Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

CRITICĂ LITERARĂ - DESPRE UNA, DESPRE ALTA...

DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea criticului și istoricului literar Zoe Dumitrescu-Bușulenga - publicat de Pop Stelu în Mai 5, 2016 Zoe

Dumitrescu-Bușulenga, critic și istoric literar, comparatist, s-a născut la 20 august 1920, la București. A absolvit cursurile liceale la Școala Centrală din București. A urmat studii muzicale la Conservatorul ''Pro-Arte'', precum și studii juridice și filologice la Facultățile de Drept și de Litere (anglo-germanistică, istoria artelor) din București, specializându-se în literatura comparată. În 1970, a susținut teza de doctorat în drept ''Evoluția noțiunii de suveranitate'', precum și teza de doctorat în filologie ''Renașterea — Umanismul — Dialogul artelor'', potrivit dicționarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003) A fost, pe rând, până în 1982, asistent (1948), lector, conferențiar și profesor (din 1971), iar din 1975 — șef al Catedrei de Literatură Comparată la Universitatea din București, iar concomitent, până în 1957, a fost redactor la Editura pentru Literatură. Cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară ''George Călinescu'' din București, a fost și director al acestui institut în perioada 1973-1994. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/documentar-10-ani-de-la-moartea-criticului-i-istoricului-literar

Gânduri despre volumul "Vitralii pe un interior scorojit" de Teodor Dume. Publicat de Veronica Pavel Lerner în Aprilie 24, 2016

Acum câţiva ani, când poetul Teodor Dume, unul dintre autorii cu care m-am întâlnit numai în spaţiul virtual- m-a întrebat dacă i-aş putea selecta poemele pentru un viitor volum intitulat "Moartea, un fluture alb" (Ed. Pim 2013), mi s-a părut interesant faptul că titlul fusese stabilit înainte de redactarea cărţii. Colaborarea la acel volum a fost, pentru mine, recitirea -sau mai bine zis retrăirea poemelor pe care le citisem deja pe diverse site-uri. Cred că şi la volumul "Vitralii pe un interior scorojit" (Ed. Pim 2016), titlul fusese stabilit înainte de a se fi născut cartea, ceea ce dovedeşte gândirea de ansamblu a poetului atunci când planifică editarea unei cărţi. Am primit volumul de faţǎ prin poştă - drumul din România până în Canada e lung, a durat un timp care mi s-a părut o eternitate- şi imediat m-am cufundat în lectura lui. Mi se spusese că e o carte de "aforisme", dar, după lectură, mi s-a părut că a fost bine ca în titlul de pe coperta volumului să nu figureze cuvântul "aforisme". În schimb, în interiorul cărţii, pe prima pagină, figurează între paranteze subtitlul "aforisme, citate, gânduri-sentimente" continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/ganduri-despre-volumul-vitralii-pe-un-interior-scorojit-de-teodor

FILM - TEATRU - MUZICĂ

Yehudi Menuhin-100 de ani de la naștere Publicat de BORIS M. MARIAN în Mai 3, 2016

 Sir Yehudi Menuhin (n. 22 aprilie 1916, New York - d. 12 martie 1999, Berlin) a fost un celebru violonist și dirijor american, descendent al unei familii de evrei emigrați din Rusia. Pe lângă cetățenia americană, a dobândit ulterior și cetățenie elvețiană (1970) și britanică (1985), fiind înnobilat în Marea Britanie cu titlul de Lord Menuhin of Stoke d'Abernon. Sir Yehudi Menuhin a avut una din cele mai lungi și prestigioase cariere muzicale ale secolului al XX-lea.În 1927 Yehudi Menuhin a venit în România, la vila Luminiș, locuința din Sinaia a lui George Enescu, pentru a lua de la acesta primele lecții de vioară.În tinerețe, Yehudi Menuhin a plecat la Paris pentru a studia vioara cu George Enescu. O prietenie profundă i-a legat pe cei doi până la moartea lui Enescu, în 1955. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/sunt-proaspete-parfeuri-6

DIN BUZUNARUL COPILĂRIEI

Nedumerirea ouălor de Paște
Publicat de Aurora Luchian în Aprilie 27, 2016

-Cine m-a ouat pe mine?
Ţipă cât gura, îl ţine,
Un ou lucios, roşior.
Oare floarea de bujor?
.
-Dar pe mine? scoate capu',
Unul gălbior, săracu',
Ce abia urni din spate,
Alte ouă colorate.
.
Un pui? Dar nu face ouă!
Ori o rază uscând rouă?
Că sunt galben şi sclipesc,
Deloc nu mă dumiresc!
.
-Eu sunt mânjit albăstrui,
Am şi puncte. Vai, pistrui!
Care-mi e originea,
Cine o fi mama mea?
.
Unul frumos decorat,
Se rotea de amuzat!
Altu-n costumaş verzui,
-Am culoarea câmpului!
.
Zâmbind, un ou violet,
Lămuri discret şi lent:
-Noi, toate, am fost ouate
De pestriţe şi moţate.
Ce-i aşa mare mirare?
Ne-au gătit de sărbătoare!
http://junimeadigitala.ning.com/group/literatura-pentru-copii/forum/topics/nedumerirea-ou-lor-de-pa-te-autor-aurora-luchian

UMOR

Chira prin viața lui Gheorghe / Pamflet - Publicat de Aurora Luchian în Mai 4, 2016 la 3:58am în UMOR

Gheorghe se-nsură deodată,
Și îi spuse tata Rusu,
Că Chira e-o deșucheată,
Și-o să-i schimbe-n viață, cursu*!

Nu în bine, căci versată
Își dorea statut de doamnă,
Doar să fie măritată,
Cum aspiră orice ”poamă”!

Nu era o frumusețe,
Fadă, mutră de bărbat,
Deținea inteligență
Fix pentru prestări la pat!

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/epigrameiliteraturumoristic/forum/topics/chira-prin-via-a-lui-gheorghe-pamflet-autor-aurora-luchian

OPINII

Corupţia şi salvarea sufletului
Reflecţii pe marginea omiliilor Papei
Tereza-Brînduşa PALADE

(text preluat din revista OBSERVATOR CULTURAL)

Una dintre temele care străbat constant reflecţiile omiletice şi interviurile Papei Francisc este cea a corupţiei sau a viciului înrădăcinat profund într-un suflet omenesc. Mai precis, e vorba despre corupţia celui care duce „o viaţă dublă“, care minte cu dezinvoltură şi talent manipulativ, convingînd pe toată lumea. Este corupţia mafiotului care comandă sau execută „crime de onoare“, dar merge duminica la biserică, închinîndu-se ca un „bun catolic“. Este corupţia oricărui creştin ce se pretinde pios, cultivînd fără mustrări de conştiinţă vicii care „nu suportă lumina soarelui“. Extrapolînd, putem spune că e corupţia oricărui om care se pretinde „respectabil“ sau „bun familist“, dar duce în realitate o viaţă „multiplă“, pe care o raţionalizează prin eforturi de normalizare a situaţiei sale (cel mai frecvent, prin scuza că „multă lume face la fel“).

Sufletul omenesc are o arhitectură cu atît mai complicată cu cît cea mai mare parte a lui e, de fapt, invizibilă – de pildă, toate lucrurile nemărturisite sau greu de mărturisit fac parte din „zona nevăzută“ sau neexprimată a sufletului. Un duhovnic creştin poate avea o cunoaştere privilegiată asupra acestei „părţi nevăzute“ a omului şi, dacă are har şi inteligenţă, poate distinge între un suflet corupt şi unul păcătos. Diferenţa dintre cele două nu constă neapărat în faptul că unul comite păcate din obişnuinţă, în vreme ce celălalt – doar accidental. Obişnuinţa bună sau rea poate deveni „a doua natură“ în cazul oricărui om, fie el păcătos sau corupt. Omul e un vas fragil şi uşor de atras, de obicei, spre păcat. Diferenţa pare că rezidă, cu o metaforă biblică, în „duritatea“ sau „împietrirea“ inimii („Să nu vă împietriţi inimile ca la Meriba“, spune Psalmul 95, 8). Nu e vorba, desigur, de „împietrirea inimii de durere“, ci de o duritate care produce o incapacitate de a mai simţi o empatie reală cu alte persoane. În cazul omului corupt, universul din jur devine populat cu „obiecte“ care nu-i servesc decît instrumental interesele, fie că sînt oameni sau lucruri inanimate.
continuare... http://www.observatorcultural.ro/articol/coruptia-si-salvarea-sufletului/

PSIHOLOGIE - CINE SUNT ȘI CE CAUT...

Pavese - publicat de BORIS M. MARIAN în Aprilie 28, 2016 la 9:03am

 Soare plictisit deasupra ruinelor suntem noi? Ceea ce eşti nu poţi vedea, ceea ce vezi e umbra ta, omul este din născare un copil, el creşte mare, iar apoi, doar Dumnezeu ştie ce e bun şi rău, stelele par licurici, dar sunt stele, dacă zici, Domnul nu are imperii, poate câmpurile verii, timpul este fix, înalt, numai noi -din sânge cald, cu o inim㠖 un cuc, unde plec, unde mă duc?... Unii nu ştiu că scriitorul monologhează, el nu are nevoie de partener. Aşa că, dragă copilă, citeşte, oricum nu mă interesează ce vrei să adaugi. .. Intr-un metro intră un om cam amărât şi se aşează. Cineva de alături se întoarce cu spatele la el. Se ţine de nas. Apoi, la prima staţie coboară. Din partea cealaltă, alt vecin coboară şi el la următoarea. Omul rămâne singur în vagon. Nimeni nu i-a spus că el mirosea îngrozitor. El nu ştia. Nici cauza mirosului nu se putea şti. Asta se numeşte lipsă de comunicare. Oricare om are dreptul la punerea în temă. Iar chinezii spun - taci din gură. Intreaga civilizaţie a Chinei se rezumă la ştiinţa de a tăcea. Stupid. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pavese

GLOSE DESPRE AVATAR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 

SERIAL- Ce înseamnă să Ierţi? Ce înseamnă să mergi mai departe, privind spre ceilalţi şi încercând să treci peste toate durerile pe care ţi le-au provocat, intenţionat sau din disperare? Ce înseamnă Karma? Ce înseamnă ideea unui Avatar? Ce se întâmplă dacă îţi ataci propriul avatar? Domino-ul îţi va aduce exact ce ai trimis, poate chiar şi mai mult rău? Oare e chiar atât de greu să înţelegem nişte idei atât de simple despre cursul vieţii? Ce înseamnă o Echipă? Ce ne-a urcat pe nişte vârfuri? Toţi vor să cucerească lumea? Toti vor putere? Dar oare, privind în interior, este ceea ce şi-ar dori? I-ar face mai fericiţi? Ce înseamnă “Dezbină şi condu”? Ce avantaje v-ar aduce Echipa şi colaborarea? Înţelegerea? Omul trebuie să fie ceea ce s-a născut, dar trebuie să facă şi compromisuri atunci când vine vorba de... mers înainte. Este greu să ierţi, dar este şi mai greu să mergi cu povara urii. Eu nu sunt vreun exemplu pozitiv în acest sens, dar încerc să îmi urmez paşii destinului, şi să fac bine, aşa cum mi-am propus. Îmi aştern aceste gânduri, în speranţa că vor fi destui care le vor înţelege şi le vor urma, aşa cum trebuie. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/glose-despre-avatar-de-aga-lucia-selenity-n-edi-ia-nr-1949-din-02

 

Activitatea Recentă

Violeta Deminescu a contribuit cu răspunsuri la discuţia „O viață trăită, o viață visată”* a utilizatorului Violeta Deminescu în grupul Caligrafii
cu 1 oră în urmă
Ioan Grigoraș a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Fluturii albi și roiuri de albine a utilizatorului Ioan Grigoraș
cu 3 ore în urmă
mioara neagu a promovat postarea pe blog trec cu aripi efemere a lui ION IONESCU-BUCOVU
cu 3 ore în urmă
mioara neagu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog trec cu aripi efemere a utilizatorului ION IONESCU-BUCOVU
cu 3 ore în urmă
mioara neagu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ia-l Mitica..ia-l si du-l de acasa ..! a utilizatorului mioara neagu
cu 3 ore în urmă
Mihai Cotea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Expediție maternă a utilizatorului Mihai Cotea
cu 4 ore în urmă
Mihai Cotea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Expediție maternă a utilizatorului Mihai Cotea
cu 4 ore în urmă
Nelu Preda a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Vremea a utilizatorului Nelu Preda
cu 4 ore în urmă
2 postări de blog ale utilizatorului BORIS M. MARIAN au fost prezentate
cu 4 ore în urmă
Dan Tipuriță a promovat postarea pe blog Anti-buruieni a lui BORIS M. MARIAN
cu 4 ore în urmă
Dan Tipuriță a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Anti-buruieni a utilizatorului BORIS M. MARIAN
cu 4 ore în urmă
Postare de log efectuată de Costel Zăgan
cu 4 ore în urmă
Postarea de blog a utilizatorului Ioan Grigoraș a fost prezentată
cu 4 ore în urmă
Dan Tipuriță a promovat postarea pe blog Fluturii albi și roiuri de albine a lui Ioan Grigoraș
cu 4 ore în urmă
Dan Tipuriță a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Fluturii albi și roiuri de albine a utilizatorului Ioan Grigoraș
cu 4 ore în urmă
Postarea de blog a utilizatorului mioara neagu a fost prezentată
cu 4 ore în urmă
Dan Tipuriță a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ia-l Mitica..ia-l si du-l de acasa ..! a utilizatorului mioara neagu
cu 4 ore în urmă
Dan Tipuriță a promovat postarea pe blog Ia-l Mitica..ia-l si du-l de acasa ..! a lui mioara neagu
cu 4 ore în urmă
Dan Tipuriță a promovat postarea pe blog Vremea a lui Nelu Preda
cu 4 ore în urmă
Postarea de blog a utilizatorului Carmen Georgeta Popescu a fost prezentată
cu 4 ore în urmă

Bloguri

Se încarcă... Se încarcă feed-ul

Calendarul zilei

 

Reţeaua Dialoguri culturale este un site privat care promovează arta, literatura şi scriitorii, indiferent de recunoaşterea lor publicǎ. Acest site încurajează relaţionarea şi socializarea membrilor săi în cultul prieteniei şi comunicării, în limitele unui comportament civilizat

Bine aţi venit!

GRUP FACEBOOK DIALOGURI CULTURALE

         

PAȘTE FERICIT, SCRIITORULE! ORIUNDE TE AFLI! PE PĂMÂNT SAU APROAPE DE CER, LÂNGĂ TINE SAU LÂNGĂ ALȚII, CU TÂMPLA SPRIJINITĂ DE CUVÂNT SAU ACOPERIT TOT DE LITERE!

Scriitori români

Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigore Pișculescu, n. 16 aprilie 1879, Didești, Teleorman - d. 8 martie 1961, București) a fost un scriitor, preot ortodox, profesor de teologie român de origine aromână[2][nefuncțională], traducător al Bibliei în limba română din ebraică și greacă (împreună cu Vasile Radu și Nicodim Munteanu). În 1947 a fost ales în Academia Română.S-a născut în familia unui țăran care era căsătorit cu fiica unui preot. În 1922, este hirotonit preot și, în 1926, devine profesor la Universitatea din Chișinău. În perioada interbelică desfășoară o susținută activitate publicistică, cu ajutorul lui Tudor Arghezi, și editează revistele „Cronica” și „Spicul”, care apar în perioada 1915-1918. Devine defensor eclesiastic pentru eparhiile Râmnicului și Argeșului (1909-1922), preot (1922) și misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor (1922-1926), profesor titular la catedra de Introducere și Exegeza Noului Testament de la Facultatea de Teologie din Chișinău (1926-1941), decanul acesteia (1928-1930), profesor de Exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie din București (1941-1947), membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor (din 1954). continuare... https://ro.wikipedia.org/wiki/Gala_Galaction

Gib I. Mihăescu (n. 23 aprilie 1894, Drăgășani - d. 19 octombrie 1935, București) a fost un prozator, romancier și un dramaturg român interbelic. A fost decorat pentru acte de bravură în timpul primului război mondial. A absolvit cursurile Colegiului Național "Carol I" din Craiova. În mai 1917 absolvă școala de ofițeri de infanterie de la Iași cu gradul de elev plutonier și este repartizat la Regimentul 42-66 Infanterie. A participat la primul război mondial ca elev-ofițer, fiind combatant în 1917 în luptele de la Mărășești-Mărăști-Oituz. Gib Mihăescu a fost avocat la Chișinău și în orașul său natal. A colaborat la revistele Sburătorul, Gândirea, Viața Românească etc. Este autorul volumelor de nuvele Grandiflora în 1928 și Vedenia în 1929, al unor romane de analiză psihologică a apariției unor stări obsesive, îndeosebi erotice, Rusoaica (tradus și în limba slovacă), Brațul Andromedei, Femeia de ciocolată, Zilele și nopțile unui student întârziat, Donna Alba. A scris și piese de teatru (adunate în volumul Pavilionul cu umbre) și a purtat o interesantă corespondență cu Cezar Petrescu, Corneliu Moldovanu, Apriliana Medianu și Susanne Dovalova, din Bratislava. Ultimul său roman, Donna Alba, scris la un deceniu și jumătate de la sfârșitul primului război mondial, subliniază importanța acestui eveniment. În mare măsură autobiografic, acest roman de război descrie experiențele care au marcat profund personalitatea autorului și care au constituit premisele formării sale ca om și ca scriitor. Autorul descrie avântul eroic al soldatului român care ține piept cu baioneta armatelor germane, dar și viziunea realistă, tragică asupra întâmplărilor cotidiene marcate de circumstanțele războiului. continuare... https://ro.wikipedia.org/wiki/Gib_Mih%C4%83escu

scriitori români - VERONICA MICLE

Veronica Micle, n. Ana Câmpeanu[1], (n. 22 aprilie 1850, Năsăud; d. 3 august 1889, Văratec) a fost o poetă română.[2] A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită relației cu Mihai Eminescu. A fost al doilea copil al cizmarului[2] Ilie Câmpeanu, care a murit înainte de nașterea fiicei sale, și al moașei[1] Ana. După moartea soțului din anul 1849 Ana s-a mutat, împreună cu cei doi copii, la Târgu Neamț. Fratele Radu moare nu mult după aceea. În anul 1853 se mută la Iași, unde se și stabilesc[2]. După cursurile primare Veronica se înscrie la Școala Centrală de fete pe care o absolvă în 1863[2] cu calificativul „eminent”. La examenul de absolvire din comisie făceau parte, printre alții, Titu Maiorescu și Ștefan Micle, viitorul ei soț, atunci în vârstă de 43 de ani. La 7 august 1864 are loc căsătoria Veronicăi cu Ștefan Micle[2], oficiată la Biserica Bob din Cluj. La data căsătoriei Ștefan Micle era profesor universitar, iar mai târziu a devenit rector al Universității din Iași. În anii 1864 și 1865 Veronica participă, în calitate de martor, la procesul intentat de câțiva membri ai facțiunii politice liberale lui Titu Maiorescu[3], pe atunci profesor de gramatică și pedagogie la Școala Centrală de fete și președinte al Comitetului de inspecțiune școlar. I se impută „fapte scandaloase, ba chiar și romanse întregi”. Titu Maiorescu este în cele din urmă achitat, dar postura Veronicăi de martor al acuzării nu va fi uitată cu ușurință. În anul 1866 se naște primul copil al soților Micle, Valeria, pe care mama ei o alinta „Greiere”, iar în 1868 se naște Virginia Livia, alintată „Fluture”. În 1869 contribuie la înființarea și bunul mers al unei școli profesionale de fete, se implică în îndrumarea unor școli de fete din Iași și începe să fie activă în viața literară. În primăvara anului 1872 face o călătorie la Viena pentru un tratament medical, ocazie cu care îi este prezentat Mihai Eminescu[4][2]. Tot în 1872 debutează în revista Noul curier român cu două scrieri în proză[2]. La 1 septembrie 1874 Eminescu e numit director al Bibliotecii Centrale din Iași. Va locui în Iași până în octombrie 1877, timp în care are cu Veronica o relație tumultoasă. continuare... https://ro.wikipedia.org/wiki/Veronica_Micle

                                       ................

Veronica Micle - Am plecat...

Am plecat far’ de cainta

Si m-am dus fara de dor,

Ca sa uit a ta fiinta,

Ca sa uit al tau amor.

Si plecând m-am dus în lume

Numa-n voia întâmplarii,

Nici cu gând de zile bune,

Nici cu jalea-nstrainarii.

De-am mers mult pe-acea carare

Nu mai stiu de-atâta chin

Caci cu dor si disperare

Îndarat la tine vin.

                                     ..................             

PRIMA SCRISOARE OFICIALĂ A LUI EMINESCU CĂTRE VERONICA MICLE
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 

Suntem în anul 1874, toamna, când Eminescu se mutase la Iaşi ca bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară, avându-l ca rector pe Ştefan Micle, şi venise în contact cu Junimea. Eminescu în socieatea Junimii citea poeziile lui şi îşi petrecea timpul în discuţii literare cu Bodnărescu, Slavici, Miron Pompiliu şi ceilalţi membri ai societăţii literare. Dar frecventa şi salonul literar al poeteselor care nu avuseseră loc la Junimea, Poni şi Veronica Micle.
Pe Veronica Micle o cunoştea de la Viena. Ea era la curent cu tot ce scria poetul, citea Convorbirile Literare, îi aprecia talentul şi-l invitase să participle cu creaţii literare şi la seratele de joia ale Veronicăi. Desigur că pe Veronica o întâlnea prin oraş sau pe la teatru. În intimidate vorbeau vrute şi nevrute, dar în compania prietenilor şi în special a lui Micle, Eminescu era rezervat în discuţii faţă de Veronica Micle, purtând o aparentă distanţă.
Pe 7 noiembrie 1874, la teatru, poetul se întâlnise cu Veronica care îl invită pe poet la seratele ei literare. Astfel pe data de 8 noiembrie 1874, poetul îşi ia inima în dinţi şi-I trimite prima scrisoare oficială:
1874, noiembrie 8
Stimată doamnă,
Aseară v-am văzut într-o loje, pe care o ocupaţi la reprezentaţia de binefacere dată în folosul săracilor, în sala societăţii dramatice.
Atunci, mi-am amintit de invitaţia primită, de a veni într-o joi la serata d-v literară.
Nu merit laudele aduse pentru poezia “Epigonii”. E o concepţie pe care o făurisem încă de la Viena, într-un élan de patriotism.
Trecutul m-a fascinate întotdeauna. Cronicile şi cântecele populare formează, în clipa de faţă, un material din care culeg fondul inspiraţiunilor.
Cred că voi putea ceti la salonul d-v, o poezie având un subiect cules din acest material.
Primiţi resspectul meu,
Mihail Eminescu”
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/prima-scrisoare-oficial-a-lui-eminescu-c-tre-veronica-micle

VALORI ROMÂNEȘTI ÎN LUME

Et in Berlin ego - de Mariana Gorczyca
Publicat de Veronica Pavel Lerner în Aprilie 30, 2016 la 8:49pm în VALORI ROMÂNEȘTI ÎN LUME

Berlin. Vreme ploioasă. Condiţia călătorului transcende însă condiţiile meteorologice şi rînduieşte paşii care trebuie făcuţi în cele trei zile şi o după-amiază.
De obicei, călătoresc pentru cărţile altora sau pentru ale mele, ordinea schimbîndu-se ori de cîte ori lucrez la o nouă carte. În cele ce urmează, voi relata de la faţa locului (Charlottenburg, cartier distinct, situat între Olympiastadion şi Branderburger Tor, la sud de alt cartier cu rezonanţă istorică, Moabit). În Moabit locuieşte, timp de un semestru universitar, Norman Manea. Care spune că a făcut întîmplător alegerea zonei şi a apartamentului, la recomandarea unui prieten al altui prieten. Dar ştim prea bine că definiţia din dicţionar a întîmplătorului nu e completă. Corect ar fi să se echivaleze cu ceea ce trebuia să se întîmple. Romancier şi memorialist, depozitar al unei istorii vii, Norman Manea ar putea scrie o altă carte dintr-un cîmp semantic al terorii, al crimei, al anchetelor, impregnat în caldarîmul şi în zidurile acestui cartier. Berlinezii încă folosesc Moabit ca sinonim pentru închisoare, aici fiind interogaţi deţinuţii politici în anii nazismului.
Norman Manea este asociat, din punct de vedere academic, cu Bard College, fondat în 1860 cu numele de Saint Stephen’s College, în statul New York. În lume există însă filiale (am putea să le numim astfel), la Petersburg, Ierusalim, în Kazakhstan, Africa de Sud… şi Berlin. Cursul predat de Norman Manea este intitulat Exil şi înstrăinare în proza modernă. „Apelînd la ce scriitori?“, întreb eu. Şi Norman Manea a făcut imprudenţa să înceapă cu Vladimir Nabokov, după care a înşiruit o listă mai lungă de scriitori încadrabili în temă
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/valori-romanesti-in-lume/forum/topics/et-in-berlin-ego-de-mariana-gorczyca

GÂNDUL DE LA ORA TREI...

golgota
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU în Aprilie 29, 2016

Printre suliţi, ghimpi şi cuie,
Pe o cruce-ndurerat
Suie dealul-carăruie
Domnul nostru Impărat.
Între moarte şi-nviere
Sângele din tălpi îi curge
Şi nu-I pasă de durere
Când soldatul Îl împunge.
Plânge-ntruna tot văzduhul
Se cutremură si marea
Când Isusul Îşi dă duhul
Mântuind crucificarea.
Parcă stă şi parcă doarme
Plâns de Mamă si de toţi
Of, Isuse, rău îţi şade
Între doi tâlhari de hoţi.
Ura nu Te mai încape,
Ceru-Ţi este curcubeu,
Vine Domnul să Te scape,
Domnul este Dumnezeu!
Şi Te-a înălţat la ceruri
Ca să mântui lumea nouă,
La a doua înviere
Să ne dai un semn şi nouă.
http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/golgota

INTERFERENȚE LITERARE

mi s-a făcut cunoscut adâncul
până la cea din urmă treaptă
umărul meu larg l-a cunoscut
-zgomot asurzitor 
al copitelor de inorog-
o să se prăvălească timpul zic
așa nevolnic mâna ta se va aprinde
tălpile în piatră se vor preface
şi ochiul şi inima 
şi gura or să mă caute

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/printre-ierburi-i-r-d-cini

sub eterne opaițe îngerii stau de veghe
acolo unde aripa ar întrezări
o margine abia tremurată de lume
respirația mea nu moare
zăbovește puțin să-și tragă sufletul
să-și încheie nojițele

cât timp am pășit pe vârfuri de inimă
am ocrotit liniștea tuturor
cu vorbe răsfrânte din reale oglinzi
oasele mi-au străpuns străvezii epiderme prin gând

poarta înspre mama (premiul revistei FEREASTRA-2016)**

câteodată mi-e dor de
zilele în care
bâjbâiam prin pădure cu tata
cineva scrijelise pe un copac numele Ana
scoarţa lăcrima cu precizia unui ceas
tata mă ţinea strâns de mână şi parcă
vorbea cu Dumnezeu
când m-a atins
în inima mea
s-a cârcit o durere,-
singura poartă înspre mama

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/poarta-inspre-mama-premiul-revistei-fereastra-2016

netemător de urletul nopţii din turn
aduni cu nesaţ şi împarţi nesfârşirea
neobosit, cu-aceleaşi refrene vindecătoare
știi să reciți poeme şi pe două voci 
când eu atât de greu învăţ cum e să tac

ştiu, 
uneori în grabă te-am asemănat 
cu sunetele care îmi răneau 
lumina scrisă de petala verii
atunci plângeai şi altfel nu puteam 
să te lipesc de sensul propriu al durerii 
de-a fi om

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/sensul-propriu-al-durerii

Încă studiez rânduielile fine,

(înainte de a le fi terminat pe cele grosiere),

mă apropii, cu sfială, de oameni culți,

ca un grăunte în cădere liberă

- de o frumusețe nerelativă.

Banal: am nevoie de ochelari, de aer curat.

Cei săraci cu duhul și cei care nu știu

au șansa de a evolua pe placul Lui,

iar eu îți vorbesc despre rutină, confort,

entropie și banii petrolului.
                                          TEXTE RECOMANDATE

Comentarii Publicate pe Blog

Vremea

Postat de Nelu Preda în Mai 5, 2016 la 10:50am 2 Comentarii

Însetat

Postat de BORIS M. MARIAN în Mai 5, 2016 la 8:13am 3 Comentarii

Expediție maternă

Postat de Mihai Cotea în Mai 5, 2016 la 7:35pm 4 Comentarii

Poate, într-o zi

Postat de Ioan Grigoraș în Mai 5, 2016 la 6:32am 4 Comentarii

în mine lumea*

Postat de paparuz adrian în Mai 4, 2016 la 10:00am 4 Comentarii

Kars

Postat de BORIS M. MARIAN în Mai 4, 2016 la 8:00am 2 Comentarii

vis alb**

Postat de Ion Toma Ionescu în Mai 4, 2016 la 1:00pm 5 Comentarii

Geneză de ocazie

Postat de Costel Zăgan în Mai 1, 2016 la 11:42am 2 Comentarii

confesiune

Postat de Ioan Grigoraș în Mai 3, 2016 la 1:00am 4 Comentarii

CU BASTONUL PRIN CAPITALELE LUMII...

ARTE VIZUALE

alb de portelan

adăugat de dana stefan la Mai 4, 2016

http://junimeadigitala.ning.com/photo/alb-de-portelan?context=latest

Forum

MARIN PREDA LA 36 DE ANI DE LA MOARTE

Începută de ION IONESCU-BUCOVU în APARIȚII EDITORIALE cu 6 ore în urmă . 0 Răspunsuri

Ecouri ale bătăilor inimii mele -3

Începută de Florin T. Roman în APARIȚII EDITORIALE cu 9 ore în urmă . 0 Răspunsuri

Blocul

Începută de BORIS M. MARIAN în PSIHOLOGIE cu 11 ore în urmă . 0 Răspunsuri

Pavese

Începută de BORIS M. MARIAN în PSIHOLOGIE. Cel mai recent răspuns de BORIS M. MARIAN cu 16 ore în urmă . 2 Răspunsuri

avatarurile unei lichele surprinse într-o cetate asediată

Începută de spiridon ramniceanu în PERSONALE. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea cu 21 ore în urmă . 4 Răspunsuri

Închidem şi deschidem uşi

Începută de Aga Lucia-Selenity în ARTICOLE. Cel mai recent răspuns de Aga Lucia-Selenity Luni. 6 Răspunsuri

Demnitatea umană nu poate fi ucisă

Începută de BORIS M. MARIAN în APARIȚII EDITORIALE. Cel mai recent răspuns de Melania Briciu Atanasiu Duminică. 2 Răspunsuri

Biblia lui Borges (1899-1986)

Începută de BORIS M. MARIAN în PERSONALE. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Apr 29. 2 Răspunsuri

golgota

Începută de ION IONESCU-BUCOVU în ARTICOLE. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Apr 29. 1 Răspuns

Alchemia no 3 - Mai 2016

Începută de adrian grauenfels în APARIȚII EDITORIALE. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Apr 29. 1 Răspuns

despre ploaie, pinguini, butoaie și singurătate

Începută de Nuta Istrate Gangan în PERSONALE. Cel mai recent răspuns de Anica Andrei Fraschini Apr 27. 6 Răspunsuri

Fotografii

Se încarcă...
  • Adăugare fotografii
  • Vizualizează Tot
 
 
 

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian, Anne Marie Bejliu, Carmen Georgeta Popescu, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu, Ileana Popescu Bâldea

Johannes Brahms

Johannes Brahms (n. 7 mai 1833, Hamburg - d. 3 aprilie 1897, Viena) a fost un compozitor romantic german, care a trăit cea mai mare parte a vieții sale în Austria, la Viena.

Brahms a fost considerat de către mulți „succesorul” lui Beethoven, iar prima sa simfonie a fost descrisă de Hans von Bülow drept a zecea a lui Beethoven (supranume folosit și astăzi).
Brahms s-a născut la Hamburg. Tatăl său, care i-a dat primele lecții de muzică, era contrabasist. Brahms s-a remarcat la pian și ajuta la suplimentarea venitului relativ scăzut al familiei, prin interpretări în restaurante și teatre, precum și prin oferirea de lecții de pian. Deși povestea larg-cunoscută este că Brahms a trebuit să cînte la pian prin baruri și bordeluri, studii recente, precum cele ale lui Kurt Hoffman[6], sugerează că acest fapt este probabil incorect. Într-o perioadă, el a învățat și violoncelul, deși progresul său a fost întrerupt odată cu sustragerea instrumentului chiar de către profesorul său.

continuare... https://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Brahms

Doamne, Hungarian Dance No. 5 îmi amintește de vremea când eram la liceu! Recitam ceva, acompaniată de un coleg ce coborâse cu totul în vioară. Curtea, stejarul bătrân, emoțiile premierii, gesturile fâstâcite de priviri și de aer, timpul amuțit - ascuns pe sub pietre și ceasul pe care-aș fi vrut să-l opresc... toate, toate au rămas acolo. Iar eu, probabil, încă mai rătăcesc printre corzi și-un sacâz găurit...( IPB)

TABLETA ZILEI

Scrierea unei cărți e ca un lung deșert străbătut.

                       Octavian Paler

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/scrierea-unei-carti

MEDALION LITERAR

William Shakespeare (n. 23 aprilie 1564[1] - d. 23 aprilie 1616)

a fost un dramaturg și poet englez, considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză. El este adesea numit poet național al Angliei și “Poet din Avon” (“Bard of Avon”) sau "Lebăda de pe Avon" ("The Swan of Avon"). Lucrările sale au supraviețuit, incluzând și unele realizate în colaborare, opera sa fiind alcătuită din aproape 38 de piese de teatru, 154 de sonete, 2 lungi poeme narative, precum și alte multe poezii. Piesele lui de teatru au fost traduse în aproape fiecare limbă vorbită și sunt jucate mai des decât cele ale oricărui alt dramaturg. Multe dintre piesele sale au fost montate pe scena teatrului Globe, unul din cele mai populare ale epocii Elisabetane, a cărui deviză era "Totus mundus agit histrionem", reluată în “Cum vă place“ sub forma metaforei lumii ca scenă de teatru: "All the world's a stage, And all the men and women merely players: They have their exits and their entrances". "Lumea întreagă este o scenă iar bărbații și femeile sunt actorii ei, ei intră și ies pe rînd din ea". Rivalul cel mai important al lui Shakespeare din epocă a fost un alt redutabil dramaturg, Christopher Marlowe, fiind ucis într-o cârciumă, în urma unui conflict iscat din senin. William Shakespeare a rămas astfel dramaturgul cel mai jucat și mai respectat, inclusiv de către regina Elisabeta.  continuare... https://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare

              ...............

Sonetul 43

Când ochii mi-i închid ei văd mai bine
Că ziua n-au prea multe de aflat;
Dar când adorm, în vis pornesc spre tine
Şi-n beznă, vii, viu bezna o străbat.

Tu, umbră ce dai umbrelor splendoare,
Fă umbra ta aievea să-mi apară;
Când ochii orbi o văd strălucitoare,
În clar de zi va străluci mai clară.

Încântă-mi ochii, spun, că tare-aş vrea

Să-i văd pe-ai tăi în fapt de dimineaţă
Aşa cum toată noaptea umbra ta
În somnu-mi greu privirea mi-o răsfaţă.

Când nu te văd, mi-e ziua noapte-ntreagă
Şi noaptea-i zi când visele te-ncheagă.

                    .............

Shakespeare 2016 Postat de Maria Cecilia Nicu în Aprilie 22, 2016

Motto: “ “This above all: to thine own self be true.”(Hamlet)

Nu-mi propusesem să scriu despre Shakespeare în acest aprilie iernatic, dar am citit ieri la BBC un interesant articol (scris de David Wilkes la 4 aprilie in The Daily Mail) despre testamentul Bardului şi cum anul acesta sunt 400 de ani de la moartea lui mi-am regrupat intenţiile. “X-rays reveal secrets of Shakespeare's will 400 years on: Ink analysis suggests line about 'second best bed' being left to his wife was actually a loving addition made shortly before his death” şi chiar dacă în general mă apropii de biografii cu oarecare reticienţă - o senzaţie de “ochiadă pe gaura cheii” mă ţine la distanţă mai alesc când este vorba de un creator, o personalitate marcantă, un Cineva acela pe care îl admirăm. Îl iubim ori chiar numai ne intrigă- informaţia mi-a stârnit curiozitatea. Shakespeare este o complexă restaurare a condiţiei umane, opera lui ne înscrie în permanenţă-chiar aşa oarecare cum suntem-şi atunci e firesc să se răscolească chiar şi ireverenţioas (uneori, deseori?) viaţa omului aflat în umbra a ceea ce a produs. Fiecare pas, fiecare moment, gesturi largi ori atingeri mărunte, căderi ori victorii, confruntări majore ori umilinţa înfrângerilor, tabloul acela complex şi totuşi atât de simplu al amănuntului surprins în mişcarea zilnică se cere dezvăluit, analizat. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/shakespeare-2016

ETERNUL SHAKESPEARE-400 de ani de naştere

Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Aprilie 23, 2016

Mare om a fost SHAKESPEARE! Ca și Homer el a fost și a rămas o legendă. Localitatea nașterii lui poartă în nume strata latină, ford-ul anglosaxon și avon-ul celtic, adică Stratford-on-Avon, care împreună cu normanzii au format poporul englez. Viața lui e făcută din supoziții și controverse. Înainte de a fi om și poet, el păstrează o puternică pasiune actoricească. Ajuns fugar la Londra, în urma unor contacte cu o trupă de teatru, se întânlește cu Burbage, un concetățean, care era proprietarul unei săli de teatru, luându-l pe lângă el. Imediat tânărul Will le-a devenit util actorilor în treburi de repertoriu, văzând în el un iscusit improvizator al pieselor de teatru. De acum înainte, ascensiunea lui nu va mai putea fi oprită. Aș face o paralelă cu tânărul nostru Eminescu care și el, fiind luat de val, fuge cu trupa de actori, părăsind școala. „Marele Will”, cum îl numește Eminescu, trecând prin furcile caudine ale teatrului, de la păzitorul hergheliei de cai la un mare actor și regizor, este adulat și adorat de iubitorii scenei. „Încălțând coturnii, Shakespeare poate să sufere comparație cu orice Roscius din Antichitate; frumos ca Apollo, seducător ca Mercur, accentele lui fac să vibreze scena.” (Ben Jonson). Mediul londonez în care intră e un mediu de poeți-actori, boemi, ușor vulgari, cu nume scurte, ca Kit, Ben, Frank sau Will. Lui îi plăceau jocurile de spirit, încrucițările de idei, notele de frondă ale inteligenței, ascuțișurile polemice, paradoxurile, încrucișările de vițiu, inteligență și poezie. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/eternul-shakespeare

DIN URMĂ...

avatarurile unei lichele surprinse într-o cetate asediată

Şi dacă mă vei crede, Judecătorule, tu care ar fi trebuit să fi fost dăruit cu putere şi înţelepciunea aceea risipită cu zgârcenie pe faţa Pământului şi obişnuit să crezi numai în faptele dovedite cu temeinicia probelor sau cu mărturia martorilor, deci, dacă mă vei crede sau chiar de nu mă vei crede, acum de la mine vei afla numai adevărul. Minunează-te! Nu voi ocoli nimic din cele ştiute de mine aşa cum, de altfel, nici la cercetările din beciurile Judecătoriei nu ţi-am spus minciuni. Să mă crezi! Nu m-am gândit că aceasta a doua întâlnire a noastră să se petreacă acum când suntem egali. Ne vom plimba împreună prin livezi şi poieni presărate cu flori albe, curate, nestropite cu sânge şi ne vom bucura de parfumul delicat al florilor de „sângele voinicului.” 
Să ne oprim, am nevoie de mângâierea soarelui, prea mi-au amorţit ciolanele în temniţele Judecătoriei. Tu nu stai prea mult sub bolţile ei jilave, doar în camera de tortură şi numai atât cât îţi trebuie să smulgi mărturisirile trebuitoare; acolo este cald, forja la care se înroşesc cleştii şi spăngile, cele folosite atât de des pentru dezlegarea limbilor şi aflarea tainelor dorite, deci, forja aceea răspândeşte multă căldură. Focul acela îl cunosc eu bine, arde cu văpaia silniciei. Prea multă arsură… pentru un singur vinovat! Bucură-te acum de strălucirea soarelui, de mireasma adusă de vânturile răcoritoare ale dimineţii.

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/avatarurile-unei-lichele-surprinse-ntr-o-cetate-asediat

ARTICOLE

MARIN PREDA-ultimul moralist al literaturii române contemporane- Publicat de ION IONESCU-BUCOVU în Aprilie 25, 2016 la 1:21pm în ARTICOLE

DRAMA EROTICĂ ÎN „ CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI” Marin Preda, făcând apel la Tolstoi, spunea undeva că în dormitor pot avea loc uneori tragedii mai teribile ca în istorie. În fond ce este “Cel mai iubit dintre pământeni?” O confesiune, o spovedanie sinceră făcută avocatului său înainte de condamnare pentru o crimă sentimentală. În “Cel mai iubit dintre pământeni” avem o tragedie sentimentală sfâşietoare, marcată de legătura lui Petrini cu cele patru femei din viaţa lui. Ce-i istoriseşte Petrini avocatului său? Un şir de eşecuri sentimentale repetate. Crezând în “marea iubire”, are mereu impresia că o şi trăieşte. În dragoste cunoaşte cumplite dezamăgiri, dar cade mereu pradă aceloraşi iluzii. În primul rând îşi istoriseşte dragostea cu femeia pe al cărei soţ l-a omorât, apoi experienţele amoroase precedente şi rezultatul lor catastrofal, dar şi eşecurile din viaţa socială. Titlul cărţii, se regăseşte în roman într-o declaraţie de dragoste adresată lui Victor Petrini, la telefon, de Suzy Culala(“Ce mai faci tu, cel mai iubit dintre pământeni?”) ( să nu uităm că aşa i se adresase lui Marin Preda şi iubita lui, Aurora Cornu, citindu-i într-o seară manuscrisele), Suzy, deci, una dintre femeile iubite de către Petrini care-l acaparase sentimental până la subjugare. După cum afirmă Eugen Simion “este desigur ironic. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/marin-preda-ultimul-moralist-al-literaturii-rom-ne-contemporane

GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! Publicat de teodor dume în Aprilie 15, 2016

GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! DIN "URBEA" DE PE CRIŞ , LA MULŢI ANI, MAESTRE!

În fiecare lună de aprilie, din ultimii câţiva ani, m-a bucurat momentul în care l-am sărbătorit, în gând şi suflet, pe Gheorghe Grigurcu. Mă bucur şi acum, în aprilie 2016, când domnia sa a împlinit 80 de ani. Spuneam mereu şi o spun şi acum: Viaţa domniei sale, aparent simplă, îşi asumă, într-un mod emblematic, trăirile de dinainte de 1989 şi ceva mai încolo când eu , Teodor Dume, eram adolescentul timid şi băteam cu sfială la porţile literaturii, fără să ştiu că prin marele Grigurcu voi ajunge un Făt Frumos fără poveste, un prinţ iubitor de cuvinte şi împreună vom "marşa" pe structura unei existenţe ce ne caracterizează. Această nouă identitate pe care Gheorghe Grigurcu mi-a făurit-o în "urbea" de pe Criş , cum îi plăcea să spună, se încadrează în măsura unei poveşti în care personajul promite, deşi complexele lui sunt mărturisite parţial. Acea parţialitate a existenţei devine o realitate dureroasă. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/gheorghe-grigurcu-la-80-de-ani

Caligrafii

Natură sălbatică Publicat de Anica Andrei Fraschini în Mai 2, 2016 la 10:18am în Caligrafii

Când ajung, cel mai ades din întâmplare - și nu de multe ori - într-un colț de natură neumblat, cât de mic, mă așez pe pământ, pe piatră, uneori în apă, și mă las conectată la energiile pure, ce vin dinspre centrul planetei și dinspre înalturi. Mă gândesc, pentru câteva clipe, că sunt singură în univers, că tot cosmosul e în mine. Se instaurează o stare de beatitudine, de măreție, de pace și armonie. E minunat, e fantastic ! Pot concepe această liniște grandioasă, o creez și o trec prin toate celulele ființei, mintea mi se extaziază, sufletul prinde aripi. E o plutire a cărei anvergură mă desface în infinit... continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/natur-s-lbatic

Biblia lui Borges (1899-1986) Publicat de BORIS M. MARIAN în Aprilie 28, 2016 

Intâlnirea cu Borges a fost un şoc, în urmă cu ani, iar relecturarea scrierilor sale o obligaţie dintre cele mai plăcute şi utile. Bogăţia citatelor care se pot extrage din opera sa ar umple pagini întregi. Mă voi rezuma la cele mai apropiate de preocupările mele. Memoriile sunt uneltele poetului. Sunt un discipol al trecutului , prezentul îmi este necunoscut.Rescriem mereu aceleaşi cărţi. Spune-mi cine ţi-a spus să nu citeşti poezie, trebuie să-l cunosc, este un exemplar demn de studiu. Am spus destul, cred că nu mai este nevoie de mine. Nu pot accepta ideea că Dumnezeu l-a creat pe om, apoi l-a creat pe Isus, pare imposibil. Un scriitor nu scrie ceea ce intenţionează la început să scrie. O poezie trebuie citită cu voce tare, altfel ea nu poate fi autentificată. Eu nu vorbesc cu publicul, ci cu fiecare om în parte. Unul dintre cele mai grave păcate ale mele a fost că nu am cunoscut fericirea. Etica este o ştiinţă care a dispărut din lume. Nimic nu este mai frumos ca o poezie de Heine. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/biblia-lui-borges-1899-1986

 

Stre-suri...

Nu sunt fan! - postat de Ileana Popescu Baldea

"Afirmațiile lui Gabriel Liiceanu despre Catedrala Mântuirii Neamului și Biserica Ortodoxă l-au determinat pe prof.dr. Pavel Chirilă să-i trimită un răspuns patronului editurii Humanitas. Reputatul doctor îi explică lui Gabriel Liiceanu, într-o scrisoare deschisă trimisă pe adresa ActiveNews, care sunt referințele biblice la "neam" și de ce veșmintele ierarhilor Bisericii Ortodoxe sunt uneori, strălucitoare.Explicațiile domnului doctor le găsiți în acest link. Eu îmi rezerv dreptul de a avea doar o opinie.http://www.activenews.ro/stiri-social/Dr.-Pavel-Chirila-ii-scrie-lui-Gabriel-Liiceanu 

................................................

Domnule doctor Pavel Chirilă, nu sunt o admiratoare nici a dumneavoastră, nici a domnului Gabriel Liiceanu. Fiecare își are locul său sub soare. Relația este univocă, cel puțin în acest sens. Problema nu constă în aspectul hainelor sau al mașinilor conduse de preoți. Problema este a zidurilor, domnule! Și a vremurilor în care sunt înălțate aceste ziduri. A oamenilor, mulți, care vor trece umil pe lângă ele, fără a cuteza, poate, să intre - de sfială. Nimeni nu ar scânci dacă această catedrală s-ar construi din bani sosiți, de undeva, din cer sau dintr-o visterie plină. Omul bolnav de SIDA, cancer, tuberculoză sau bolnav de petecele de pe el nu va veni să se roage aici. Se va duce în bisericuța lui dezbrăcată... dar cu suflet! Dacă va avea stucaturi, vor fi fără valoare istorică. Ce curent, ce ev vor reprezenta ele? Dacă va avea îngerași care vor zâmbi... vom zâmbi și noi - dureros de amar! Cultura înseamnă și construcții de artă, opulente sau nu, câtă vreme există fonduri reale. Istoria înseamnă și îngerași - câtă vreme au motiv real să zâmbească! Politicienii știu mai bine sau cred că știu. Dar nu era momentul pentru o așa opulență. În amărăciune, eu cred că Dumnezeu te iartă de îngenunchezi în dreptul unui copac, unui gând, dacă închizi ochii și te rogi! Și mă întreb, cu aceeași amărăciune, ce regi vor fi încoronați aici și copiii cui vor păși spre altar??

PASTE FERICIT!

http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/nu-sunt-un-fan

Hai să naționalizăm hipermarketurile! - comentariu publicat de Calotescu Tudor Gheorghe, 21 Aprilie 2016

Așa vom putea vinde numai ce vrem noi. Doar carne, brânză și pâine românească. Apoi să ne chemăm înapoi plecații din țară. Să închidem granițele și să avem doar o televiziune. Poate așa vom deveni competitivi. Vom fi veșnic pe locul I ca și Coreea de Nord. Iar administrația nu va mai avea probleme cu diversele cerințe europene. Nu tu atâtea softuri. Chiar și justiția ar merge unsă. Am desființa judecătorii și prezumția de nevinovăție. Oricum suntem toți păcătoși și condamnați la moarte din naștere. Iar politicienii ar avea un singur partid. Un singur boss de pupat în fund. Și vor scăpa de ilaritatea campaniilor electorale. O unică cameră în casa unică a poporului care să aprobe bugetul dintr-o batere de palme. Iar poporul va ovaționa de dimineața până seara. O discotecă continuă va fi viața tinerilor care vor avea repartiții încă de la grădiniță. Hai tovarăși să eradicăm capitalismul ăsta împuțit cu toate tendințele lui imperialiste și multinaționale! Jos cu concurența! Să fie Cântarea României iar un tril de ciocârlie! http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/hai-sa-nationalizam-hipermarketurile-comentariu-publicat-de-calot

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2016   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor