Cronică de d-na Angela Mamier Nache, la volumul "spaimele", autor Adi Filimon, apărut în 2013, la Editura ATU Sibiu

Adi Filimon : Intimitatea fiinţei, de la şoaptă la ţipăt, obsesie majoră a creaţiei poetice – „Spaimele”, Editura A.T.U. Sibiu, 2013 /Angela Nache Mamier (Franţa)
Un debut tardiv se dovedeşte salutar în cazul acestei poete talentate, dar şi marginalizate din cauze diverse, conjuncturale. Această izolare trebuie relativizată căci a condus-o spre un profil statornic, fără stângăciile inerente unui debut precipitat. Poeta intersectează poezia românească în vogă, epocile ei recente, cărora le şi aparţine, dar, în acelaşi timp, a ales calea unei solitudini asumate, a unui suflu tragic impresionant:
„mă calcă mama cu fierul încins
pe obrazul şifonat,
şi ruşinea din mine nu ţipă şi nu tace, ci
se face roşie ca sângele
din prima mea zi de femeie. (…)
(despre mame şi ruşine)”
Doar acest credo afirmat duce la poezia adevărată şi autoarea caută simboluri juste, inteligente, dramatice, pentru ceea ce este ascuns în străfundurile inconştientului. Fiorul tragic decurge nu doar din misterul existenţial. Poeta împleteşte un halou de raze mistice, (iraţionale cu traiectoriile raţionale), se lasă purtată de fluxul misterelor biografice ori ale universului:
„ tata mă mărită din nou
aşa e datul firii, fata mea, îmi zice mama, aşa e
de când lumea şi pământul:
femeia se duce după bărbat!
nu vreau să mă mărit, îi zic, nu vreau
să dorm în sicrie de piatră,
mai am încă semnul de data trecută pe gură,
nu mai vreau să stau între praguri (…)”
Dilemele, decepţiile, solidaritatea cu dificila condiţie a femeilor, pot lua forme dramatice, adesea viaţa o aduce în faţa unor obstacole malefice, imposibil de ocolit:
„de unde ştie vecinul de fereastra mea
de sub pat?!
o am din casa cea veche,
ştiam că-ntr-o zi voi pleca, într-o zi
voi vrea să fiu din nou carne şi sânge, şi-atunci
voi plânge-n izvorul de sub mine, de-acolo
şi mai departe voi prinde gust de plecat,
de viaţă şi moarte, de râs (…)
(fereastra de sub pat)”
Poezia poetei Adi Filimon reuneşte ecouri magice, unele autohtone, inventariate subtil alături de întrebările clasice: De unde a venit totul ? Unde sunt ? Cine sunt ?
Gânduri abisale traversează nopţi de veghe în care atributele tragice devin apăsătoare. Nu suntem în faţa unei autoare senine :
„ la Ioaneş, acasă
ce veselie era la Ioaneş, acasă!
se benchetuia din zori până-n seară
şi doar
noaptea se punea paharul
cu susul în jos.
atunci se-auzea în liniştea seacă,
aprig cum creştea şi se chinuia viaţa,(…)”
„din spicele din frunte ai luat un bob de rouă,
te-ai uns după ureche să vină luna nouă,
m-ai smuls din pat aseară, mi-ai spus că n-o să doară
cosiţa înspicată, dintr-un cuţit tăiată.(…)”
Poeta este de o discreţie absolută, dar, printre rânduri, se plimbă reproşuri voalate, revolte, refuzul compromisurilor ce se ascund în spatele zâmbetelor şi a minciunilor. Le preferă « retragerea în poezie » ,fortăreaţa, în spatele căreia se simte la adăpost, şi de unde poate elibera acest concentrat emoţional şi o densitate a trăirilor cu propensiune autosacrificială. Deschiderea către Eul profund este aventura interioară, căutare a Adevărului, dincolo de aparenţe. Revelaţiile biografice par uneori brutale, dar senzorialul dramatic duce la poeme bine construite, intense, de la soaptă la ţipăt:
„nu te teme, zice mama, brodând o cămăşuică,
nu te teme! zice ea, liniştită.
şi tu erai tot aşa până când
ai gustat din ţărână.
abia atunci somnul tău s-a trezit,
şi n-ai mai plâns, şi-ai descrescut,
şi te-ai ascuns în lut ca-ntr-o grădină.
de-aceea ai ochi de pasăre călătoare şi pasul
uşor, ca de cocor.
(copilul sălbatic)”
Poeta ştie să regizeze spaţiul unei simbolistici plastice a morţii. Adesea poemul e « spus » cu sufletul la gură, între euforie, aşteptare, veghe, spaimă, neantizare prin durere, prin moarte.
Maturitatea poeziei lui Adi Filimon revelă o anumită dezinvoltură, poeta a depăşit stadiul inhibiţiilor.
Acelaşi volum exprimă şi o atitudine socială lucidă, combativă, albul coalei de hârtie are virtuţi purificatoare, face respirabil aerul acestei hipersensibile, şocată de insensibilitatea celor din jur, unde hazardul striveşte indivizii, rostogolindu-i între cer şi pământ :
„ podul calicilor
calicii vor tot: nu au teamă
că mănâncă prea mult, că îmbracă
zdreanţa morţilor, că dorm pe sub pod,
printre vaduri fără număr ale aceluiaşi râu.
ei cer zilele tale, nopţile cuiva
ce-a uitat să-şi păzească porţile inimii;
luna le mătură calea, ea
le află dorinţele, le luminează hoiturile,
dându-le ceea ce vor: iubirile altora, pe care
le fură noaptea, le ţine întâi pentru ea.
îmi aminteşte să nu-mi uit poarta deschisă,
ţin lumina aprinsă, că lumea e rea.(…)”
Autoarea face apel adesea, cu talent, la realismul magic, fascinată de substanţa de fabulos, conţinută în partea de iraţional a vieţii:
„muşc adânc din capacul sicriului până când
simt molidul cum plânge răşină şi-apoi
mă îmbracă în ea. mă ţine treaz
plânsul celui ce fuse înainte de mine
locatar în cuibar;
nu-şi găseşte ceva, atârnă şi el
într-un sac de cânepă, undeva,
şi cere umil să-i dau
cuiul din cap, cel pe care îl uitase
şi-l ruginise gândind
(locatar la mansardă)”
Poeta recurge la un ritual fascinant care întregeşte viziunea realului, o încarcă de stranietate, de bizarerie.
Este adepta inspirată a unei ambiguităţi suprarealiste, ştie să manipuleze conceptele de ficţiune, sens, adevăr, imaginaţie, senzaţie. Este înzestrată cu o percepţie a realităţii multiple (într-un context realist), utilizează un filtru liric, grefat pe cosmogonii autohtone (mioritice), tema morţii fiind dezvoltată până la halucinatoriu, totul într-o venă modernă care amestecă în forţă banalitatea cotidiană cu mitul, cu absurdul, delirul, politica:
„descântecul ielelor
Ioaneş, Ioaneş, ce făcuşi tu, Ioaneş!
mi-ai luat un fus din brâu să-i faci calului tău frâu,
fântânile să sece potopul de ape,
pe fundul apei piere bănuţul de durere;
o vară şi o iarnă l-ai pus la betelie
să facă focul apă, să mă trimită ţie.
Ioaneş, Ioaneş, ce-mi făcuşi tu, Ioaneş!
din spicele din frunte ai luat un bob de rouă,
te-ai uns după ureche să vină luna nouă,
m-ai smuls din pat aseară, mi-ai spus că n-o să doară
cosiţa înspicată, dintr-un cuţit tăiată.(…)”
Adi Filimon (n. 20 mai 1965, în Ghelari, jud, Hunedoara) a absolvit Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și Facultatea de Istorie a Universității „Spiru Haret” din București.
În anul 2013 a obținut premii la mai multe concursuri naționale de poezie, cele mai importante fiind premiul „Mopete” pentru manuscris, acordat de Asociația „Artgothica Sibiu”, în cadrul Premiilor Naționale pentru Poezie „Mircea Ivănescu” (un juriu prestigios: Alexandru Cistelecan, Ion Mureşan, Ion Ghilimescu, Irina Petraş, Lucian Vasilescu) și premiul special „Adenium Timpul”, obținut în cadrul Concursului de Debut, organizat de Editura „Adenium” Iaşi.
În cursul anului 2013 a publicat volumul de poezie Spaimele, Editura A.T.U. (volum de debut). Apare în antologia “Desant 2013” a finaliştilor concursului de debut al Editurii “Adenium” Iaşi.
În cursul anului 2014 obţine premiul pentru cea mai bună carte de debut a anului 2013, acordat de Asociația „Artgothica Sibiu”, în cadrul Premiilor Naționale pentru Poezie „Mircea Ivănescu”.
Având o tematică variată, poeziile lui Adi Filimon se reţin pentru capacitatea de comunicare corectă, fluentă, curajoasă, pentru versurile ei expresive care trimit la fragilitatea vieţii, între dezolare şi detaşare, dar şi curajul de a-şi asuma destinul lui Sisif.

Vizualizări: 49

Răspunde la Aceasta

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Silvia Giurgiu
în Martie 27, 2017 la 9:40pm în Medalion literar
M-am născut în vara anului 1970, la 9 iunie, în comuna Vedea din județul Argeș. Am crescut într-un sătuc fermecător prin simplitate lui, Chirițești, comuna Uda. De copilă iubeam poveștile pe care le ascultam vrăjită, în serile tihnite, împreună cu ceilalți trei frați ai mei, de la iubitul nostru tată, care mi-a transmis pasiunea pentru literatură și frumos. Copilăria mi-am trăit-o în parfumul poveștilor și mirajul naturii.
Odată cu adolescența, au înflorit în caietele mele secrete, primele poezii care mi-au completat personalitatea. Nu le-am publicat niciodată. Ele fac parte dintr-un trecut pur, neîntinat de agresiunile vieții și dăinuiesc alături de jurnalul meu, care trasează parcursul vieții mele din acei ani îndepărtați și până azi, deoarece nu am încetat niciodată să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete.
Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare, care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea, îndelung reprimată.
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-2

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Ştefan Lucian Mureşanu - Tu, Străine, care-mi vorbeşti ţara de rău... Publicat de Florin T. Roman 

Tu, STRĂINE, cel care-mi vorbeşti ţara de rău, M-am plictisit să aud aceleaşi stereotipuri false venite de peste graniţa stabilită de tine!!! Să-mi reaminteşti prin decepţii cât de urât e aici, deşi tu nu ştii cât de frumos e aici!!! Să-mi vorbeşti de rău rudele, deşi nu ştii care sunt rudele mele!!! – Află că milioane de oameni trăiesc azi in toată lumea, datorită lui Nicolae C. Paulescu, descoperitorul oficial al insulinei. – Tu ai scris in şcoli cu stiloul tău, nu? Inventat de românul Petrache Poenaru, membru al Academiei Romane. – Data viitoare când zbori in concediu să-ţi aminteşti că tu te deplasezi prin aer ca pescăruşul, datorită lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă, pentru că ei au decolat/aterizat cu primul avion din istorie, s-au jucat cu primul avion fuselat aerodinamic, şi unul din ei a inventat motorul cu reacţie. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/tefan-lucian-mure-anu-tu-str-ine-care-mi-vorbe-ti-ara-de-r-u

Muntele si Revelaţia Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 24, 2017

Un cercetător al religiilor nu se poate sustrage de la o simplă observaţie: Marile revelaţii ale religiilor monoteiste se întâmplă la înălţime. Dacă zeii locuiau în Olimp, profeţii care au urmat, vor urca în mod voit munţii pentru a descifra secrete mistice, pentru a purta discuţii cu Creatorul, pentru meditaţie şi inspiraţie. Toate relevaţiile sunt percepute de subiect care simte sau aude o prezenţă, percepe o lumină deosebită, vederea unei figuri, teamă. Toate revelaţiile se petrec pe un munte, departe de tribul căruia profetul aparţine. În Budism muntele Meru este axa lumii, în Iudaism avem muntele Sinai, în Japonia muntele Fuji are propietăţi divine. Foarte des muntele oferă un loc de meditaţie şi revelaţie. Cei trei fondatori a celor trei religii monoteiste: Moshe, Isus şi Mohamed îşi datorează iluminarea spirituală unor relevaţii care se petrec pe munţi.  http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/muntele-si-revela-ia

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Caligrafii

Barbotare Publicat de Anica Andrei Fraschini în Aprilie 30, 2017

Fac valuri. Sub cuvertura frazelor - concepute ca niște embrioni cu care... experimentez - și a ecranului - un fel de "in vitro"... Mă izolez ca în copilărie, când adunam un material minim, câteva păpuși, cârpe, capace, frunze, un borcănel cu nisip, unul cu pietricele, crenguțe rupte. Încropeam o bucătărie minusculă, un pătuț, simulam treburi gospodărești, de familie. Toate, sub un acoperiș format dintr-o pătură sprijinită pe spătarele unor scaune. Petreceam ore întregi, cu jocul meu, vorbeam singură, desigur, cu seriozitate și patos. Acum, parcă aș vedea ceva similitudini... Sub pătura frazelor pe care le cazez pe ecran, să facă ce-or vrea, barbotez o proză fără inhibiții, defulatoare. Căci doar așa mă mai eliberez de măcinatul fără oprire, al morii anacronice, care-mi trăncăne în cap. Moara asta are o materie primă eterogenă rău și căreia se căznește să-i facă față, cu mecanismele ei, depășite. http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/barbotare

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

Salutare, România!
Publicat de ileana popescu bâldea
în Mai 5, 2017
- Bună dimineața, doamnă doctor!
- Bună dimineața, Mitică! Ia zi, ce-ai pățit?
- Păi, io nu știu ce culoare să aleg! Toate sunt la fel. Alea, de pe Facebook. Toate vor sinceritate, adevăr. Și una trebuie s-o iau, că cine mă ține, mă ține pe mine la școală?
- De ce nu te ții singur, Mitică, Mitică? Ce nevoie ai tu de culori?
- Păi... cele albe vor să muncesc, cele negre nu mă lasă să piublic și io în antoliogii, cică pierd din templul prețios cu care aș putea să fac ceva în folosul comiunității. Și, de, mi place prin lumea ista cocoană! Cum poți ieu să renunț la așa o scară politică? Așa că... trebe să mă orientez spre una colorată, adică una care-și dă cu culori pe obraji, mai proastă de sine, una care crede în mine - că io sunt deștiept și talientat foc mare. Dacă are culori, are și bani să mă țină pân ce termin și eu un pumn de clase. Așa că...
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/salutare-romania

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor