Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

LA MULŢI ANI!

TUTUROR ACELORA CARE ÎŞI SERBEAZĂ ZIUA DE NAŞTERE

REDACŢIA,

Bloguri

Se încarcă... Se încarcă feed-ul

Activitatea Recentă

Postarea de blog a utilizatorului Enea Gela a fost prezentată
cu 15 minute în urmă
2 postări de blog ale utilizatorului Anica Andrei Fraschini au fost prezentate
cu 1 oră în urmă
Enea Gela a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog carapace roz a utilizatorului Anica Andrei Fraschini
cu 1 oră în urmă
Enea Gela a promovat postarea pe blog carapace roz a lui Anica Andrei Fraschini
cu 1 oră în urmă
Postare de log efectuată de Anica Andrei Fraschini
cu 1 oră în urmă
Anica Andrei Fraschini a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Poate a utilizatorului mihai katidas
cu 1 oră în urmă
Postare de log efectuată de Enea Gela
cu 1 oră în urmă
Anica Andrei Fraschini a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Lume a utilizatorului Anica Andrei Fraschini
cu 1 oră în urmă
Elisabeta Luşcan a comentat în legătură cu fotografia lui Elisabeta Luşcan
cu 3 ore în urmă
ileana popescu bâldea i-a dăruit un cadou utilizatorului bucur laura
cu 5 ore în urmă
ileana popescu bâldea a comentat în legătură cu fotografia lui Elisabeta Luşcan
cu 5 ore în urmă
ileana popescu bâldea a promovat fotografia lui Elisabeta Luşcan
cu 5 ore în urmă

Fotografii

Se încarcă...
  • Adăugare fotografii
  • Vizualizează Tot

Despre

Cotofana Relu a creat această reţea Ning.

Hărți

>

 

VALORI ROMÂNEȘTI ÎN LUME

31 august – Sărbătoarea Limbii Române


 În fiecare 31 august al fiecărui an, românii din ţară, ca şi cei de pretutindeni, pot trăi cu bucurie Sărbătoarea Limbii Române, cea mai spiritualizată dintre sărbători. Limba română e limba sfântă a unui popor plămădit de Domnul pe acea “gură de rai”, supranumită “Grădina Maicii Domnului”.
 Celebrând limba română, îi oferim aleasă cinstire ca pentru o stemă împărătească a neamului nostru, sărbătorim unul dintre simbolurile fundamentale ale unităţii naţionale. Ea ne-a ţinut uniţi timp de zece milenii de când trăim pe acest pământ. Ea ne oferă mândria identităţii noastre naţionale, mândria unui popor cu cea mai mare vechime din Europa care trăieşte încă acolo unde s-a născut, a crescut şi s-a dezvoltat în granițele sale. Avem mândria că poporul nostru este primul popor din lume care a folosit scrierea acum 7000 de ani în urmă, pe când alţii nici nu existau ca popor. Tăbliţele de la Tărtăria, aşa cum recunosc toţi cei care le-au studiat, ne fac dovada că am fost prima civilizaţie care a semnat pe acest pământ, cu 1000 de anii înaintea scrierii sumeriene cunoscută ca cea dintâi scriere. Astăzi şi Vaticanul recunoaşte că poporul nostru este cel care a dat limba ştiinţifică a lumii – latina – şi limba liturgică pentru Roma şi pentru ortodocși – slavona – care izvorăşte tot de la noi.

Pentru cinstirea limbii noastre, în această zi festivă se desfăşoară manifestări în fiecare colţ de ţară, dar şi cu ecouri oriunde în lume se vorbeşte limba română, un prilej de a-şi exprima dragostea şi preţuirea pentru graiul sfânt cu miresme de azimă, grai de o rară frumuseţe şi armonie, limba generatoare de poliseisme şi metafore, adânc înfiptă în pământul ţării noastre.
 Participând la o astfel de manifestare care se desfăşoară la Râmnicu Vâlcea anul acesta, împreună cu organizatorii şi iniţiatorii acestui însemnat eveniment, alături de numeroase personalităţi ale culturii noastre şi, desigur şi un numeros public, îmi oferă prilejul să mă bucur din plinul inimii ca slujitor al limbii române, ca fost profesor de limba şi literatură română, dar şi prin scrierile pe care le-am publicat.
 Ne bucurăm la această sărbătoare de un program bogat, variat, interesant, un program de zile mari, care se desfăşoară pe timp de trei zile, pregătit de organizatorii: poeta şi prozatoarea Ligya Diaconescu, Director General al Revistei internaţionale româno-canado-americană, STARPRESS, istoricul, cercetatorul, inventatorul şi gânditorul George Rotaru, Directorul Casei Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim din Râmnicu Valcea, scriitorul Al. Florin Ţene, Preşedintele Ligii Scriitorilor din România, iar moderator, scriitorul-publicist Ion Nălbitoru, Redactorul-şef al revistei “Memoria slovelor”
 Din acest program amintesc doar câteva momente: în ziua de 1 septembrie este programată urcarea pe muntele Cozia şi arborarea drapelului naţional, 10m / 6 m – cu panglica COLUMNA ROMÂNISMULUI realizat de domnul George Rotaru (precum şi diplomele care se vor înmâna la această sărbătoare); în 31 august, cuvântările unor personalităţi de seamă ale culturii noastre, lansarea revistei literare “Memoria slovelor” a Ligii Scriitorilor Vâlcea, şi lansarea a numeroase cărţi de către autori din ţară şi diaspora.
 Un moment deosebit va fi lansarea antologiei “Limba noastră cea Română”, volumul al II-lea, apărut sub îngrijirea doamnei Ligya Diaconescu (cu participarea a peste jumatate din scriitorii prezenţi în antologie, din ţarăşi diaspora –Canada, USA etc) dar şiprezentarea Antologiei „Columna Romănismului” realizată de domnul George Rotaru, precum şi premierea câştigătorilor concursului international de proză scurtă şi poezie organizat de redacţia revistei “Memoria slovelor” sub conducerea scriitorului Ion Nălbitoru.
 Putem zâmbi filmării făcută cu sprijinul domnului Gheorghe Udubae (organizatorul festivalului anual de film în cadrul sărbătoririi IMNULUI românesc la Rm.Vâlcea- 31 iulie) şi celor două posturi de TV locale, că ne vom bucura ascultând interpreţi de muzică şi de recitări .
 Nu putem vorbi de această aleasă sărbătoare fără să amintim de iniţiatorul şi aprigul luptător pentru a da fiinţă acestei sărbători, scriitorul Corneliu Leu. Numele său va rămâne legat de această minunată sărbătoare şi împreună cu profundul nostru regret, îl vor însoţi în zarea seninului deplin spre care a plecat. Rămâne să ducă stindardul mai departe cei care i-au fost alături, doamna Ligya Diaconescu, domnul George Rotaru, Al. Florin Ţene, şi alte personalitati culturale, aşa cum ne-au dovedit organizând sărbătorirea limbii romane anul acesta la Râmnicu Vâlcea, ca o continuitate a celei frumos desfăşurate anul trecut – în 2014 pe malul Mării Negre, în staţiunea Jupiter de doamna Ligya Diaconescu şi revista internationala STARPRESS – <a href="http://www.valcea-turism.ro">www.valcea-turism.ro</a>.</p>;
 Chiar dacă până în anul 2013 limba română nu a avut o zi dedicată ei, de-a lungul timpului, marii gânditori, scriitorii şi poeţii, preţuindu-i darurile alese, forţa de exprimare, strălucirea, vitalitatea, bogăţia şi diversitatea ei, au celebrat-o în creaţiile lor. Îndrăgită de poetul Vasile Alecsandri, acesta spunea că este: “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute”.Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română”. Cu mult har, în graiul său, poporul nostru a scos la lumină multe proverbe şi zicători pline de învăţăminte din bătrâni. La această sărbătoare, se cuvine să amintim la loc de cea mai mare cinste de făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet naţional, Mihai Eminescu, al cărui grai a îmbrăcat haina celor mai înalte idei.
 Cuvântul, fie rostit prin viu grai, fie aşternut în scrieri, este comoara fără preţ cu care ne-a învrednicit Pronia Cerească. „La început a fost cuvântul, spune Biblia, cuvântul prin care toate s-au făcut”. Graiul este haina care îmbracă gândurile şi trăirile noastre pitrocite în adâncul inimii şi în cutele adânci ale minţii omeneşti. Cuvântul limpezeşte zonele abisale ale conştiinţei umane, el e acela care creează relieful istoric al timpului unui neam înveşnicindu-l. Cu ajutorul graiului poţi petrece o viaţă în toată deplinătatea ei, rezonezi cu clipa de iluminare a gândului şi cu elanul subtil, curat şi sfânt al inimii. Graiul este sunetul pulsaţiilor inimii şi ale cutelor creierului uman.
 Cu o vechime “în adâncuri înfundată”, astăzi, cu satisfacţie constatăm că limba noastră maternă, oficială, literară, vorbită şi scrisă, este tot mai răspândită în lume şi purtată cu dragoste de către emigranţi, răspândită prin viu grai, precum si printr-un mare număr de scrieri, la care şi-a dat “osteneala” şi internetul. Un merit deosebit îl au revistele pe suport de hârtie, dar şi prin internet, aşa cum este şi revista “Obsevatorul” din Toronto, care se bucură de un binemeritat prestigiu şi din partea căreia, ca un vechi colaborator, vă adresez un călduros salut. Un merit deosebit îl au diferite societăţi culturale. Amintesc doar una dintre acestea. Ca membru fondator, doamna Ligya Diaconescu ne vorbeşte de rodnica activitate a Societăţii Internaţionale a Jurnaliştilor de origine română din întreaga lume înfiinţată în provincia Quebec (Canada), La Montreal, care cuprinde 87 de ziare, reviste, posturi de radio şi TV din lumea întreagă (Norvegia, Canada, Germania, Australia, USA etc). Astfel de publicaţii, din ţară şi de prin toate colţurile lumii unde se află români, au meritul deosebit de a fi adunat în acelaşi cadru scriitorii de pretutindeni şi au creat punţi literare între scriitorii din ţară şi cei ai diasporei româneşti. Este emblematică semnătura scriitorilor diasporei în revistele din ţară, precum şi a scriitorilor din ţară în revistele de limbă română răspândite în lume. Benefică este şi lansarea în ţară a cărţilor scrise peste graniţă, precum şi prezenţa lor în târgurile de carte.
 Un laudatio i se cuvine prestigiosului jurnalist româno-australian, George Roca, pentru că, printr-un efort deosebit, a dat un suflu puternic limbii române publicând mii de scrieri ale autorilor de limbă română făcându-le să circule pe toate meridianele lumii. Este un laudatio pentru frumoasa lecţie de înalt patriotism. Prin astfel de porţi larg deschise ale artei cuvântului, literatura noastră contemporană este tot mai cunoscută pe mapamond şi lasă să pătrundă în ţară noutăţi relevatoare, pun în lumină orizonturi noi, noi forme de expresie ieşite din vechile canoane, ajutând la fortificarea limbii române. Astfel, vom putea cânta cât va exista poporul nostru, cu acelaşi dulce glas ca şi Alexei Mateevici, “Limba noastra-i o comoară” şi vom urma îndemnul scriitorului Gheorghe Sion: “Vorbiţi, scrieţi româneşte,/ Pentru Dumnezeu!”.


 Elena Buică, Toronto-Canada

***

 

ARTA DE A PRIVI ÎN OAMENI

INTERFERENŢE LITERARE

Dacă nopțile te-au obosit, le pot opri din mersul lor spre postumitate. Sincer. Nu ai cum să mă ajuți, este o încercare de a ieși dintr-o veche criză. Tocmai m-a trezit, eram pe un vas de pirați, fostul căpitan a fost ucis, eram locțiitorul lui, dar nu știu ce căuta soția decedatului, îmi contesta poziția , ceruse ajutor din Anglia să fiu prins și spânzurat pentru trădare. M-am trezit la timp. Doamne, conflictele cu unele femei sunt groaznice. Așa cum se spune despre evrei că sunt excesiv de isteți sau de proști, la fel despre femei , dar în privința bunătății. Ca orice generalizare, este ceva fals. Tu ai o fire tumultuoasă, ești fierbinte, eu cred, dar , precum stelele ce par atât de reci, acolo , unde se află , temperaturile sunt înalte. Cu tine am impresia că joc o partidă de șah. Ai videoclipuri minunate, muzica, versurile, dar eu nu mă regăsesc acolo. Este o atmosferă rarefiată, iluminată a giorno, iar eu mă lupt cu bezna din mine, cu temerile străvechi, cu nevoia de a scrie, cu nepăsarea lumii. La ce se gândește un solist în momentul apariției sale în public? Îl ajută acele allegro, allegreto, scherzo, etc.? Paganini, ce nefericit era. Vorbea el de sferele înalte ale muzicii? Totul pare normal, nimic nu este normal, fie normalul este infinit de normal. Unei femei să nu-i ceri niciodată să te iubească. Ea îți va dărui orice, numai sentimentele ei rămân ascunse. Instinctul predomină, le face fericite sau nu. Bărbatul este rațional, dar nefericit. Nu spun – masculi. Aceia sunt tăurașii comunei. A te vindeca prin autobiciuire. Este o cale. Cubul învinge mereu. Cercurile sunt feminine. Aud robinetul lovind cu o lacrimă, mereu aceeași. Simt că nimic nu mă ajută. Abulie, o disperare fără cauze. Ceasul a tot bătut, turnul se prăbușește încet. Inima mea este un ceas, rar mă uit la ce face. Statui de sânge și simțiri, asta suntem. Fiecare sângerează în tăcere. A nu face nimic, a aștepta, e posibil? Noaptea s-a terminat, mai vine alta. Alături de mine stau de veghe Soljenitzyn și Mariana Marin, o poetă de rar talent, s-a sinucis de mult. Bye, baby.

http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/nop-i-11

în căderea dimineţii,
fă ca din mâinile mele să nu curgă nisip
şi nu mă da afară din vise

trimite îngerii cu un colţ din rai
să culegem grâul zilei de ieri
apoi adună-mi-te în săruturi
şi n-ai să ştii clopotul care se zbate
în flămânzenia mea

topeşte-mă într-un act nebun de zbor
pe o picătură de rouă
căci nu ţi-am spus niciodată
despre cruciada mea cu un pian 
pe ale cărui clape dansez în clepsidră

nu mă alunga prin litere
cu inima urlând în giulgiu
până se face ţăndări
căci toată îmbrăţişarea asta cu ei
îmi aprinde lumina la os

lasă doar un firicel din urma melcului
pe o margina de frunză
că să mă întregesc cu Tine
în cartea dintâi

http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/rug-din-rou

Tu m-aduci / Tu mă petreci! - Baladă - autor Aurora Luchian

Ici, pe povârnişul moale,
Vara-nfofolită-n ţoale,
Cu basma, vestă şi ghete,
Strânge flori de câmp, buchete,
Să le aibă amintire...
Toamna îi cam dă de ştire
Că soseşte în curând,
Scurtând zilele pe rând,
Înmuind cărările,
Alungând cântările,
Cu suflarea-i schimnică,
Udă şi potrivnică.

Ieri a plâns într-o hârtoapă,
Plină cu nămol şi apă,
Că plouase, şi plouase,
Şi câmpul îl îmbibase...
Şi a dârdâit, pe bune,
Repetând o rugăciune:
"Doamne, trei raze să-mi dai!
Nu căldură ca în Rai,
Nu-ţi cer tril de păsăruci,
Doar straiul să mi-l usuci,
Că mă trec fioruri reci,
Tu m-aduci, Tu mă petreci..."

Vâja, vâja, vine vântul,
Sărutând pomii, pământul,
Şi zvântă în alergare,
Mirişti, dealuri, văi...agale,
Şi a verii ude poale.
Ciulinii în zbor trecând,
Lobodele fremătând,
Ştiriţa şi spinii goi;
Plâng că-n vers de piţigoi,
Răzbate o jale, dor,
Dup-a câmpului covor.

Vara privind îndărăt:
"M-aş întoarce, nu mai pot..."

Şi a plâns de a lăsat
Tot pămânu-nlăcrimat!

http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/tu-m-aduci-tu-m-petreci-balad-autor-aurora-luchian

Un lampagiu în mintea mea
mai suflă iar în câte-o stea
că-i dimineaţă ori târziu
c-am apucat sau nu să scriu

Eu suflu-n cer că e fierbinte
şi poate îmi aduc aminte
pe lumea asta ce mai caut
de scriu sonete doar la flaut

Tăcerea cântă la pian
şi eu nu pot să-i dau un ban
că punga mea precum se ştie
e goală rău şi e zurlie

Şi către cer cu faţa-n sus
prietenii cu toţi s-au dus

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II

http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/amar-de-to-i-i-de-toate

Comentarii Publicate pe Blog

la drum de seară

Postat de Enea Gela în Septembrie 5, 2015 la 5:00pm 0 Comentarii

Vibrato

Postat de Angi Cristea în Septembrie 4, 2015 la 2:16am 3 Comentarii

Lume

Postat de Anica Andrei Fraschini în Septembrie 3, 2015 la 12:23am 2 Comentarii

pseudopoveste

Postat de paparuz adrian în Septembrie 4, 2015 la 2:51pm 2 Comentarii

Două vise

Postat de BORIS MARIAN MEHR în Septembrie 3, 2015 la 8:12am 2 Comentarii

rugă din rouă

Postat de Romita Malina Constantin în Septembrie 3, 2015 la 11:37am 3 Comentarii

hai

Postat de Enea Gela în Septembrie 1, 2015 la 8:30pm 3 Comentarii

mă întrebi

Postat de paparuz adrian în Septembrie 1, 2015 la 12:16pm 1 Adaugă un comentariu

ARTE VIZUALE

                           În amurg

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Iulie 23, 2015

Forum

două cărți recente-BMM

Începută de BORIS MARIAN MEHR în APARIȚII EDITORIALE. Cel mai recent răspuns de BORIS MARIAN MEHR cu 13 ore în urmă . 12 Răspunsuri

PASIUNE - nou volum de poezii

Începută de CAMELIA ARDELEAN în APARIȚII EDITORIALE cu 18 ore în urmă . 0 Răspunsuri

"Opusul vieţii nu e moartea, ci indiferenţa"

Începută de Veronica Pavel Lerner în ARTICOLE. Cel mai recent răspuns de Veronica Pavel Lerner Aug 21. 19 Răspunsuri

cu durere în suflet

Începută de Cristina M. Moldoveanu în POLEMICI. Cel mai recent răspuns de BORIS MARIAN MEHR Aug 16. 40 Răspunsuri

cărți

Începută de BORIS MARIAN MEHR în APARIȚII EDITORIALE Aug 13. 0 Răspunsuri

 
 
 

medalion literar

B                    

         ANGI CRISTEA

Angi Cristea (Dumitrescu)s-a născut în Craiova, pe 25 decembrie în ziua de Crăciun .Copilăria a petrecut-o la Argeș, într-un sat situat în apropiere de barajul Vidraru, cunoscând iubirea protectoare a bunicii , Dochița Stăncescu, dar și tainele munților alături de bunicul pădurar, Ion Stăncescu.O altă perioadă fericită a fost cea trăită la bunicii paterni , macedoneni slavi,care locuiau într-un sat oltenesc cu o mare pondere a etnicilor macedoni.
personale
A absolvit Colegiul Național ,,Elena Cuza" (secția Filologie) Urmează cursurile Facultății de Litere din Craiova, secția Română-Franceză, apoi Masterul.Devine profesor de Limba Română, fiind în prezent profesor la Liceul de Arte ,,Marin Sorescu" , din Craiova.Scrie încă din perioada adolescenței, debutând în revista liceului.Este un profesor dedicat educării și dezvoltării personalității elevilor prin activități didactice dar și extracurriculare, înzestrat cu har artistic.
A lucrat ca redactor la revista,, Manifest", revistă pentru tineri.Este coordonator al trupei de teatru Effect, din Craiova, trupă cu care a obținut diverse premii la concursurile artistice.Este membru si moderator al Clubului Scriitorilor Macedoneni,filiala Craiova.
A publicat următoarele carți :
,,Tentația absolutului în opera lui Camil Petrescu"
,,Estetica romanului subiectiv"
,,Personajul feminin în proza românească"
,,Nichita Stănescu- inovații lingvistice"
,,(Diz)armonie"
A publicat versuri în revistele ,,Mozaic,, ,,Ramuri,,,,Manifest,,(Craiova), ,,România literară,,(București), ,,Macedoneanul', precum şi pe numeroase site-uri literare.Este administrator al site-ului ,,Negru pe alb".

Ultimul ceas

moartea are raftul ei
este scoasă în tiraj redus
numai pentru inițiați
zilnic o curăț de praf
poate se va deschide acum
cât ceasul încă îmi ticăie în piept
să poată citi și nevăzătorii
literele încrustate

de ce ți-ar trebui văz
pentru a gusta deliciile morții aflate pe raft?
nici auz nu-ți trebuie, nici glas
doar palme să o poți modela în formă de zbor


vocalele îți gâlgâie în gât
consoanele ca niște monede pentru vama veche
curg din paginile cărților
ți-ai prins cordonul ombilical de limba ceasului
azi moartea te prinde în lesă
citește-o ca la prima împărtășanie
fără auz fără văz
cu ochii deschiși înlăuntru
moartea are raftul ei
este scoasă în tiraj redus
numai pentru inițiați
zilnic o curăț de praf
poate se va deschide acum
cât ceasul încă îmi ticăie în piept
să poată citi și nevăzătorii
literele încrustate

de ce ți-ar trebui văz
pentru a gusta deliciile morții aflate pe raft?
nici auz nu-ți trebuie, nici glas
doar palme să o poți modela în formă de zbor


vocalele îți gâlgâie în gât
consoanele ca niște monede pentru vama veche
curg din paginile cărților
ți-ai prins cordonul ombilical de limba ceasului
azi moartea te prinde în lesă
citește-o ca la prima împărtășanie
fără auz fără văz
cu ochii deschiși înlăuntru

Note

Creat de Cotofana Relu Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Cotofana Relu Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2015   Created by Cotofana Relu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor