Cum o revistă despre cărţi a devenit un monument în sine

De câţiva ani cititorul iubitor de cultură deschide Revista virtuală bimensuală Alchemia, care şi-a propus să rescrie de la zero arta comunicării estetice în ciuda unui mediu erodat de o imensă mediocritate. Editorii şi-au propus din capul locului să producă o revistă "altfel" scrisă şi structurată în spiritul noii medii în care textul, imaginea şi animaţia se împletesc şi se completează reciproc.
Temele s-au schimbat de la un număr la altul, în dorinţa de a pune reflectorul pe subiectele care ne preocupă şi care cer a fi elucidate. Aşa se face că la sugestia Sashei Segal (tehnoredactoare şi co-fondatoare) am ales să ne ocupăm de însuşi miezul materialului tradiţional pe care literatura a crescut şi dezvoltat -hârtia- cea din care s-a născut librisul, sau codexul devenit apoi carte, iar la celalalt pol "omul cu carte", o consumă sau o scrie, după cum dictează chemarea irezistibilă a hârtiei tipărite mecanic ce devine în final o carte. Nu există subiect mai complex, mai fascinant, mai apropiat omului de când magia scrisului a apărut şi schimbat radical viaţa şi conştiinţa popoarelor alfabetizate. Progresul, ştiinţele, tot ce suntem şi vom fi pleacă şi evoluează de la combinaţia celor 26 de litere primordiale.
Aşa am gândit Alchemia "De Libris" (Numărul 2 - aprilie 2017) să fie un omagiu istoriei cărţilor şi a scrisului, a instrumentelor de scris cât şi a unor aspecte legate de lectură, aspect, prezentare şi viaţa cărţilor. O zicală mult circulată în limba ebraică emite că "viaţa şi moartea stau pe vârful limbii".
Cuvintele vorbite sau scrise au o forţă colosală. Ele pot construi sau distruge lumi şi destine. Cuvântul scris este un instrument puternic care da viaţă sau uneori o stinge. Câteva rânduri scrise pot unii familii, popoare, continente sau din contra pot distruge cu eficienţa unui cutremur.
La proiectul nostru, pe care îl voiam modest la început, s-au angajat mulţi scriitori entuziaşti care ne-au oferit din fructul condeiului lor. Veţi găsi în "De Libris" texte remarcabile despre descoperirea hârtiei, istoria uneltelor de scris, ce este manuscrisul, cum a catalizat tiparul modernizarea şi apariţia industriilor, care este viitorul cărţilor (Veronica Lerner) şi cât de importantă este coperta cărţii (Sash Segal), element crucial, care poate decide succesul şi destinul comercial al tipăriturii.
Cred că acest număr al Alchemiei depăşeşte prin conţinut şi prezentare tot ce s-a făcut pe net, în spaţiul de limba Română, în ultimii ani. Mi se pare că repetăm cutezanţa lui Galland care la 1704 traduce şi publică în limba franceză 1001 de Nopţi. El transformă un text complicat într-o încântare romantică pentru o Franţă raţională. Traducerile sunt şi ele pomenite în fiecare Alchemie, este o datorie culturală să cunoaştem gândirea şi lirica altor naţiuni. Avem aici la antipozi, pe Apollinaire şi pe chinezoaica Lynn Xu, pe evreul Ibn Gvirol care se simte în Evul Mediu neînţeles de contemporanii săi la fel cum se simţea Tristan Tzara în secolul XX, în anii în care s-a născut dadaismului. Letriştii sunt reprezentaţi de Liviu Cristescu, magia realului este pictată de fenomenalul Ylia Zomb, filosofia lui Lev Şestov este competent comentată de Maria Sava.
Otilia Rosetti ne incită la joc cu un concurs al naraţiei lungi între început şi punct. A citit cineva James Joyce-Ulysses? Avem acolo o frază finală rostită de Molly Bloom de 4391 de cuvinte. Sau Gabriel Garcia Marquez, care în povestea “Ultimul voiaj al navei fantomă.” descrie o scenă folosind 2156 cuvinte.
Nu pot să nu amintesc de excelenta biografie semnată de Sash Segal pentru Fritz Khan care inventează cartea infografică. Ilustraţiile conceptuale ale lui Kahn au reuşit să răstoarne pentru prima dată relaţia dintre text şi imagine. Până atunci aservită textului, ilustraţia a reuşit să ajungă dintr-o dată mai importantă decât acesta. Eliberată de explicaţii lungi şi separate, imaginea infografica conţinea în ea însăşi tot ce privitorul avea nevoie pentru a înţelege un nou concept. Datorită viziunii lui pacifiste şi umaniste, Fritz Kahn a fost expulzat din Germania în 1933. Cărţile lui au fost puse pe lista neagră şi în multe cazuri au fost confiscate şi arse. Fritz Kahn a emigrat în Palestina, apoi s-a mutat cu cea de-a două soţie în Franţa, la Neuilly-sur-Seine, lângă Paris. Când germanii au ocupat Franţa, Kahn a fugit la Bordeaux unde a fost apoi arestat şi închis. Mulţumită intervenţiilor prietenului său Albert Einstein şi unor organizaţii internaţionale, Kahn a reuşit să fugă în Portugalia în 1941, de unde a plecat ulterior în USA. Şi toate aceste poveşti şi articole ar fi rămas o colecţie de scrieri pe ecranele noastre suprasolicitate de fluxul neostoit al informaţiei care ne inundă percepţia, dacă nu ar fi încăput pe mâna talentatei Sash Segal co-autoarea şi tehnoredactoarea Alchemiilor, încă de la naşterea revistei. Ea adaugă grafică, sens, culoare şi armonie vizuală cum rar vom întâlni în alte reviste. Sash este modelul de intelectual bine ancorat în tehnologia modernă, cu o viziune alertă şi proaspătă care ne duce ca prin farmec în lumea designului inovator. Aşa se face că pornind de la provocarea iniţială, am ajuns la o revista monumentală care trebuie citită şi evidenţiată. Nu numai pentru conţinut şi grafică dar şi pentru fascinaţia carţilor pe care le iubim şi care nu încetează să ne aprindă imaginaţia şi visul.
AG 2017

Notă- link la revista :

http://en.calameo.com/read/001073787e06fb299d260

Vizualizări: 19

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Felicitări!

Calde felicitări!

..."am ales să ne ocupăm de însuşi miezul materialului tradiţional pe care literatura a crescut şi dezvoltat -hârtia- cea din care s-a născut librisul, sau codexul devenit apoi carte, iar la celalalt pol "omul cu carte", o consumă sau o scrie, după cum dictează chemarea irezistibilă a hârtiei tipărite mecanic ce devine în final o carte"...
"Cuvintele vorbite sau scrise au o forță colosală. Ele pot construi sau distruge lumi şi destine. Cuvântul scris este un instrument puternic care da viața sau uneori o stinge. Câteva rânduri scrise pot unii familii, popoare, continente sau din contra pot distruge cu eficiența unui cutremur. "

multumesc de apreciere. Aventura va urma...

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Sîrbu Ioana-Camelia 

Prenume: Ioana-Camelia
Nume: Sîrbu
Pseudonim literar: Camica
Data naşterii: 11/12/1981

Premii literare

• Menţiune la Concursul Naţional de Poezie „Traian Demetrecu” – TRADEM ediţia a XXV-a, Craiova – 2003.

• Menţiune I la Concursul Naţional de poezie şi pictură „Dor de Dor”, Cluj-Napoca – 2006

• Premiul II la secţiunea pamflet, la Festivalul Naţional de Literatură Umoristică „Ion Budai Deleanu”, ediția a V-a, Geoagiu, jud. Hunedoara – 2015

• Premiul II, la secțiunea manuscrise, la Festivalului de poezie religioasă "Credo" - Lăpuşna 2016

Publicări

• Volumul propriu de poezii „Ceva-urile mele”, Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2008

• Publicată în antologia „Ferestre spre secolul XXI” Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2005

• Publicată în cadrul antologiei „Freamăt de timp – Freamăt libertin”, Drobeta Turnu-Severin, Editura 3D, 2007

• Publicată în „Antologie de poezie şi comentarii” de Valentina Becart, Iaşi, Editura PanEurope, 2008

• Publicată în antologia de poezie şi epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a V-a, Ploieşti, Editura LVS Crepuscul, 2012

• Publicată în antologia „Insomnii mătăsoase”, volumul II, a grupului literar „Insomnii mătăsoase”, Braşov, Editura Pastel, 2012
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-3

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017 Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 3, 2017

Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30 și 31 august, în staţiunea Moneasa, jud. Arad. Organizatori au fost Revista de Informaţie şi Cultură Româno-Canadiano-Americană „STARPRESS”, condusă de Ligya Diaconescu, scriitor etalon pentru românii care trăiesc în țară, dar și în Diaspora, în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de cunoscutul scriitor Alexandru Florin Țene, președintele Ligii. Invitaţii au fost cazaţi, în condiţii excelente, la hotelurile Lacul Liniştit şi Parc. Amfitrion, gazdă pentru toate activitățile festivalului, a fost scriitorul arădean Florin T. Roman. La sărbătoare au participat aproape 50 de scriitori de pe toate meleagurile românești, dar și din Diaspora. Editori, președinți de filiale judeţene ale Ligii Scriitorilor, critici de artă, directori, redactori șefi şi redactori de reviste culturale din țară și străinătate, s-au unit timp de două zile pentru a simți și vorbi românește, pentru a face schimb de experiență cu privire la dinamica limbii române și a literaturii românești la început de secol XXI. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/festivalul-limbii-rom-ne-moneasa-2017?xg_source=activity

Yehuda Amichai tradus în limba Română, premieră mondială Publicat de adrian grauenfels în August 12, 2017

 De la bun început trebuie să recunosc că numele lui nu-mi spunea mare lucru când la începutul anului 2017 i-am cules o carte de pe rafturile unui anticariat din Londra. A fost o zi în care am pescuit, cum îmi place mie să spun - doi poeți: Yehuda Amichai și Rita Dove. Apele erau tulburi. Le-am deschis cărțile și am citit din fiecare câteva poeme. Nu știam nici căror națiuni le aparțin și nici dacă sunt în viață sau nu, cu atât mai puțin valoarea. După o săptămână Rita s-a așezat în bibliotecă alături de alți autori însă Yehuda a rămas lângă mine, zi de zi, timp de șase luni. M-a fascinat înainte de toate omul pe care începeam să-l cunosc și pe care îl găseam privindu-mă și zâmbindu-mi parcă numai mie, de fiecare dată, din spatele versurilor. Relația asta de intimitate pe care o construia poezia lui ca pe o casă cu mine și pe care apoi tot el mi-o lăuda cu atâta sinceritate - chestie pe care nu o mai întâlnisem decât la Walt Whitman - m-a făcut să nu-i pot rezista și azi sunt mândru că m-am încăpățânat să-l citesc și pot spune cu mâna pe inimă că descoperirea acestuia a luat loc repede în galeria celor mai însemnate revelații din viața mea alături de nume ca Pavese, Walt Whitman cum spuneam, Yannis Ritsos, Dylan Thomas, dacă e să mă refer numai la poezia lumii. Altfel nu m-aș fi apucat ca nebunul să traduc continuu din creația acestuia. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/yehuda-amichai-tradus-n-limba-rom-n-premier-mondial

Caligrafii

cutia de conserve Postat de Dan Tipuriță în Septembrie 17, 2017

M-am născut în vremea când maşinile porneau la manivelă. Tractoarele-şi începeau lucrarea trase cu sfoara ,se muncea mult în lehamitea gândului ,se disputa viitorul în ţărâna hazardului şi chiar se trasa drumul luminii cu bezna închisorilor. Iar pentru mine, copilul de atunci, în zilele negre lupii treceau Dunărea pe o sârmă de gheaţă, în cele frumoase reuşeam cu nimic să-mi cumăr o insulă de fericire la chioşcul de vis-a-vis . Acolo se puteau procura cele mai râvnite lucruri, adică bile colorate, dopuri de pistol cu pulbere, pene, imagini pictate şi alte comori. Cutia de conserve era cea mai disputată minge, în ea păstram de pe o zi pe alta frumoasele jocuri, poarca şi ţurca, chibzuiam înălţarea rachetelor cu un pumn de carbid ,poarta de fotbal şi multe alte minunăţii dăruite cu neuitare . Și de atunci în irisul meu stă închisă o lacrimă. A lui Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cutia-de-conserve

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor