”Eu și Mia” – Spune-mi cine ești ca să-ți arăt în câte feluri poți fi.

Cuvântul de bază al cărții Eu și Mia este dedublare. În acest labirint al oglinzilor, autorul începe o incursiune pe mai multe voci.
În deschidere, se pornește de la un punct de adevăr. ”Eu, autorul”. O serie de eseuri pe teme reunite sub titlul ”Vocea din antreu” încearcă o descriere a celui ce este, la momentul vocii, el, autorul.
Se continuă cu un punct de posibil adevăr. Ea, Mia, singurul personaj al unei serii de proze foarte scurte denumită ”AlchiMia” prin care el, autorul, trece la un alt punct al explorării. Pe o altă voce. Feminină. De-aici, povestea se împarte în două părți. Una în care Mia, alter ego-ul nostru înfățișat sub forma unei orfane, se prezintă și-și expune dorința de cunoaștere prin intermediul experiențelor spirituale proprii povestite la persoana I,și o altă parte în care Mia încearcă propriile concluzii ale trăirilor ce au compus-o până la un moment dat.

În toată seria nu mai apar alte personaje în mod direct, ci doar prin prezentarea Miei. Să nu mai fie loc de nimeni în afară de ea? Călătoria oferită în spațiul cărții o poate apropia sau nu de un răspuns… Poate singurul care a adoptat-o a fost doar autorul.
Nici unul dintre fațetele celor două persoane/personificări nu ajunge complet la sublimare, ci ambele încearcă un portret robot al ființei acestora.
La final rămâne întrebarea de font: cine există cu adevărat? El, Mia?

Noi, cei și cele cu copilării răsucite contra naturii, avem o viață de vindecat. Țelul primordial a fost experimentul, poate, fără a lua în calcul durerea pe care o vom simți pe parcursul lui. Un experiment cât o copilărie și o copilărie cât o viață de om. De aici s-a deschis floarea.
(AlchiMia)

Eu și Mia
autor: Mihai Cotea
pagini: 112
Editura: SINGUR

_______________________________________________________________
EXTRAS


LA OGLINDĂ
Astăzi m-am trezit completă. M-am uitat la mine și-am văzut puzderia de șanse ale orizonturilor. Mi-am observat, în sfârșit, prietenii. I-am simțit, i-am gustat, ne-am înfruptat unii din ceilalți ca din niște piersici roșiatice-n pârg, umplându-ne de nectar dulce. Astăzi îmi simt menirea și traiul meu și-a găsit sălașul…
Astăzi va trece, vezi bine. Așa cum au trecut și alte astfel de ”astăzi” și au devenit ”ieri”,”alalteieri”, ”anul trecut”, ”anii ce-au fost”, vise îndepărtate. Nu te împotmoli în reverii dinastea gratuite, viața se schimbă veșnic. La ce bună constatarea? Măcar de te-ar ajuta pe mâine cu ceva, dar tu știi că nu e așa și că te vei întoarce la aceeași Mia de ieri, dintotdeauna.
Viața se schimbă, așa-i, compusă, fiind, din trinitatea timpului creat pentru noi, ieri-azi-mâine. Eu sunt aceeași, cea dintotdeauna, cum spui, deci, implicit, sunt bucuria de acum. Cum se explică această trezire grosolană? Ești plină de resentimente și nu e vina mea că împărțim același crâmpei de spirit…
Nu împărțim, e doar iluzie. Ca și timpul de care spuneai. Îmi ceri explicații că te trezesc, ba chiar mă dojenești pentru apa rece cu care-ți spăl visele de pe față. Ai uitat esențialul: pentru asta exist, pentru asta m-ai creat. Eu nu uit, fapt pentru care țin să te previn că mâine ai să te afunzi din nou în butoiul reavăn al realității tale. Așa se conservă conștiința, așa ne menținem capul sus, deasupra delirului imanentului.
Nu delirez și nu-mi vreau conștiința! Nu te vreau! Alegi mereu vorbe mari ca să explici lucruri de la sine înțelese. De la Sine înțelese! Chiar nu-ți dai seama? Noi știm deja și ne asumăm propriul sine când avem ocazia să-l recunoaștem în noi și să ne evaluăm alegerea. Mă încurci și nu vreau să mă ții în loc din zbor. Lasă-mă să-mi admir aripile…
Nu se prea poate, draga mea. Vezi tu, noi suntem filosofia oului. Hai să-ți explic, din nou, cum e cu teoria asta. Nu mă vrei, dar mă conții, e o amăgire să crezi că nu exist,doar pentru că ”nu mă vezi”. Tu ești viața din ou, posibilitatea, iar eu sunt însuși oul. Tu, chiar creată, dospită, poate că nu mă poți conștientiza, dar mă simți. Poți refuza conștientizarea, dar nu poți anula conștiința care te conține, care te înconjoară. Sunt peste tot, sunt de trebuință. Fă bine și mulțumește-mi că te îndrum, adicătelea că te aduc în drumul tău.
Nu e prima oară când nu-mi găsesc drumul și, adeseori, mă simt rătăcită, în derivă, fără vreun etalon sau referință. Cu ce mă ajuți atunci? Mă lași să umblu ca o smintită pentru ca apoi să te milostivești și să mă aduci din nou pe calea mea. De unde știi tu care e calea?
Eu îți dau alegerea, e o chestiune de șansă. Haide, Mia, e elementar. Ca să înveți sau ca să teînveți, e necesar să experimentezi. Crezi sau nu, toate teoriile s-au desăvârșit în norme doar prin experiment. Cum altfel să știi? Cât despre cale, adevăr și viață… nu știu să-ți răspund, asta e o axiomă.
Lasă-mă să mă bucur de mine! Aici rămăsesem, de fapt, de aici începusem. Dacă potecile m-au adus aici, înseamnă că ăsta mi-e parcursul și indiferent de felul cum reacționez, nu voi face altceva decât să-mi trăiesc soarta. Înseamnă că devierea de pe drum e imposibilă… însăși devierea e prestabilită…
Nu. Ai uitat din nou de alegeri. Când ai să-nveți? Orice măsurătoare influențează rezultatul măsurării, așa cum orice alegere sau exces, care ți-e total permis, că așa e dat, te recompune altfel. Tu-ți dai forma…
Bine, mi-a trecut până și pofta de bucurie între timp…
Numai de adevăr să îți fie sete, căci adevărul îți va ostoi pofta cu apa sa prin care tu, însăși, vei deveni izvor de viață veșnică.
Posibil… momentan, eu rămân la setea de cunoaștere…

Vizualizări: 41

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Ce frumos!
Bravooo, Mihăiță!

Mulțumesc, draga mea Aurora!

PROMOVEZ O APARTITIE EDITORIALA DE EXCEPTIE...FIE CA TU SI MIA SA PASITI PE DRUMUL PE CARE IL MERITATI...DIN TOT SUFLETUL SI CU PRIETENIE...MA INCLIN IN FATA VOASTRA...BRAVOS, MIHAI!!!

Stelu, mă împlinesc gândurile tale...
Eu mă înclin... și Mia :)

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Silvia Giurgiu
în Martie 27, 2017 la 9:40pm în Medalion literar
M-am născut în vara anului 1970, la 9 iunie, în comuna Vedea din județul Argeș. Am crescut într-un sătuc fermecător prin simplitate lui, Chirițești, comuna Uda. De copilă iubeam poveștile pe care le ascultam vrăjită, în serile tihnite, împreună cu ceilalți trei frați ai mei, de la iubitul nostru tată, care mi-a transmis pasiunea pentru literatură și frumos. Copilăria mi-am trăit-o în parfumul poveștilor și mirajul naturii.
Odată cu adolescența, au înflorit în caietele mele secrete, primele poezii care mi-au completat personalitatea. Nu le-am publicat niciodată. Ele fac parte dintr-un trecut pur, neîntinat de agresiunile vieții și dăinuiesc alături de jurnalul meu, care trasează parcursul vieții mele din acei ani îndepărtați și până azi, deoarece nu am încetat niciodată să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete.
Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare, care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea, îndelung reprimată.
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-2

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Ştefan Lucian Mureşanu - Tu, Străine, care-mi vorbeşti ţara de rău... Publicat de Florin T. Roman 

Tu, STRĂINE, cel care-mi vorbeşti ţara de rău, M-am plictisit să aud aceleaşi stereotipuri false venite de peste graniţa stabilită de tine!!! Să-mi reaminteşti prin decepţii cât de urât e aici, deşi tu nu ştii cât de frumos e aici!!! Să-mi vorbeşti de rău rudele, deşi nu ştii care sunt rudele mele!!! – Află că milioane de oameni trăiesc azi in toată lumea, datorită lui Nicolae C. Paulescu, descoperitorul oficial al insulinei. – Tu ai scris in şcoli cu stiloul tău, nu? Inventat de românul Petrache Poenaru, membru al Academiei Romane. – Data viitoare când zbori in concediu să-ţi aminteşti că tu te deplasezi prin aer ca pescăruşul, datorită lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă, pentru că ei au decolat/aterizat cu primul avion din istorie, s-au jucat cu primul avion fuselat aerodinamic, şi unul din ei a inventat motorul cu reacţie. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/tefan-lucian-mure-anu-tu-str-ine-care-mi-vorbe-ti-ara-de-r-u

Muntele si Revelaţia Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 24, 2017

Un cercetător al religiilor nu se poate sustrage de la o simplă observaţie: Marile revelaţii ale religiilor monoteiste se întâmplă la înălţime. Dacă zeii locuiau în Olimp, profeţii care au urmat, vor urca în mod voit munţii pentru a descifra secrete mistice, pentru a purta discuţii cu Creatorul, pentru meditaţie şi inspiraţie. Toate relevaţiile sunt percepute de subiect care simte sau aude o prezenţă, percepe o lumină deosebită, vederea unei figuri, teamă. Toate revelaţiile se petrec pe un munte, departe de tribul căruia profetul aparţine. În Budism muntele Meru este axa lumii, în Iudaism avem muntele Sinai, în Japonia muntele Fuji are propietăţi divine. Foarte des muntele oferă un loc de meditaţie şi revelaţie. Cei trei fondatori a celor trei religii monoteiste: Moshe, Isus şi Mohamed îşi datorează iluminarea spirituală unor relevaţii care se petrec pe munţi.  http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/muntele-si-revela-ia

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Caligrafii

Barbotare Publicat de Anica Andrei Fraschini în Aprilie 30, 2017

Fac valuri. Sub cuvertura frazelor - concepute ca niște embrioni cu care... experimentez - și a ecranului - un fel de "in vitro"... Mă izolez ca în copilărie, când adunam un material minim, câteva păpuși, cârpe, capace, frunze, un borcănel cu nisip, unul cu pietricele, crenguțe rupte. Încropeam o bucătărie minusculă, un pătuț, simulam treburi gospodărești, de familie. Toate, sub un acoperiș format dintr-o pătură sprijinită pe spătarele unor scaune. Petreceam ore întregi, cu jocul meu, vorbeam singură, desigur, cu seriozitate și patos. Acum, parcă aș vedea ceva similitudini... Sub pătura frazelor pe care le cazez pe ecran, să facă ce-or vrea, barbotez o proză fără inhibiții, defulatoare. Căci doar așa mă mai eliberez de măcinatul fără oprire, al morii anacronice, care-mi trăncăne în cap. Moara asta are o materie primă eterogenă rău și căreia se căznește să-i facă față, cu mecanismele ei, depășite. http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/barbotare

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

Salutare, România!
Publicat de ileana popescu bâldea
în Mai 5, 2017
- Bună dimineața, doamnă doctor!
- Bună dimineața, Mitică! Ia zi, ce-ai pățit?
- Păi, io nu știu ce culoare să aleg! Toate sunt la fel. Alea, de pe Facebook. Toate vor sinceritate, adevăr. Și una trebuie s-o iau, că cine mă ține, mă ține pe mine la școală?
- De ce nu te ții singur, Mitică, Mitică? Ce nevoie ai tu de culori?
- Păi... cele albe vor să muncesc, cele negre nu mă lasă să piublic și io în antoliogii, cică pierd din templul prețios cu care aș putea să fac ceva în folosul comiunității. Și, de, mi place prin lumea ista cocoană! Cum poți ieu să renunț la așa o scară politică? Așa că... trebe să mă orientez spre una colorată, adică una care-și dă cu culori pe obraji, mai proastă de sine, una care crede în mine - că io sunt deștiept și talientat foc mare. Dacă are culori, are și bani să mă țină pân ce termin și eu un pumn de clase. Așa că...
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/salutare-romania

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor