Cum o revistă despre cărţi a devenit un monument în sine

De câţiva ani cititorul iubitor de cultură deschide Revista virtuală bimensuală Alchemia, care şi-a propus să rescrie de la zero arta comunicării estetice în ciuda unui mediu erodat de o imensă mediocritate. Editorii şi-au propus din capul locului să producă o revistă "altfel" scrisă şi structurată în spiritul noii medii în care textul, imaginea şi animaţia se împletesc şi se completează reciproc.
Temele s-au schimbat de la un număr la altul, în dorinţa de a pune reflectorul pe subiectele care ne preocupă şi care cer a fi elucidate. Aşa se face că la sugestia Sashei Segal (tehnoredactoare şi co-fondatoare) am ales să ne ocupăm de însuşi miezul materialului tradiţional pe care literatura a crescut şi dezvoltat -hârtia- cea din care s-a născut librisul, sau codexul devenit apoi carte, iar la celalalt pol "omul cu carte", o consumă sau o scrie, după cum dictează chemarea irezistibilă a hârtiei tipărite mecanic ce devine în final o carte. Nu există subiect mai complex, mai fascinant, mai apropiat omului de când magia scrisului a apărut şi schimbat radical viaţa şi conştiinţa popoarelor alfabetizate. Progresul, ştiinţele, tot ce suntem şi vom fi pleacă şi evoluează de la combinaţia celor 26 de litere primordiale.
Aşa am gândit Alchemia "De Libris" (Numărul 2 - aprilie 2017) să fie un omagiu istoriei cărţilor şi a scrisului, a instrumentelor de scris cât şi a unor aspecte legate de lectură, aspect, prezentare şi viaţa cărţilor. O zicală mult circulată în limba ebraică emite că "viaţa şi moartea stau pe vârful limbii".
Cuvintele vorbite sau scrise au o forţă colosală. Ele pot construi sau distruge lumi şi destine. Cuvântul scris este un instrument puternic care da viaţă sau uneori o stinge. Câteva rânduri scrise pot unii familii, popoare, continente sau din contra pot distruge cu eficienţa unui cutremur.
La proiectul nostru, pe care îl voiam modest la început, s-au angajat mulţi scriitori entuziaşti care ne-au oferit din fructul condeiului lor. Veţi găsi în "De Libris" texte remarcabile despre descoperirea hârtiei, istoria uneltelor de scris, ce este manuscrisul, cum a catalizat tiparul modernizarea şi apariţia industriilor, care este viitorul cărţilor (Veronica Lerner) şi cât de importantă este coperta cărţii (Sash Segal), element crucial, care poate decide succesul şi destinul comercial al tipăriturii.
Cred că acest număr al Alchemiei depăşeşte prin conţinut şi prezentare tot ce s-a făcut pe net, în spaţiul de limba Română, în ultimii ani. Mi se pare că repetăm cutezanţa lui Galland care la 1704 traduce şi publică în limba franceză 1001 de Nopţi. El transformă un text complicat într-o încântare romantică pentru o Franţă raţională. Traducerile sunt şi ele pomenite în fiecare Alchemie, este o datorie culturală să cunoaştem gândirea şi lirica altor naţiuni. Avem aici la antipozi, pe Apollinaire şi pe chinezoaica Lynn Xu, pe evreul Ibn Gvirol care se simte în Evul Mediu neînţeles de contemporanii săi la fel cum se simţea Tristan Tzara în secolul XX, în anii în care s-a născut dadaismului. Letriştii sunt reprezentaţi de Liviu Cristescu, magia realului este pictată de fenomenalul Ylia Zomb, filosofia lui Lev Şestov este competent comentată de Maria Sava.
Otilia Rosetti ne incită la joc cu un concurs al naraţiei lungi între început şi punct. A citit cineva James Joyce-Ulysses? Avem acolo o frază finală rostită de Molly Bloom de 4391 de cuvinte. Sau Gabriel Garcia Marquez, care în povestea “Ultimul voiaj al navei fantomă.” descrie o scenă folosind 2156 cuvinte.
Nu pot să nu amintesc de excelenta biografie semnată de Sash Segal pentru Fritz Khan care inventează cartea infografică. Ilustraţiile conceptuale ale lui Kahn au reuşit să răstoarne pentru prima dată relaţia dintre text şi imagine. Până atunci aservită textului, ilustraţia a reuşit să ajungă dintr-o dată mai importantă decât acesta. Eliberată de explicaţii lungi şi separate, imaginea infografica conţinea în ea însăşi tot ce privitorul avea nevoie pentru a înţelege un nou concept. Datorită viziunii lui pacifiste şi umaniste, Fritz Kahn a fost expulzat din Germania în 1933. Cărţile lui au fost puse pe lista neagră şi în multe cazuri au fost confiscate şi arse. Fritz Kahn a emigrat în Palestina, apoi s-a mutat cu cea de-a două soţie în Franţa, la Neuilly-sur-Seine, lângă Paris. Când germanii au ocupat Franţa, Kahn a fugit la Bordeaux unde a fost apoi arestat şi închis. Mulţumită intervenţiilor prietenului său Albert Einstein şi unor organizaţii internaţionale, Kahn a reuşit să fugă în Portugalia în 1941, de unde a plecat ulterior în USA. Şi toate aceste poveşti şi articole ar fi rămas o colecţie de scrieri pe ecranele noastre suprasolicitate de fluxul neostoit al informaţiei care ne inundă percepţia, dacă nu ar fi încăput pe mâna talentatei Sash Segal co-autoarea şi tehnoredactoarea Alchemiilor, încă de la naşterea revistei. Ea adaugă grafică, sens, culoare şi armonie vizuală cum rar vom întâlni în alte reviste. Sash este modelul de intelectual bine ancorat în tehnologia modernă, cu o viziune alertă şi proaspătă care ne duce ca prin farmec în lumea designului inovator. Aşa se face că pornind de la provocarea iniţială, am ajuns la o revista monumentală care trebuie citită şi evidenţiată. Nu numai pentru conţinut şi grafică dar şi pentru fascinaţia carţilor pe care le iubim şi care nu încetează să ne aprindă imaginaţia şi visul.
AG 2017

Notă- link la revista :

http://en.calameo.com/read/001073787e06fb299d260

Vizualizări: 21

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Felicitări!

Calde felicitări!

..."am ales să ne ocupăm de însuşi miezul materialului tradiţional pe care literatura a crescut şi dezvoltat -hârtia- cea din care s-a născut librisul, sau codexul devenit apoi carte, iar la celalalt pol "omul cu carte", o consumă sau o scrie, după cum dictează chemarea irezistibilă a hârtiei tipărite mecanic ce devine în final o carte"...
"Cuvintele vorbite sau scrise au o forță colosală. Ele pot construi sau distruge lumi şi destine. Cuvântul scris este un instrument puternic care da viața sau uneori o stinge. Câteva rânduri scrise pot unii familii, popoare, continente sau din contra pot distruge cu eficiența unui cutremur. "

multumesc de apreciere. Aventura va urma...

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

traduceri...

Arcul şi lira (El arco y la lira)
Postat de Ioana Haitchi în Noiembrie 8, 2017
Poezia este cunoaștere, salvare, putere, abandon. Operaţiune capabilă de-a schimba lumea, activitatea poetică este revoluționară prin natura ei; exercițiu spiritual – metodă de eliberare interioară. Poezia dezvăluie această lume; creează o alta. Pâinea celor aleşi; al naibii aliment. Izolare; unire. Invitație la călătorie; întoarcere la patria-mamă. Inspirație, respiratie, exerciţii fizice. Rugăciunea vidului, dialogul cu absenţa: plictiseala, chinul și disperarea le hrănesc. Rugăciune, litanie, epifanie, prezență. Exorcism, incantație, magie. Sublimarea, compensarea, condensarea inconștientului. Expresie istorică de rase, națiuni, clase. Neagă istoria: în sinele ei sunt rezolvate toate obiectivele conflictuale și omul dobândește în sfârşit conștiința de a fi ceva mai mult decât tranzit. Experiență, sentimente, emoție, intuiție, gândire, nedirijate. uman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/arcul-i-lira-el-arco-y-la-lira

Articole

Mihai Beniuc - 110 ani de la naştere Publicat de Florin T. Roman în Noiembrie 16, 2017 la 3:13pm în ARTICOLE

„Mihai Beniuc e lemnul din grindă pe care atârnă secera, fierul spălat în sângele grâului şi încovoiat ca spinarea ţăranului aducând pâine, mânerul plin de răni deschise, zimţii, văile prin care sudoarea curge în pământ, în netimpul din trupul pământului, înviindu-i ierburile, semănându-i fluturi pe comori şi perechi de mărgăritare peste căţelul ce latră miezul nopţii şi stă cu labele suite pe blesteme şi nădejdi”, scria undeva Fănuş Neagu, prieten al poetului. În calitate de concitadin al său mă simt obligat să reamintesc, la ceas comemorativ, noilor generaţii şi nu numai, cine a fost şi mai ales ce a scris acest poet pe nedrept uitat. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/mihai-beniuc-110-ani-de-la-na-tere

Starea literaturii moderne, un sondaj SAGA - Israel Postat de adrian grauenfels în Noiembrie 7, 2017 Controversatul (şi totodată excelentul) film israelian Foxtrot trage un imens semnal de alarmă: existenţialismul, consumismul, irealitatea vieţii moderne ne fac să nu ne mai vedem pe noi înşine. În fiecare secvenţă, personajele sunt afectate de starea de "postmodern" consensuală şi în toate situaţiile inspirate din realul israelian găsim anomalii, absurd, dezumanizare şi abandon. Cultura, deciziile, arta şi estetica nu mai aparţin individului ci sunt dictate de forţele telurice ale erei informaţionale. Care influenţează mai ales pe cei care nu stăpânesc la perfecţie limba nativilor. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/starea-literaturii-moderne-un-sondaj-saga-israel?xg_source=activity

100 de ani de la catastrofa din Octombrie 1917 Publicat de adrian grauenfels în Noiembrie 1, 2017

Pentru noi toţi cei născuţi în zorii comunismului, data de 7 Noiembrie 1917 are un răsunet deosebit. Era momentul când poporul, bolşevicii, mujicii şi oprimaţii conduşi de Lenin au preluat puterea instaurând în Rusia o nouă eră, o nouă ideologie, de fapt o monstruoasă anomalie socială - comunismul. Filosofia marxistă a "dictaturii proletariatului" a fost impusă cu armele de Gărzile Roşii care prin insurecţie au lichidat guvernul provizoriu alcătuit după abdicarea ţarului Nikolai II. Lenin, Trotzki şi din 1922 Stalin, croiesc o nouă istorie care va costa viaţa şi va schimba destinul milioanelor de oameni din trei continente. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/100-de-ani-de-la-catastrofa-din-octombrie-1917

Caligrafii

Nevoia de noi...(amintiri de la lansarea volumului colectiv "Jurnalul unui câmp de aripi" - Daniela Toma)
Publicat de ileana popescu bâldea
în Noiembrie 5, 2017
Da! avem nevoie de noi. într-o lume care ne alienează tot mai mult. și nu știu dacă este vina ei sau a aerului de deasupra. sigur, însă, cineva cerne șansele de a trăi normal. când voi întâlni energia aceea, dacă o voi întâlni vreodată, o voi examina pe toate fețele sau firele care ne despletesc firescul. și, poate, astfel voi înțelege, pentru o altă viață de om sau fluture, unde se află echilibrul fără de care suntem mai ușori decât o frunză…
continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/nevoia-de-noi

Stre-suri...

Salutare, Caragiale!

Publicat de ileana popescu bâldea în Noiembrie 20, 2017 Astăzi te-am văzut prin Piață. pe prima pagină a câtorva editoriale. în gura câtorva opozanți. pe ochiul șmecher al unor cățărători. chiar și într-o mașină care mergea paralel cu mine(făcând semne obscene și invitându-ne în gura mare să batem vântul în rafale pe toate străzile), la televizor, pe internet, pe masă și într-o sticlă, la brațul celor care solidarizează cu esteticul sau discută despre gânduri, prin cuvintele unor analiști, zâmbetul parfumat al dictatorilor de toate etapele și apartenențele, chiar și în jocul stupid al unor copii care alergau pe alei și-și ziceau că sunt într-un război portocaliu cu dungi verzi(ce-o fi însemnând asta, în mentalul lor?)

continuare.http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/salutare-caragiale

Între G și H... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Noiembrie 2, 2017 

Nu, nu e vorba de punctul G, ci de rețeaua internet... Pentru că mă mișc doi centimetri cu telefonul mai spre dreapta-stânga, dispare G, apare H, dar cel mai grav e când se încăpățânează un E penibil... Sau de rețele, în "G"neral... De plase, de păcăleli, de ițe... Iglițe... De chef și platitudine, de extaz și starea de nimic. De hipotalamus e vorba. Măria-Sa. Mă ia cu câte o sfârșeală, de nu-mi vine să cred. Mă irită tot. Și nici că aș vrea altceva. Nu! Se strânge lumea într-un polonic și sunt, și eu, pe-acolo, să mă întreb ce caut. Nimic. Un hipotalamus destabilizat, pipernicit, anemic, anti-anatomic. Nici măcar o părere, niciun sentiment, doar iritare, cu lipsă de respect. Cu lipsă de orice, altceva. Hormonal - da, ah!, intervine "H"-ul - poate părea corect: o muiere ce glisează în viteză, spre vârsta a treia. Sau o fi vreo înălțare? Că "trei" e mai sus decât "unu"... continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/ntre-g-i-h

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor