JOI 1 DECEMBRIE ZIUA ROMÂNIEI CU POEZIE CULOARE MUZICĂ LA "CLUB ART BOMA 33"

Detaliile evenimentului

JOI 1 DECEMBRIE ZIUA ROMÂNIEI CU POEZIE CULOARE MUZICĂ LA "CLUB ART BOMA 33"

Timpul : Decembrie 1, 2011 la 7:30pm spre Decembrie 2, 2011 la 5pm
Locaţie : BOEMA 33
Strada : B-dul DACIA nr 18 (reper P-ţa Romană - st autobuz 133)
Oraşul : BUCUREŞTI
Telefon: 0753.05.04.03 ; 0771.21.68.69; 0723.42.50.46
Tipul evenimentului : cultură
Organizat de : DANIEL VORONA
Activitatea Recentă : Dec 7, 2011

Exportă în Outlook sau iCal (.ics)

Panou de comentarii

Adaugă un comentariu

RSVP pentru ca JOI 1 DECEMBRIE ZIUA ROMÂNIEI CU POEZIE CULOARE MUZICĂ LA "CLUB ART BOMA 33" să adauge comentarii !

Alătură-te reţelei Confluențe lirice

Particip (1)

Despre

Cotofana Relu a creat această reţea Ning.

Ecrivains et poètes français et francophones

SIMONE DE BEAUVOIR

Simone de Beauvoir (n. 9 ianuarie 1908 - d. 14 aprilie 1986) a fost o eseistă, scriitoare (premiată cu Premiul Goncourt 1954), și în același timp o figură de marcă a existențialismului și a feminismului în Franța, militantă a mișcării intelectuale contestatare de după război.

 

Biografie

 

Născută într-o familie burgheză și catolică, adoptă ateismul încă din adolescență, hotărându-se să-și dedice viața scrisului și studiului. Îl întâlnește pe Jean-Paul Sartre, cu care va lega pe parcursul întregii vieți o relație de iubire și prietenie devenită legendară. Începe ceea ce va numi faza "morală" a vieții sale, obiectivată mai întâi prin eseul Pyrrhus et Cinéas (1944), romanul L'Invitée și, în sfârșit, publicarea lucrării filozofice Pour une morale de l'ambiguïté, în 1947. Alături de Jean-Paul Sartre, va construi proiectul existențialist, deopotrivă etic, filozofic și literar, al intelectualului angajat. Militează public alături de acesta, criticând poziția Franței în conflictul din Algeria și manifestându-se în general împotriva colonialismului anacronic și a oricărei opresiuni colective sau individuale.

 

În 1949 apare faimoasa sa lucrare Le Deuxième sexe (Al doilea sex), în care e descrisă cu splendida acribie argumentativă o istorie a opresiunii feminine de-a lungul secolelor și o tipologie a caracterelor deformate astfel de o tradiție milenară. Tratatul, considerat o biblie a feminismului, pornește de la principiile existențiale asupra contingenței și libertății expuse în cartea lui Sartre, Ființa și neantul.

 

Respingând mitul pios și rizibil al "eternului feminin", ideea unei "naturi" feminine ca esență imuabilă și eternă, statuează celebrele cuvinte: "Femeie nu te naști, ci devii". În anii următori, după premiul Goncourt acordat pentru romanul Les Mandarins, interesul său se va îndrepta spre scrierile autobiografice, în care va descrie cu precădere anii petrecuți lângă Sartre în diversele angajări și evenimente ale epocii. Participă alături de el la multiple acțiuni publice și la redactarea revistei Les Temps modernes, îngrijindu-se în același timp și de buna editare a manuscriselor sartriene. Moare, zi după zi, la șase ani după moartea lui, lăsând în urmă o remarcabilă operă literară, eseistică și memorialistică. În La Cérémonie des adieux va înregistra aceste ultime cuvinte ale lui Sartre: "Moartea nu ne va reuni. Așa stau lucrurile. Cu toate astea, e splendid în sine că am reușit să ne trăim viețile în armonie pentru atâta vreme." Trupul său va fi îngropat în cimitirul Montparnasse, alături de cel al lui Sartre.

CONTINUARE

Forum des arts et de la culture

© 2014   Created by Cotofana Relu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor