Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest
de Cristian Pantazi HotNews.ro
Joi, 27 iulie 2017, 20:11 Actualitate | Opinii

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest.

Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. Politicile publice in domeniul transportului s-au dovedit inepte: muntii de bani gratuiti de la Comisia Europeana au fost irositi pe proiecte nesemnificative, la fel ca si imprumuturile uriase de la bancile de dezvoltare si investitii.

Uitati-va la lista cu ministrii Transporturilor din ultimii 5 ani: Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Mănescu, Dan Sova, Ioan Rus, Iulian Matache, Dan Costescu, Sorin Bușe si Razvan Cuc. O defilare de penali, incompetenti sau habarnisti. Una - doua exceptii de oameni decenti, care n-au avut insa timp nici sa viziteze toate birourile din minister. Nu e deloc intimplator faptul ca nu avem autostrazi care sa lege Moldova de Bucuresti sau de Ardeal, nu avem autostrazi care sa lege sudul de restul tarii. In schimb, vestul mai are putin si se leaga direct de reteaua de autostrazi din Occident, via Ungaria.

ADVERTISING

inRead invented by Teads
Aceasta e una dintre explicatiile pentru prosperitatea peste media tarii din orasele din vestul tarii prospera. Accesul mai simplu la vest le-a adus investitii mai multe. Le-a adus si cuplarea la o cultura si o etica a muncii din vest. Sint insa mai multe explicatii pentru calitatea mai buna a vietii in orasele mari din vest, explicatii care tin inclusiv de o istorie, cultura si expunere la Occident si Imperiul Austro-Ungar radical diferite de sudul puternic influentat de Orient si Fanar.

Au si avut o mostenire administrativa si urbanistica ceva mai buna decit orasele din sud si est; unele (Sibiu, Brasov) au beneficiat de minoritati etnice mai conectate cu lumea occidentale si care au facilitat atragerea de investitii straine. Clujul a stiut sa utilizeze fondurile pe care guvernul Boc le-a directionat din belsug spre oras. A functionat si rivalitatea pozitiva dintre ele.

Dar, mai presus de toate, orasele acestea din Vest au stiut cumva sa puna presiune pe primari si sefii de consilii judetene pentru a urma agenda corecta a cetatenilor. Mai putine panselute, mai multe investitii. Iata aici o analiza HotNews.ro care compara atentia acordata investitiilor publice in sase orase mari: in 2016, Sibiul a alocat cel mai mare buget de investitii (38% din totalul bugetului), urmat de Cluj-Napoca - 32%, Oradea - 24%, Bucuresti 26%, Iasi - 18,7%, Craiova - 14,3%.

In top 5 cele mai atractive orase din Romania (in afara Bucurestiului), 4 sint din vest (Cluj, Timisoara, Brasov si Arad) si doar unul din est (Constanta). E un studiu al Bancii Mondiale care certifica avansul luat de vestul tarii. Multi dintre noi am simtit empiric in ultimii ani ca energia se muta inspre vest. Companiile care vor sa investeasca in sud sau est simt si ele diferentele de tratament. Cetatenii insisi simt ca lucrurile se misca altfel in orasele din vestul tarii. O alta analiza HotNews.ro din 2016 arata clar cum Bucurestiul pierde masiv viteza in fata Clujului cind vine vorba despre evenimente majore din sport.

Discutia despre decalaje nu poate evita secuimea, adica judtele Harghita si Covasna. Ele sunt un caz aparte, care degenereaza pe an ce trece tot din cauza ca statul roman nu gandeste pragmatic solutionarea problemei. In loc sa investeasca acolo in autostrazi menite sa scoata tinutul din izolare si sa inchida in acest fel tema autonomiei (prosperitatea economica anuleaza discursul nationalist), statul roman se uita neputincios cum ViKtor Orban a preluat rolul statului roman iar Budapesta investeste azi in constructia de gradinite, spitale si universitati in zona. Asta nu arata bine pe termen lung, mai ales ca Marea Unire nu inseamna pentru maghiari ce reprezinta pentru romani. Ba dimpotriva.

Sufocat de coruptie si incompetenta, Bucurestiul e un caz aparte. Tot mai multi locuitori simt ca orasul ii sufoca, si nu e din cauza saraciei sau a lipsei oportunitatilor. E din cauza infrastructurii rutiere, sanitare si de educatie, care toate stau sa crape, in timp ce primarii cheltuie toti banii orasului pe statui, spectacole pseudo-culturale si zdranganele. Alte orase mari din sud si est sunt si ele ingropate in furturi si lipsa de profesionalism, care aduc saracia si gonesc investitiile. Adaugati la ele migratia rapida spre vestul Romaniei sau vestul Europei al tinerilor si al celor cu calificari cautate pe piata muncii si aveti imaginea dezastrului din orase precum Giurgiu, Calarasi, Targu Jiu, Vaslui, Bacau, Botosani.

Decalajele est-vest sint tot mai vizibile pe an ce trece. Si produc frustrari in ambele parti. Tot mai multi lideri politici din vest tipa ca s-au saturat ca taxele si impozitele cetatenilor din judetele lor sa finanteze subdezvoltarea din est. La rindul lor, cetatenii din est resimt dureros lipsa optiunilor de angajare si migreaza in masa spre judetele cu locuri de munca, lasindu-si in urma familiile.

Asadar, cu un an inainte de sarbatoarea Marii Uniri, tabloul e dezolant. Ce putem face totusi?

Exista solutii. Echilibrul poate fi recistigat. Dar pentru asta e nevoie de mai mult decit sa tot asteptam, rusinos, ca UE sa ne impinga de la spate, sa ne faca binele cu forta. E nevoie ca Guvernul sa ia in serios nevoia de investitii utile si generatoare de profit, nu cum a facut-o in prima jumatate a acestui an, cind investitiile publice au scazut dramatic. Cred ca e nevoie de un moratoriu pentru urmatorii ani: nici o lucrare ne-esentiala (stadioane la Turnu Magurele, sali de sport in localitati depopulate etc) nu mai primeste finantare guvernamentala pina cind nu sint terminate autostrazile, caile ferate, aeroporturile si nodurile intermodale esentiale pentru dezvoltarea economica armonioasa a tuturor regiunilor.

E nevoie ca noi, cetatenii, sa devenim constienti de puterea noastra. 10.000 de scrisori trimise tututor parlamentarilor din Moldova, indiferent de culoarea politica prin care cetatenii le cer sa boicoteze proiectele guvernamentale daca nu apare urgent finantare pentru o autostrada spre Iasi cred ca ar putea avea un efect major. In fond, cetatenii americanii asa fac, iar presiunea a mii de cetateni conteaza enorm.

La fel in orase: cind un primar decide sa arunce banii pe proiecte inutile, pe panselute si toalete supra-evaluate, e timpul sa-l trageti de mineca. Aratati-le ca aveti putere. Organizati-va in grupuri de initiativa, dati-i in judecata, faceti proteste civilizate si veti misca lucrurile.

Si presedintele Klaus Iohannis are rostul lui. Poate incerca sa realizeze un acord politic larg pe tema infrastructurii, asa cum a facut-o cu succes cind a obtinut 2% din PIB pentru armata. O sa spuneti ca apararea intra in prerogativele prezidentiale, dar nu si infrastructura. Pai si atunci de ce a mai infiintat comisia pentru proiectul de tara? Tocmai asta e proiectul de tara: re-conectarea regiunilor din Romania, esentiala pentru a readuce echilibrul economic si social. Ar fi mai productiv sa puna toti liderii la masa si sa ceara un acord transpartinic, in loc sa moseasca o comisie de uz strict electoral in 2018.

Vizualizări: 32

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Text recomandat în rubrica STRE-SURI, 28 Iulie 2017
Mulțumiri!

O analiză realistă, pertinentă, bine documentată. Mulţumim, Cristian Pantazi. Mulţumim, Stelu Pop.

Citit cu sete de informare. Mulțumiri, aprecieri!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

traduceri...

Arcul şi lira (El arco y la lira)
Postat de Ioana Haitchi în Noiembrie 8, 2017
Poezia este cunoaștere, salvare, putere, abandon. Operaţiune capabilă de-a schimba lumea, activitatea poetică este revoluționară prin natura ei; exercițiu spiritual – metodă de eliberare interioară. Poezia dezvăluie această lume; creează o alta. Pâinea celor aleşi; al naibii aliment. Izolare; unire. Invitație la călătorie; întoarcere la patria-mamă. Inspirație, respiratie, exerciţii fizice. Rugăciunea vidului, dialogul cu absenţa: plictiseala, chinul și disperarea le hrănesc. Rugăciune, litanie, epifanie, prezență. Exorcism, incantație, magie. Sublimarea, compensarea, condensarea inconștientului. Expresie istorică de rase, națiuni, clase. Neagă istoria: în sinele ei sunt rezolvate toate obiectivele conflictuale și omul dobândește în sfârşit conștiința de a fi ceva mai mult decât tranzit. Experiență, sentimente, emoție, intuiție, gândire, nedirijate. uman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/arcul-i-lira-el-arco-y-la-lira

Articole

EMINESCU ȘI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ Publicat de ION IONESCU-BUCOVU Eminescu a apărut pe solul românesc ca o sămânță rodnică la o răscruce de timpuri când limba română își căuta vadul ei spre modernizare. Scăpase din rigorile Școlii Ardelene care o ciuntise și-o transformase într-o păsărească de ciunisme și pumnisme, încerca să se lepede de exagerările cosmopolite franțuzite și căuta să se debaraseze, datorită lui Maiorescu, de „beția formelor fără fond”. Tocmai abandonase alfabetul chirilic și Academia, în frunte cu Alecsansdri, încerca să găsească noi sunete și litere pentru ciudatele sunete și semne slave care nu existau în limba latină. Dacă citești procese-verbale din ședinșele Academiei referitoare la ortografie, îți dai seama câtă luptă s-a dus pentru stabilizarea alfabetului nostru. Acum apărea Eminescu. 

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/eminescu-i-limba-rom-n-literar

Mihai Beniuc - 110 ani de la naştere Publicat de Florin T. Roman în Noiembrie 16, 2017 la 3:13pm în ARTICOLE

„Mihai Beniuc e lemnul din grindă pe care atârnă secera, fierul spălat în sângele grâului şi încovoiat ca spinarea ţăranului aducând pâine, mânerul plin de răni deschise, zimţii, văile prin care sudoarea curge în pământ, în netimpul din trupul pământului, înviindu-i ierburile, semănându-i fluturi pe comori şi perechi de mărgăritare peste căţelul ce latră miezul nopţii şi stă cu labele suite pe blesteme şi nădejdi”, scria undeva Fănuş Neagu, prieten al poetului. În calitate de concitadin al său mă simt obligat să reamintesc, la ceas comemorativ, noilor generaţii şi nu numai, cine a fost şi mai ales ce a scris acest poet pe nedrept uitat. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/mihai-beniuc-110-ani-de-la-na-tere

Starea literaturii moderne, un sondaj SAGA - Israel Postat de adrian grauenfels în Noiembrie 7, 2017 Controversatul (şi totodată excelentul) film israelian Foxtrot trage un imens semnal de alarmă: existenţialismul, consumismul, irealitatea vieţii moderne ne fac să nu ne mai vedem pe noi înşine. În fiecare secvenţă, personajele sunt afectate de starea de "postmodern" consensuală şi în toate situaţiile inspirate din realul israelian găsim anomalii, absurd, dezumanizare şi abandon. Cultura, deciziile, arta şi estetica nu mai aparţin individului ci sunt dictate de forţele telurice ale erei informaţionale. Care influenţează mai ales pe cei care nu stăpânesc la perfecţie limba nativilor. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/starea-literaturii-moderne-un-sondaj-saga-israel?xg_source=activity

Caligrafii

poezia

Publicat de ileana popescu bâldea în Ianuarie 6, 2018 poezia nu există. doar umbra ei e în cuvinte. când aleargă cu fața spre lună. și noi o tot sugrumăm. cu întrebări. despre ce nu va fi. vreodată. poezia e. zbor. aer. boare. o parte din sufletul acesta. împărțit nouă. de un Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/poezia?xg_source=activity

Nevoia de noi...(amintiri de la lansarea volumului colectiv "Jurnalul unui câmp de aripi" - Daniela Toma)
Publicat de ileana popescu bâldea
în Noiembrie 5, 2017
Da! avem nevoie de noi. într-o lume care ne alienează tot mai mult. și nu știu dacă este vina ei sau a aerului de deasupra. sigur, însă, cineva cerne șansele de a trăi normal. când voi întâlni energia aceea, dacă o voi întâlni vreodată, o voi examina pe toate fețele sau firele care ne despletesc firescul. și, poate, astfel voi înțelege, pentru o altă viață de om sau fluture, unde se află echilibrul fără de care suntem mai ușori decât o frunză…
continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/nevoia-de-noi

Stre-suri...

Revoluțiile țin tot cu șmecherii, pe când fraierii poartă doar însemnele de eroi! Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe

Au trecut aproape trei decenii de la așa zisă Revoluție dar RIDICOLUL apucăturilor tovărășești nu a încetat niciodată! Deși au pretenția de a fi numiți domni, majoritatea politicienilor care ne conduc destinele, dar mai ales aparatul de pupători în fund care le alimentează orgoliile, au rămas la fel sau chiar au evoluat în sens strict negativ. Orgolii de mesia sau de statui vii, orgolii care se preling precum nămolul vulcanilor din zona Pâclelor Buzăului. Nu a fost lună în care să nu aflu cum unii oameni, care au ridicat spre atenția publică tot felul de probleme, uneori mai grave, alteori doar comune sau chiar închipuite, s-au trezit aproape instantaneu cu adevărate cohorte de control la poartă. Apoi au rămas veșnic în atenția autorităților.  continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/revolu-iile-in-tot-cu-mecherii-pe-c-nd-fraierii-poart-doar

Salutare, Caragiale!

Publicat de ileana popescu bâldea în Noiembrie 20, 2017 Astăzi te-am văzut prin Piață. pe prima pagină a câtorva editoriale. în gura câtorva opozanți. pe ochiul șmecher al unor cățărători. chiar și într-o mașină care mergea paralel cu mine(făcând semne obscene și invitându-ne în gura mare să batem vântul în rafale pe toate străzile), la televizor, pe internet, pe masă și într-o sticlă, la brațul celor care solidarizează cu esteticul sau discută despre gânduri, prin cuvintele unor analiști, zâmbetul parfumat al dictatorilor de toate etapele și apartenențele, chiar și în jocul stupid al unor copii care alergau pe alei și-și ziceau că sunt într-un război portocaliu cu dungi verzi(ce-o fi însemnând asta, în mentalul lor?)

continuare.http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/salutare-caragiale

Între G și H... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Noiembrie 2, 2017 

Nu, nu e vorba de punctul G, ci de rețeaua internet... Pentru că mă mișc doi centimetri cu telefonul mai spre dreapta-stânga, dispare G, apare H, dar cel mai grav e când se încăpățânează un E penibil... Sau de rețele, în "G"neral... De plase, de păcăleli, de ițe... Iglițe... De chef și platitudine, de extaz și starea de nimic. De hipotalamus e vorba. Măria-Sa. Mă ia cu câte o sfârșeală, de nu-mi vine să cred. Mă irită tot. Și nici că aș vrea altceva. Nu! Se strânge lumea într-un polonic și sunt, și eu, pe-acolo, să mă întreb ce caut. Nimic. Un hipotalamus destabilizat, pipernicit, anemic, anti-anatomic. Nici măcar o părere, niciun sentiment, doar iritare, cu lipsă de respect. Cu lipsă de orice, altceva. Hormonal - da, ah!, intervine "H"-ul - poate părea corect: o muiere ce glisează în viteză, spre vârsta a treia. Sau o fi vreo înălțare? Că "trei" e mai sus decât "unu"... continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/ntre-g-i-h

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2018   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor