JOI 1 DECEMBRIE ZIUA ROMÂNIEI CU POEZIE CULOARE MUZICĂ LA "CLUB ART BOMA 33"

Detaliile evenimentului

JOI 1 DECEMBRIE ZIUA ROMÂNIEI CU POEZIE CULOARE MUZICĂ LA "CLUB ART BOMA 33"

Timpul : Decembrie 1, 2011 la 7:30pm spre Decembrie 2, 2011 la 5pm
Locaţie : BOEMA 33
Strada : B-dul DACIA nr 18 (reper P-ţa Romană - st autobuz 133)
Oraşul : BUCUREŞTI
Telefon: 0753.05.04.03 ; 0771.21.68.69; 0723.42.50.46
Tipul evenimentului : cultură
Organizat de : DANIEL VORONA
Activitatea Recentă : Dec 7, 2011

Exportă în Outlook sau iCal (.ics)

Panou de comentarii

Adaugă un comentariu

RSVP pentru ca JOI 1 DECEMBRIE ZIUA ROMÂNIEI CU POEZIE CULOARE MUZICĂ LA "CLUB ART BOMA 33" să adauge comentarii !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

Particip (1)

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian, Anne Marie Bejliu, Carmen Georgeta Popescu, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu, Ileana Popescu Bâldea

Muzică pentru VINEREA MARE...

Mulțumesc, Răzvan Petrescu! Paște fericit!

TABLETA ZILEI

Scrierea unei cărți e ca un lung deșert străbătut.

                       Octavian Paler

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/scrierea-unei-carti

MEDALION LITERAR

William Shakespeare (n. 23 aprilie 1564[1] - d. 23 aprilie 1616)

a fost un dramaturg și poet englez, considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză. El este adesea numit poet național al Angliei și “Poet din Avon” (“Bard of Avon”) sau "Lebăda de pe Avon" ("The Swan of Avon"). Lucrările sale au supraviețuit, incluzând și unele realizate în colaborare, opera sa fiind alcătuită din aproape 38 de piese de teatru, 154 de sonete, 2 lungi poeme narative, precum și alte multe poezii. Piesele lui de teatru au fost traduse în aproape fiecare limbă vorbită și sunt jucate mai des decât cele ale oricărui alt dramaturg. Multe dintre piesele sale au fost montate pe scena teatrului Globe, unul din cele mai populare ale epocii Elisabetane, a cărui deviză era "Totus mundus agit histrionem", reluată în “Cum vă place“ sub forma metaforei lumii ca scenă de teatru: "All the world's a stage, And all the men and women merely players: They have their exits and their entrances". "Lumea întreagă este o scenă iar bărbații și femeile sunt actorii ei, ei intră și ies pe rînd din ea". Rivalul cel mai important al lui Shakespeare din epocă a fost un alt redutabil dramaturg, Christopher Marlowe, fiind ucis într-o cârciumă, în urma unui conflict iscat din senin. William Shakespeare a rămas astfel dramaturgul cel mai jucat și mai respectat, inclusiv de către regina Elisabeta.  continuare... https://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare

              ...............

Sonetul 43

Când ochii mi-i închid ei văd mai bine
Că ziua n-au prea multe de aflat;
Dar când adorm, în vis pornesc spre tine
Şi-n beznă, vii, viu bezna o străbat.

Tu, umbră ce dai umbrelor splendoare,
Fă umbra ta aievea să-mi apară;
Când ochii orbi o văd strălucitoare,
În clar de zi va străluci mai clară.

Încântă-mi ochii, spun, că tare-aş vrea

Să-i văd pe-ai tăi în fapt de dimineaţă
Aşa cum toată noaptea umbra ta
În somnu-mi greu privirea mi-o răsfaţă.

Când nu te văd, mi-e ziua noapte-ntreagă
Şi noaptea-i zi când visele te-ncheagă.

                    .............

Shakespeare 2016 Postat de Maria Cecilia Nicu în Aprilie 22, 2016

Motto: “ “This above all: to thine own self be true.”(Hamlet)

Nu-mi propusesem să scriu despre Shakespeare în acest aprilie iernatic, dar am citit ieri la BBC un interesant articol (scris de David Wilkes la 4 aprilie in The Daily Mail) despre testamentul Bardului şi cum anul acesta sunt 400 de ani de la moartea lui mi-am regrupat intenţiile. “X-rays reveal secrets of Shakespeare's will 400 years on: Ink analysis suggests line about 'second best bed' being left to his wife was actually a loving addition made shortly before his death” şi chiar dacă în general mă apropii de biografii cu oarecare reticienţă - o senzaţie de “ochiadă pe gaura cheii” mă ţine la distanţă mai alesc când este vorba de un creator, o personalitate marcantă, un Cineva acela pe care îl admirăm. Îl iubim ori chiar numai ne intrigă- informaţia mi-a stârnit curiozitatea. Shakespeare este o complexă restaurare a condiţiei umane, opera lui ne înscrie în permanenţă-chiar aşa oarecare cum suntem-şi atunci e firesc să se răscolească chiar şi ireverenţioas (uneori, deseori?) viaţa omului aflat în umbra a ceea ce a produs. Fiecare pas, fiecare moment, gesturi largi ori atingeri mărunte, căderi ori victorii, confruntări majore ori umilinţa înfrângerilor, tabloul acela complex şi totuşi atât de simplu al amănuntului surprins în mişcarea zilnică se cere dezvăluit, analizat. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/shakespeare-2016

ETERNUL SHAKESPEARE-400 de ani de naştere

Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Aprilie 23, 2016

Mare om a fost SHAKESPEARE! Ca și Homer el a fost și a rămas o legendă. Localitatea nașterii lui poartă în nume strata latină, ford-ul anglosaxon și avon-ul celtic, adică Stratford-on-Avon, care împreună cu normanzii au format poporul englez. Viața lui e făcută din supoziții și controverse. Înainte de a fi om și poet, el păstrează o puternică pasiune actoricească. Ajuns fugar la Londra, în urma unor contacte cu o trupă de teatru, se întânlește cu Burbage, un concetățean, care era proprietarul unei săli de teatru, luându-l pe lângă el. Imediat tânărul Will le-a devenit util actorilor în treburi de repertoriu, văzând în el un iscusit improvizator al pieselor de teatru. De acum înainte, ascensiunea lui nu va mai putea fi oprită. Aș face o paralelă cu tânărul nostru Eminescu care și el, fiind luat de val, fuge cu trupa de actori, părăsind școala. „Marele Will”, cum îl numește Eminescu, trecând prin furcile caudine ale teatrului, de la păzitorul hergheliei de cai la un mare actor și regizor, este adulat și adorat de iubitorii scenei. „Încălțând coturnii, Shakespeare poate să sufere comparație cu orice Roscius din Antichitate; frumos ca Apollo, seducător ca Mercur, accentele lui fac să vibreze scena.” (Ben Jonson). Mediul londonez în care intră e un mediu de poeți-actori, boemi, ușor vulgari, cu nume scurte, ca Kit, Ben, Frank sau Will. Lui îi plăceau jocurile de spirit, încrucițările de idei, notele de frondă ale inteligenței, ascuțișurile polemice, paradoxurile, încrucișările de vițiu, inteligență și poezie. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/eternul-shakespeare

DIN URMĂ...

Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara - Gorj
Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe
Acest muzeu, inaugurat în 1 august 1975, s-a coagulat în jurul Culei Cornoiu, un exponent major al clădirilor fortăreață din zona Olteniei. Zeci de case specifice Gorjului au fost strămutate în curtea Culei Cornoiu începând cu 1970. În 2002 a fost adus aici de la Poiana – Rovinari și Conacul Gheorghe Tătărăscu, împreună cu clădirea administrativă și biserica familiei. Sanda Tătărăscu Negroponte a fost cea care a făcut donația. Din 2006, însă, Cula Cornoiu a fost retrocedată moștenitorilor de drept, împreună cu alte 7 case așezate între timp pe terenul retrocedat.
Culele din zona Olteniei au luat naștere ca o soluție de apărare în fața atacurilor destul de dese declanșate de trupele de cârjani venite de la sud de Dunăre. Cula s-a dovedit o soluție care nu implica aceleși costuri cu o curte fortificată. Din interiorul culei era mult mai ușor să reziste unui atac vreme de câteva zile cu doar câțiva arnăuți sau lefegii. De obicei prădătorii renunțau să asedieze o asemenea clădire.
http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/muzeul-arhitecturii-populare-de-la-curtisoara-gorj

ARTICOLE

MARIN PREDA-ultimul moralist al literaturii române contemporane- Publicat de ION IONESCU-BUCOVU în Aprilie 25, 2016 la 1:21pm în ARTICOLE

DRAMA EROTICĂ ÎN „ CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI” Marin Preda, făcând apel la Tolstoi, spunea undeva că în dormitor pot avea loc uneori tragedii mai teribile ca în istorie. În fond ce este “Cel mai iubit dintre pământeni?” O confesiune, o spovedanie sinceră făcută avocatului său înainte de condamnare pentru o crimă sentimentală. În “Cel mai iubit dintre pământeni” avem o tragedie sentimentală sfâşietoare, marcată de legătura lui Petrini cu cele patru femei din viaţa lui. Ce-i istoriseşte Petrini avocatului său? Un şir de eşecuri sentimentale repetate. Crezând în “marea iubire”, are mereu impresia că o şi trăieşte. În dragoste cunoaşte cumplite dezamăgiri, dar cade mereu pradă aceloraşi iluzii. În primul rând îşi istoriseşte dragostea cu femeia pe al cărei soţ l-a omorât, apoi experienţele amoroase precedente şi rezultatul lor catastrofal, dar şi eşecurile din viaţa socială. Titlul cărţii, se regăseşte în roman într-o declaraţie de dragoste adresată lui Victor Petrini, la telefon, de Suzy Culala(“Ce mai faci tu, cel mai iubit dintre pământeni?”) ( să nu uităm că aşa i se adresase lui Marin Preda şi iubita lui, Aurora Cornu, citindu-i într-o seară manuscrisele), Suzy, deci, una dintre femeile iubite de către Petrini care-l acaparase sentimental până la subjugare. După cum afirmă Eugen Simion “este desigur ironic. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/marin-preda-ultimul-moralist-al-literaturii-rom-ne-contemporane

GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! Publicat de teodor dume în Aprilie 15, 2016

GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! DIN "URBEA" DE PE CRIŞ , LA MULŢI ANI, MAESTRE!

În fiecare lună de aprilie, din ultimii câţiva ani, m-a bucurat momentul în care l-am sărbătorit, în gând şi suflet, pe Gheorghe Grigurcu. Mă bucur şi acum, în aprilie 2016, când domnia sa a împlinit 80 de ani. Spuneam mereu şi o spun şi acum: Viaţa domniei sale, aparent simplă, îşi asumă, într-un mod emblematic, trăirile de dinainte de 1989 şi ceva mai încolo când eu , Teodor Dume, eram adolescentul timid şi băteam cu sfială la porţile literaturii, fără să ştiu că prin marele Grigurcu voi ajunge un Făt Frumos fără poveste, un prinţ iubitor de cuvinte şi împreună vom "marşa" pe structura unei existenţe ce ne caracterizează. Această nouă identitate pe care Gheorghe Grigurcu mi-a făurit-o în "urbea" de pe Criş , cum îi plăcea să spună, se încadrează în măsura unei poveşti în care personajul promite, deşi complexele lui sunt mărturisite parţial. Acea parţialitate a existenţei devine o realitate dureroasă. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/gheorghe-grigurcu-la-80-de-ani

Caligrafii

Biblia lui Borges (1899-1986) Publicat de BORIS M. MARIAN în Aprilie 28, 2016 

Intâlnirea cu Borges a fost un şoc, în urmă cu ani, iar relecturarea scrierilor sale o obligaţie dintre cele mai plăcute şi utile. Bogăţia citatelor care se pot extrage din opera sa ar umple pagini întregi. Mă voi rezuma la cele mai apropiate de preocupările mele. Memoriile sunt uneltele poetului. Sunt un discipol al trecutului , prezentul îmi este necunoscut.Rescriem mereu aceleaşi cărţi. Spune-mi cine ţi-a spus să nu citeşti poezie, trebuie să-l cunosc, este un exemplar demn de studiu. Am spus destul, cred că nu mai este nevoie de mine. Nu pot accepta ideea că Dumnezeu l-a creat pe om, apoi l-a creat pe Isus, pare imposibil. Un scriitor nu scrie ceea ce intenţionează la început să scrie. O poezie trebuie citită cu voce tare, altfel ea nu poate fi autentificată. Eu nu vorbesc cu publicul, ci cu fiecare om în parte. Unul dintre cele mai grave păcate ale mele a fost că nu am cunoscut fericirea. Etica este o ştiinţă care a dispărut din lume. Nimic nu este mai frumos ca o poezie de Heine. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/biblia-lui-borges-1899-1986

Gânduri matinale Publicat de Lilioara Macovei în Aprilie 1, 2016 

În timp m-am convins că aducerile aminte sunt arme redutabile - parcă am citit asta pe undeva...vezi? şi tocmai spuneam că...arme straşnice... Dar, să revenim că doar până şi legea gravitaţiei poate fi învinsă printr-un zâmbet, aşa că, fiind pe punctul acesta, mă gândeam că-mi poţi fi o companie bună pe parcursul a două clipe. O clipă mi-aş dori-o cât o viaţă şi cealaltă cât un munte. De ce? Aşa simt că ar trebuie să fie. Cu oamenii alături de care te simţi bine nu ai cum să nu–ţi doreşti poteci de un sfert de milimetru! Te îmbraci adecvat ispitei şi umbli ca după belladonna. Ţi-o storci în ochi până la orbire şi râzi de intri-n haos. Dacă rămâi în afara lui, aşa mai pe la o joi, ţi se arată minunile. De înecat tot într-o singură apă se poate face, dar măcar ţinut de mână... altfel se umflă plămânii, nu? Ce, nu ştim noi cum se ajunge aici? Parcă văd un film făcut de un regizor neastâmpărat. O porneşte, aşa, cu veselie acaparatoare şi la urmă îţi dă cu tristeţea peste cap, de parcă ai mâncat litera ,,a” de la ,,viaţă”. Ce caligrafie anapoda am putut să scriu...! Mergi să bem o cafea undeva unde miroase a floare de salcâm? Ce ţi-e şi cu salcâmii ăştia...ne duc atâta dor şi noi am uitat de ei sau...cum e asta cu ,,oare trecutul se poate uita? Oare căinţa ucide memoria?" Azi, te rog, zâmbeşte! Oricui, oriunde şi oricât. Poţi săruta atâtea suflete. http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/g-nduri-matinale

despre ploaie, pinguini, butoaie și singurătate Publicat de Nuta Istrate Gangan

Ieri, cineva, absolut întâmplător, mi-a adus aminte de pinguini şi de butoaie. Toamna era anotimpul preferat al tatălui meu. Anotimpul când îşi culegea via şi îşi pregătea îndelung, minuţios şi profesional, cu pălăria dată pe spate, butoaiele. Am zâmbit amintirilor şi m-am gândit că aceasta era singurătatea lui preferată. Atunci când îşi veghea vinul. Și atunci când îsi oprea bicicleta la marginea lanului cu porumb necopt încă, inspectând recolta, așteptînd desăvârșirea. Odată l-am vazut cum strujea un știulete tânar, cum a curățat câteva boabe pe care, cu un singur gest, le-a aruncat în gură. Făcea asta și cu strugurii verzi. ,,Sunt apoși strugurii anul acesta, a plouat prea mult,, ,,E dulce porumbul anul ăsta. Dar cam uscat,, Nu ne săruta niciodată la culcare. Nici măcar nu ştiam că există noţiunea. Dar ştiam că ne iubeşte. ,,Pe copil trebuie să-l săruţi numai când doarme,, obişnuia să spună. Senor Elias a murit acum câteva zile. Ştiam că zilele îi sunt numărate, avea peste 90 de ani, vorbisem cu el doar cu două săptămâni înainte, Era primul om căruia voiam să-i dăruiesc un volum din poeziile mele în engleză. ,,Tu eşti my Gabriela Mistral,, obişnuia să îmi spună. A murit înainte să mă citească. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/despre-ploaie-pinguini-butoaie-i-singur-tate

Stre-suri...

Nu sunt fan! - postat de Ileana Popescu Baldea

"Afirmațiile lui Gabriel Liiceanu despre Catedrala Mântuirii Neamului și Biserica Ortodoxă l-au determinat pe prof.dr. Pavel Chirilă să-i trimită un răspuns patronului editurii Humanitas. Reputatul doctor îi explică lui Gabriel Liiceanu, într-o scrisoare deschisă trimisă pe adresa ActiveNews, care sunt referințele biblice la "neam" și de ce veșmintele ierarhilor Bisericii Ortodoxe sunt uneori, strălucitoare.Explicațiile domnului doctor le găsiți în acest link. Eu îmi rezerv dreptul de a avea doar o opinie.http://www.activenews.ro/stiri-social/Dr.-Pavel-Chirila-ii-scrie-lui-Gabriel-Liiceanu 

................................................

Domnule doctor Pavel Chirilă, nu sunt o admiratoare nici a dumneavoastră, nici a domnului Gabriel Liiceanu. Fiecare își are locul său sub soare. Relația este univocă, cel puțin în acest sens. Problema nu constă în aspectul hainelor sau al mașinilor conduse de preoți. Problema este a zidurilor, domnule! Și a vremurilor în care sunt înălțate aceste ziduri. A oamenilor, mulți, care vor trece umil pe lângă ele, fără a cuteza, poate, să intre - de sfială. Nimeni nu ar scânci dacă această catedrală s-ar construi din bani sosiți, de undeva, din cer sau dintr-o visterie plină. Omul bolnav de SIDA, cancer, tuberculoză sau bolnav de petecele de pe el nu va veni să se roage aici. Se va duce în bisericuța lui dezbrăcată... dar cu suflet! Dacă va avea stucaturi, vor fi fără valoare istorică. Ce curent, ce ev vor reprezenta ele? Dacă va avea îngerași care vor zâmbi... vom zâmbi și noi - dureros de amar! Cultura înseamnă și construcții de artă, opulente sau nu, câtă vreme există fonduri reale. Istoria înseamnă și îngerași - câtă vreme au motiv real să zâmbească! Politicienii știu mai bine sau cred că știu. Dar nu era momentul pentru o așa opulență. În amărăciune, eu cred că Dumnezeu te iartă de îngenunchezi în dreptul unui copac, unui gând, dacă închizi ochii și te rogi! Și mă întreb, cu aceeași amărăciune, ce regi vor fi încoronați aici și copiii cui vor păși spre altar??

PASTE FERICIT!

http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/nu-sunt-un-fan

Hai să naționalizăm hipermarketurile! - comentariu publicat de Calotescu Tudor Gheorghe, 21 Aprilie 2016

Așa vom putea vinde numai ce vrem noi. Doar carne, brânză și pâine românească. Apoi să ne chemăm înapoi plecații din țară. Să închidem granițele și să avem doar o televiziune. Poate așa vom deveni competitivi. Vom fi veșnic pe locul I ca și Coreea de Nord. Iar administrația nu va mai avea probleme cu diversele cerințe europene. Nu tu atâtea softuri. Chiar și justiția ar merge unsă. Am desființa judecătorii și prezumția de nevinovăție. Oricum suntem toți păcătoși și condamnați la moarte din naștere. Iar politicienii ar avea un singur partid. Un singur boss de pupat în fund. Și vor scăpa de ilaritatea campaniilor electorale. O unică cameră în casa unică a poporului care să aprobe bugetul dintr-o batere de palme. Iar poporul va ovaționa de dimineața până seara. O discotecă continuă va fi viața tinerilor care vor avea repartiții încă de la grădiniță. Hai tovarăși să eradicăm capitalismul ăsta împuțit cu toate tendințele lui imperialiste și multinaționale! Jos cu concurența! Să fie Cântarea României iar un tril de ciocârlie! http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/hai-sa-nationalizam-hipermarketurile-comentariu-publicat-de-calot

Tabletă în alb şi negru - postat de Ion Toma Ionescu în Aprilie 7, 2016

Ne prefacem că nu se întâmplă. Trecem sub tăcere, ca şi cum scrisul cu cerneală albă pe pagina albă ne-ar putea albi de păcate. Degeaba gândul încolţeşte grâu sub zăpezi, dacă nu reuşeşte să străpungă platoşa de deasupra prelungită artificial de ameninţarea îngheţului de afară, sau fricii din noi. Treziţi-vă la demnitate oameni buni! Altfel ne vom mocirli în continuare, ca să ne fie bine şi să nu ne fie rău, după modelul împământenit şi nu ne va mai curăţa nimeni! Nu vom avea şansa să se inventeze un DNA al conştiinţei, special pentru noi, scriitorii, membri sau nemembri ai unei uniuni cu un Dumnezeu ce a devenit mult prea războinic. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/tablet-n-alb-i-negr

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2016   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor