*

Exerciții de personalitate*

Comentarii Publicate pe Blog

ifose

Postat de Any Tudoran în Februarie 12, 2016 la 9:30pm 1 Adaugă un comentariu

Pianul

Postat de Constantinescu Rodica în Februarie 11, 2016 la 4:00pm 8 Comentarii

Postat de Violeta Deminescu în Februarie 11, 2016 la 11:30pm 0 Comentarii

dezarmează-mă

Postat de Ioan Grigoraș în Februarie 12, 2016 la 6:46am 4 Comentarii

Tristih în stil haiku

Postat de Elisabeta Luşcan în Februarie 11, 2016 la 11:12am 6 Comentarii

rotocoale de fum

Postat de Ioan Grigoraș în Februarie 11, 2016 la 12:36pm 2 Comentarii

hălăduind păduri

Postat de Pop Stelu în Februarie 10, 2016 la 5:00pm 3 Comentarii

instrumentele visării*

Postat de Dan Tipuriță în Februarie 10, 2016 la 6:30pm 6 Comentarii

nici raiul nu mai este ce a fost*

Postat de Any Tudoran în Februarie 10, 2016 la 12:00am 6 Comentarii

al treilea ochi *

Postat de Ioan Grigoraș în Februarie 10, 2016 la 12:00pm 8 Comentarii

Un poem

Postat de Diana Manole în Februarie 9, 2016 la 11:38pm 4 Comentarii

aripi de vânt

Postat de Ioan Grigoraș în Februarie 9, 2016 la 1:00am 4 Comentarii

CU BASTONUL PRIN CAPITALELE LUMII...

La masa cu Poeți, Praga 2012 Publicat de Violeta Deminescu în Februarie 4, 2016

credeam că ştiu cum e să te îmbolnăveşti de poezie. ***

deasupra fluviului statui bântuite de paşii secolelor neostenite se-nchinau fiecărui val a bineţe. sfântul dorinţelor privea cu îngăduinţă cum apa îşi admira brăţările de argint învechit de sub fiecare pod. Praga-şi întindea braţele de piatră într-o eternă îmbrăţişare a curgerii spre confluenţe. oraşul vechi, oraşul nou îşi împreunau degetele sub lacustra unde ne beam cu o singură respiraţie privirile şi cafeaua aburindă. Poezie- îmi spuneai- lebăda asta albă oglindindu-se-n Vâltava, ca-n ochii amurgului ce-i piaptănă soarelui pletele-n apă. aici -îţi spuneam- te poţi îmbolnăvi de poezie ca de îngeri şi flori de piatră, ca de Dumnezeu. *** ieri seară m-a invitat un poem la cafeneaua cu Poeţi. spunea că acolo se pot consuma aduse pe tăvi de argint cuvinte alese, plata cu un card visa din stele. pe masa cu Poeţi împrejur, niciunde altundeva, o pâine şi ceai din iarba lunii, cafea cu surâs de îngeri. fiecare poet era însemnat de aripile păsării cu gât lung, mai albă decât veşmântul unei taine. Poezia se-nclina în faţa fiecăruia, şi mie, din palmă împărţea câte-o fărâmă din pâinea visului. Poeţii erau toţi bolnavi de ea ca de-o iubire căreia îi faci cadou o călătorie la Praga. *** dimineaţa, ochii îmi sclipeau a olimpul vorbei şi-a febră albă. încă şedeam în cafenea ca pe un pod cu minuni. îmi intrase foamea de cuvânt în oase. ca un leac, ca o boală, ca o pâine de împărţit cu Zeii...

continuare...

http://junimeadigitala.ning.com/group/cu-bastonul-prin-capitalele-lumii/forum/topics/la-masa-cu-poe-i-praga-2012

Sena in trecere prin Cartierul Latin

Parisul fără fluviul Sena ar semăna cu un deşert de piatră, beton, fier şi sticlă. Multe oraşe din lume îşi datorează gloria apelor pe care sunt aşezate, Parisul este primul între sute. Sena curge maiestuoasă pe sub cele 37 de poduri ale oraşului. Cinstit vorbind majoritatea podurilor sunt urâte, funcţionale, îmbâcsite de zgura poluantă a automobilelor. Două au fost alese de UNESCO ca fiind realizări arhitecturale deosebite: podul Iena care leagă oraşul de Turnul Eiffel şi podul Sully în amontele Insulei Cité pe care se află Cartierul Latin.

podul Sully

continuare...

http://junimeadigitala.ning.com/group/cu-bastonul-prin-capitalele-lumii/forum/topics/sena-si-cartierul-latin

Arte Vizuale

Dincolo de rama 1 - adăugat de Iordache Anișoara, 27 decembrie 2015

http://junimeadigitala.ning.com/photo/dincolo-de-rama-1?context=latest

Forum

în mugurii dimineţii

Începută de Dragoş Lucica în APARIȚII EDITORIALE cu 18 ore în urmă . 0 Răspunsuri

ASASINAREA LUI B. FUNDOIANU*

Începută de boris m.marian în ARTICOLE. Cel mai recent răspuns de Enea Gela ieri. 4 Răspunsuri

Lansare de carte

Începută de Loredana A.Ştirbu în APARIȚII EDITORIALE. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Miercuri. 1 Răspuns

Vasili Grossman- un nume peste care nu se poate trece

Începută de boris m.marian în ARTICOLE. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Miercuri. 3 Răspunsuri

VERONICA MICLE- "ÎNGERUL BLOND" AL LUI EMINESCU

Începută de ION IONESCU-BUCOVU în APARIȚII EDITORIALE. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Miercuri. 1 Răspuns

Un cabalist –epicureic

Începută de boris m.marian în ARTICOLE. Cel mai recent răspuns de boris m.marian Duminică. 5 Răspunsuri

Magie cu Julio Cortázar

Începută de adrian grauenfels în ARTICOLE Feb 2. 0 Răspunsuri

Leonor Fini

Începută de adrian grauenfels în ARTICOLE Feb 1. 0 Răspunsuri

Despre evrei celebri – Elvis Aaron Presley

Începută de boris m.marian în ARTICOLE. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Ian 31. 2 Răspunsuri

O ilustră familie de cărturari – Sanielevici

Începută de boris m.marian în ARTICOLE. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Ian 28. 1 Răspuns

Pianistul Radu Lupu

Începută de boris m.marian în APARIȚII EDITORIALE. Cel mai recent răspuns de boris m.marian Ian 26. 2 Răspunsuri

un poet necunoscut

Începută de boris m.marian în APARIȚII EDITORIALE. Cel mai recent răspuns de boris m.marian Ian 26. 2 Răspunsuri

Marea Mimare Națională

Începută de Calotescu Tudor Gheorghe în ARTICOLE. Cel mai recent răspuns de Calotescu Tudor Gheorghe Ian 25. 6 Răspunsuri

Fotografii

Se încarcă...
  • Adăugare fotografii
  • Vizualizează Tot
 
 
 

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian, Anne Marie Bejliu, Carmen Georgeta Popescu, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu, Ileana Popescu Bâldea

O moarte care nu dovedeste nimic 1 de Anton Holban Carti audio cu Doru Maniu

Anton Holban

Anton Holban (n. 10 februarie 1902, Huși — d. 15 ianuarie 1937, București) a fost un scriitor, romancier și eseist român.
Este fiul lui Gheorghe Holban, ofițer, și al Antoanetei (născută Lovinescu), precum și nepotul de soră al criticului Eugen Lovinescu. A debutat la cenaclul acestuia, Sburătorul, unde a citit povestiri și fragmente din romane. Urmează școala primară la Fălticeni. După despărțirea părinților, copilul crește în casa Lovineștilor. Își continuă studiile la Fălticeni, Focșani și București, unde își dă bacalaureatul. Se înscrie la Facultatea de Litere din București, alegându-și ca specializare limba și literatura franceză.

Licențiat în limba franceză al Facultății de Litere și Filosofie din București, doctorat nefinalizat în Franța, pe tema dandyismului lui Jules-Amédée Barbey d'Aurevilly. După participarea la cursurile de vară la Dijon, se reîntoarce în Franța pentru pregătirea doctoratului, cu opera lui d’Aurevilly. Revine în țară peste alți doi ani, fără a-și fi luat doctoratul și e numit profesor la Liceul de Băieți „V. Alecsandri” din Galați. Profesor de limbă franceză la acest liceu din Galați (1928-1932) și apoi, pînă la moarte, în București. Se stinge stupid în 1937, în plină tinerețe și putere creatoare, din cauza unei operații banale de apendicită.
continuare...https://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Holban

TABLETA ZILEI

„Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.

                              Grigore Vieru

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/simplitate

MEDALION LITERAR

Veronica Oşorheian 

Publicat de VERONICA OŞORHEIAN în Decembrie 29, 2015 în grupul Medalionb Literar

(din neamul mălăienilor năsăudeni)
Pe mama au măritat-o la 14 ani. Căci numai aşa se brodea socoteala averilor şi neamul nu-şi slăbea legăturile. La 16 ani a născut primul băiat. Numele familiei era asigurat. Când avea 16 ani, m-am pomenit şi eu în lume. Fără să-i fi cerut cuiva. Ideea asta m-a determinat să pun o întrebare la care am sugerat şi un răspuns: De ce ne sperie aşa de tare Moartea?/ Nimeni nu ştie ce-i dincolo de Ea!/ Aşa cum n-am ştiut nici ce-i Viaţa,/ Când fără vreo cerinţă, ne-am pomenit în ea.
Părinţii se iubeau. Dar după cât de plângăcios a fost fratele meu, nu cred că am fost dorită. 

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/veronica-osorheian-cv-pentru-grupul-medalion-literar

DIN URMĂ...

VERONICA MICLE- "ÎNGERUL BLOND" AL LUI EMINESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU în Februarie 5, 2016 la 9:51am în APARIȚII EDITORIALE (Modifică)Trimitere mesaj Vizualizare Discuţii
Origini şi copilăria
Veronica Micle s-a născut pe date de 22 aprilie 1850 în localitatea Năsăud. (Însemnarea Botezaţilor din parochial Nasseudului, pag.129)
Oraşul Năsăud a avut o istorie tragică. A fost cunoscut ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud sau Al doilea Regiment Românesc (în maghiară Oláh) de Infanterie Grănicerească nr. 17, înființat în anul 1762. O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz sau la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre".
În anul 1848 Transilvania se afla sub stăpânirea Imperiului austriac. În contextul revoluţionar apărut în acest an în întreaga Europă, Ungaria aflată şi ea sub aceeaşi stăpânire habsburgică decide să îşi proclame independenţa.
Ungurii din Ardeal, văzând atitudinea Ungariei, doresc să unească Transilvania la aceasta. Ei declară în Dietă că în Ardeal există o singură naţiune, cea maghiară, şi declară uniunea Ardealului cu Ungaria, fără să ţină cont de dorinţele şi protestele celorlalte naţiuni din Transilvania, românii şi saşii. Era normal ca în asemenea condiţii să se ajungă la război civil, formându-se două tabere opuse. De o parte se aflau ungurii din Ungaria şi Ardeal, care doreau formarea unei Ungarii mari, iar de cealaltă parte se aflau austriecii care îşi vedeau ameninţat imperiul şi saşii şi românii care îşi vedeau ameninţată fiinţa naţională.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/veronica-micle-ngerul-blond-al-lui-eminescu

ARTICOLE

Vasili Grossman- un nume peste care nu se poate trece - publicat de boris m.marian în Februarie 7, 2016 Vasili Grossman- un nume peste care nu se poate trece Deși interesul pentru literatura rusă scade din motive extraliterare, nu dorim să ne aliniem acestei tendințe anticulturale. Iosif Solomonovici Grossman ( 12 decembrie 1905, Berdicev-14 septembrie 1964, Moscova), cunoscut sub numele de Vasili Grossman și-a înscris cu cinste numele în pleiada scriitorilor care au rostit adevăruri greu de contestat. A fost totodată un maestru al prozei, citit și apreciat de bunii cunoscători. „Viață și destin”, un roman refuzat timp de mulți ani de cenzura sovietică, a fost postum tradus în mai multe limbi, inclusiv în română, în anul 2000, la Fundația Culturală Română ( actualul ICR), de către Laurențiu Checicheș, cu o postfață de Albert Kovacs. Ca amploare și mod de abordare, acest roman a fost comparat cu „Război și pace” de Tolstoi, desigur, fără a pune sub semnul egalității pe cei doi scriitori.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/vasili-grossman-un-nume-peste-care-nu-se-poate-trece

 

PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – o scurtă incursiune în istoria culturală a ultimelor secole

Publicat de Florin T. Roman în Februarie 2, 2016

În secolul al XV-lea, în plin Ev mediu, omenirea a început să-şi îndrepte privirea spre trecut, redescoperind uimită valorile culturale ale Antichităţii. Aristotel a fost şters de praf şi aşezat la lumină, Afrodita a fost înviată, gândirea precreştină a fost reactivată. După schisma din 1054, în Biserica Catolică îşi făcuse apariţia moda stilului arhitectural gotic, care combina inovaţia culturală cu gustul pentru fast, exprimând o interpretare marcat seculară a arhitecturii monahale. 
continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/progres-regres-stagnare-o-scurt-incursiune-n-istoria-cultural-a#

 

Caligrafii

Nu ştiu dacă acesta o fi fost cel mai mare regret al tatălui meu, dar n-a văzut marea niciodată! Eu însă, din clasa a doua începând, în fiecare an...În schimb, tata urca în munte. Într-o vacanţă mare, a lui şaptezeci şi şase cred, ne-a dus pe sora mai mare, pe fratele meu şi pe mine, la Sinaia, apoi într-un periplu prin ţară.
Îmi amintesc Dunărea la Porţile de Fier, văzută de la fereastra trenului, Crucea de pe Caraiman de-aproape, urcuşul cu telecabina, Peleşul care-mi hrănea dintr-o dată visul cu palate şi prinţesele Poveştilor nemuritoare citite pe nerăsuflate, întâiul vorbit la telefon ca o realitate cu zâmbet pe care la Călanu Mic n-am avut-o încă mulţi ani, o noapte de vară înăbuşitoare în Bucureşti, prima senzaţie de imponderabilitate în lift (atunci am învăţat termenul de la tăticu')...Şi întâlnirea cu unchiul Romon, în casa lui de pe strada Gramont (cum îţi rămân în minte nişte amănunte!). 

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/o-via-tr-it-o-via-visat

Stre-suri...

Şi poeţii mor... (parafrazând o temă dată) Publicat de Enea Gela în Februarie 9

 Discuţii … de ce apare şi-ul acesta persuasiv, cine moare piere oricând, oricum, pentru a completa grupul pus în faţa plutonului de execuţie a frigului…fie iarnă, fie vară, dimineaţă sau noapte, în tăcere ori urlându-şi replica finală! Iarna mor mai ales cei rămaşi singuri, dragilor. Dar nu iarna îi ucide, nu frigul îi doboară, în primul rând, ci licoarea deznădejdii prelinsă strop cu strop în fiecare răsărit de soare cu dinţi… Bradul pe care nu mai au cu ce şi pentru cine să-l împodobească, bobocii creponaţi ai sorcovei puşi pe foc, urătorii care nu-şi amintesc de casa celor singuri, iată câteva semne ale morţii ce se apropie pe furiş. Însă moartea îşi începe opera de când te naşti, primul tău strigăt devine prima ta revoltă afirmată în faţa ei, a Scorpiei necruţătoare. Se moare din mers, câteodată după primii paşi! 

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/i-poe-ii-mor-parafraz-nd-o-tem-dat

Nu critic, doar constat... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Februarie 9, 2016 

Discuţii Cine, oare, nu și-ar dori o viață fără "stresuri"? Dar, dacă avem rubrică nouă, atunci, hai, să trecem la adrenalină ! Ehehe, de-ar fi provocată numai de senzațiile tari, dorite, organizate, ca avântul pe pârtia de schi, bungee jumping sau zborul cu parapanta... Dar biochimia emoțiilor se apucă de efervescență și în multe conjuncturi care se configurează cu participarea unor/multor factori dinafara voinței noastre. Eu, cel puțin, m-aș lipsi cu maximă plăcere, de corvezile cetățenești, care țin de înregistrări în diverse evidențe, ... înregimentări ?... pentru care te duci de câteva ori și mai stai și la cozi... Până la urmă, ți se atribuie un număr luuung și poți fi ceva mai liniștit. Așadar...se merită (?) Ok, asta este, n-am încotro, tot amân, dar trebuie să mă duc... Ca la dentist... Așa a fost când am ajuns în Franța. 

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/nu-critic-doar-constat

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2016   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor