Florin T. Roman - scriitorul --- articol de Voichiţa Tulcan Macovei

„Ce este scriitorul? Un creator de monumente morale
făcute cu spiritul și cu mâna.” (George Călinescu)

Scriitorul Florin T. Roman este fiu al meleagurilor arădene. S-a născut la Sebiș, licențiat al Facultății de Drept a Universității din București, este procuror, membru al Asociației Magistraților din România și al Asociației Procurorilor din România, membru fondator al Societății pentru Justiție. Este colaborator al mai multor ziare și reviste culturale din România și internaționale. A apărut în antologii pe plan românesc dar și internațional.
Are, așadar, o foarte bogată activitate literară și foarte cunoscută în același timp.
Cine este scriitorul Florin T. Roman?
Apropiindu-ne de paginile scrise, vom descoperi sufletul și gândurile domniei sale față de lumea în care trăiește, față de semeni, față de locurile natale și față de țara sa, România. Și nu este un lucru fără importanță să cunoști creația lui Florin T. Roman, deoarece ajungi să vizionezi profilul unui gânditor liber, curajos și încrezător în spusele sale.
Prima sa carte, cu titlu și conținut sensibil și insolit în același timp, se numește „Idolii vremurilor noastre” (2010) și tratează, în spiritul adevărului și al evidențelor mileniu al III-lea, despre multitudinea de idoli (stăpâni) spirituali, fizici sau morali care batjocoresc ființa omului. Volumele care au urmat cuprind poezie: „Amare lacrimi binecuvântate” (2010); „Dulce secundă fecundă” (2012); „Elegii și nostalgii” (2015) și proză: „România mea personală” (2012) apărute la Editura Mirador din Arad.
De la creațiile începuturilor, cuprinse în volumul „Amare lacrimi binecuvântate” până la ultimul „Elegii și nostalgii”, se poate constata că Florin T. Roman a rămas același om și același scriitor. Temele și motivele poeziilor sunt reluate în toate volumele: bucuria în fața frumuseților naturii; teme și motive biblice; locurile natale; Cuvântul; sufletul; căutarea veșniciei; locul omului în lume, patriotismul. Suntem obligați să vedem că domnul Florin T. Roman nu scrie o poezie „jucăreauă” ci una a profunzimilor, în care pune probleme, dă răspunsuri sau te îndeamnă la reflecții.
„Amare lacrimi binecuvântate” este volumul care cuprinde poezia începuturilor, mergând până la creațiile anilor tinereții (1984), când autorul avea doar 16 ani. Este încă o poezie tributară marilor poeți ai literaturii române, ceea ce, spunem noi, nu este un lucru discutabil, deoarece domnul Florin T. Roman se dovedește a fi un autor cult. Astfel, unele poezii poartă în ele, iată, peste timp, aerul și timbrul marilor poeți ai neamului nostru: „Noapte” în care tânărul poet se întâlnește cu Mihai Eminescu; „Sosirea primăverii” vibrând în ecouri ale lui Alecsandri; „ Furtună în noapte”, construită după metrica lui George Coșbuc.
Totuși, poeziile tinereții lasă sufletul autorului să zboare spre spații noi. Deja din acei ani se prefigurează marile teme și motive ale creației lui Florin T. Roman. Se profilează, încă de acum, termenii luptei dintre autor și lumea care îl înconjoară, o lume depărtată de marile valori morale care au ținut-o în echilibru atâtea veacuri: credința în Dumnezeu, în valorile creștin-ortodoxe. Apar motivele și leitmotivele specifice, care se vor regăsi și în volumele următoare: suspinul, rugăciunea, mântuirea, motivul întrebării, motivul femeii (mamă, Maică lui Dumnezeu, copilă), al lacrimei.
Poeziile încep să se transforme în ample problematizări asupra existenței omului, asupra locului și rolului său în Univers. Versurile sunt subiective și devin o poezie a marilor întrebări, suspinuri cu privire la un TIMP despre care omenirea se aștepta a fi al speranței și al tuturor realizărilor. „Nu mai aveți timp/ să sburați/ coborând înăuntru?/ Vă pierdeți timpul zugrăvind exteriorul?/ Nu vă pasă că în voi/ schela se prăbușește/ și culorile mor/ înecându-se în zid,/ odată cu zidul?/ Nu vă pasă?”.(Interogație 1)
Volumul demonstrează o mânuire excepțională a limbii române, o folosire iscusită a tuturor registrelor acesteia. De asemenea strofa clasică se alătură textelor scrise în stil modern, cu versuri scurte, chiar dintr-un singur cuvânt, care curg spontan, asemenea gândurilor poetului. Deosebit de expresivă ni se pare poezia „Pronume demonstrative”, unde găsim un adevărat joc cu cuvintele, de-a noțiunile și conceptele.
„Dulce secundă fecundă” cuprinde o lirică în care autorul accentuează temele filosofico-religioase. Dacă ar trebui să-l comparăm din această perspectivă cu poetul Tudor Arghezi, care, deși a gustat din viața monahală, a rămas mereu căutător al Absolutului, am putea spune, fără să greșim, că Florin T. Roman este omul, creștinul, filosoful și poetul care se exprimă în Numele unui Absolut perceput, cu care s-a contopit în repetate rânduri. Nu singur! Ci prin persoanele lui Iisus Hristos și ale Maicii Acestuia, Fecioara Maria. Regăsim aici teme vechi din literatura română întâlnite la poeți precum Vasile Voiculescu sau Nichifor Crainic: credința, sărbătorile creștin ortodoxe, învierea lui Iisus, veșnicia. Poeziile - rugăciuni sunt deosebit de profunde. Stilul liturgic te cheamă la iubire de Dumnezeu, la cunoașterea Adevărului Său.
De fapt și trăirile domnului Florin T. Roman sunt comparabile, în ce privește autenticitatea sentimentelor exprimate, cu ale poeților amintiți. El crede în Dumnezeu, în puterea regeneratoare a credinței, în puterea ortodoxiei neamului românesc.
Toate versurile emană puterea iubirii divine în care omul și poetul Florin T. Roman crede cu toată ființa: „Fă-mă, Doamne, loc de întâlnire,/ Să se întâlnească în mine/ apostolii cu proorocii, / cerul cu marea/ și soarele cu luna,/ Crucea cu învierea,/ dreptatea cu pacea,/ adevărul cu iubirea,/ dușmanii cu prietenii,/ Fiu Tău cu Mama Lui.” (Rugăciune 10)
Dintre temele primului volum revin aici, cu mai multă esențializare a sentimentelor, patria și patriotismul. De altfel, această temă, dezbătută în adânci ramificații ale sensului, va constitui problematica fundamentală a volumului de proză „România mea, personală”.
Cititorul cu suflet sincer și nealterat de intemperiile lumii în care trăim, va simți, cu siguranță, puterea dragostei autorului față de țara noastră, adânca recunoștință față de marile personalități ale trecutului care și-au iubit patria și s-au sacrificat pentru viața ei. (vezi poezia „România sufletului meu”). Toate versurile transmit atașamentul domnului Florin T. Roman față de valorile spirituale ale poporului român: „Cuvântul / are încorporat / cuvântul /. Așa că (poate) nu e corect/ să spunem / ci ”. (Niște cuvinte…)
Volumul de versuri „Elegii și nostalgii” (2015) cuprinde, cum ne arată și titlul, elegii- stări poetice, care exprimă nostalgiile omului Florin T. Roman. Elegia, ca specie literară, transmite sentimente de regrete, de dorințe neîmplinite, dar și de visări neîmpărtășite. Întregul volum atestă o maturizare a poetului Florin T. Roman, în sensul identificării sufletului deschis mereu spre cunoaștere, cu nuanțe noi ale unor teme și motive mai vechi. Elegiile sunt închinate anotimpurilor sau lunilor anului, dar găsim și unele dedicate satului ancestral, viselor neîmplinite sau timpului efemer. Este o poezie care pătrunde mult în profunzimea cunoașterii acestei lumi, dincolo de care poetul ne emoționează prin frumusețea diafană a tuturor elementelor descrise. Emoția se transmite prin imagini artistice spontane, dar deosebit de sensibile, ce vin direct din sufletul Creatorului spre a atinge sufletul Cititorului: „Cad frunzele, cad tot mai în pripă, /se-aștern peste tristețea-mi de porțelan,/ a mai trecut o clipă,/ a mai trecut un an,/ însingurarea mă mușcă cu dinți de vânt grăbit,/ mi-s obosite visele, scheletul mi-e obosit,/ cât mai am până la Tine, Doamne?/ Cât a mai rămas?/ Câte frunze se vor mai scutura/ peste viața mea?” (Elegie autumnală)
Poetul și gânditorul Florin T. Roman unește în versurile sale ancestralul cu prezentul și viitorul escatologic. El cheamă cititorul - tânăr sau bătrân - la o trezire nouă, aceea spirituală. („Sete de Adevăr”) Este doar unul dintre motivele, credem noi, ca opera domnului Florin T. Roman să devină mai cunoscută pe plaiurile românești, chiar prin manualele elevilor din școli.
În ce privește volumul de proză „România mea personală”, acesta reprezintă, după părerea noastră, un volum asemănător cu „România pitorească” al lui Alexandru Vlahuță. Comparând lucrările, cititorii pot înțelege cât de mult s-a schimbat „România noastră” din timpul domnului Vlahuță până astăzi. Avem de-a face cu un volum foarte interesant, conceput pe câteva dimensiuni, care reprezintă, de fapt, pilonii de construcție ai unui stat solid: justiția, politica, religia. Având în vedere că scriitorul este magistrat, dar, mai ales, un patriot creștin cu mare iubire de țară, considerăm foarte consistente ideile transmise.
Ținând de construcția cărții, sunt extrem de grăitoare „Pietrele pentru temelia România de mâine”, în care ne întâlnim cu un scriitor patriot vizionar, care aduce în sprijinul ideilor și dorințelor sale, ideile și dorințelor câtorva din marii patrioți vizionari ai neamului românesc: părintele Iustin Pârvu, părintele Arsenie Papacioc, artistul Dan Puric, părintele Ilie Cleopa, teologul Dumitru Stăniloae, filosofii Petre Țuțea, Emil Cioran, precum și marele patriot, poetul Mihai Eminescu.
Aceasta este România lui Florin T. Roman: o țară construită de strămoși, prelucrată cu migală și grijă de contemporani, pentru a fi transmisă în plinătatea, frumusețea și bunătatea ei, urmașilor.
Așadar, creația domnului Florin T. Roman merită să fie reținută în Istoria Literaturii Române!

Voichiţa Tulcan Macovei

Vizualizări: 46

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Recomandat în Critică literară - despre una, despre alta...
Expun!

Felicitări!

Felicitări, Florin!

Fericită că v-am cunoscut personal. Citesc cu plăcere și foame carțile dăruite la Moneasa...

Dragi prieteni Ileana, Camelia, Agafia, Stelu, Constantin B., toţi artiştii prezenţi pe Dialoguri culturale, la Moneasa şi pretutindeni, m-aţi făcut să cred tot mai tare că oamenii de cultură, alături de preoţii Bisericii strămoşeşti, sunt cei care vor salva România.
Mulţumesc lui Dumnezeu şi Maicii Domnului că existaţi!

Cu dragoste pentru cuvânt, adevăr și onoare!
Și noi vă mulțumim că sunteți aici!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Emoţia şi mesajul poeziei în raport cu stilistica şi prozodia Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 26, 2017 Am observat cu stupoare că poezia contemporană de formă clasică pune accentul în mod exacerbat pe stilistică şi prozodie, diminuând, până la anulare uneori, emoţia şi mesajul. Mai ales poeţii tineri, ca în povestea cu fata moşului şi fata babei, aleg cutia frumoasă pe dinafară, sclipitoare, dar lipsită de conţinut. Critica contemporană procedează, în mare măsură, întocmai. Probabil se alimentează reciproc. Şi asta se întâmplă, culmea! – într-o epocă a versului liber (numit uneori vers alb), sau poate tocmai de aceea: Negăsind prea multe cusururi poeziei postmoderne, scrisă cca 70 la sută în vers liber şi la care „nu mai există valoare stabilă şi inatacabilă” (Mircea Cărtărescu), pe unde să mai despice firu’-n patru criticul vremurilor noastre?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/emo-ia-i-mesajul-poeziei-n-raport-cu-stilistica-i-prozodia

Text... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Septembrie 23, 2017

...despre câteva realități pe care le constat cu trăiri de cetățean reîntors în patria-mamă. Încep cu o declarație: abia acum simt conturată iubirea de țară. Văd net diferența dintre cum o iubeam înainte și cum o iubesc acum. Înainte de a pleca în străinătate, îmi iubeam țara cu un fel de automatism. Categoric o iubeam, mă născusem iubind-o. Acum, o iubesc cu fiecare privire pe care o aștern peste pământul ei, asfaltat sau nu, cu fiecare gură de aer plin de miros de cauciucuri arse, ori de umezeala pădurii, cu fiecare pas ce mă poartă pe drumuri știute, pe care le regăsesc cu un sentiment de securitate: orice s-ar întâmpla, sunt în țara mea. continuare....http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/text

FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017 Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 3, 2017

Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30 și 31 august, în staţiunea Moneasa, jud. Arad. Organizatori au fost Revista de Informaţie şi Cultură Româno-Canadiano-Americană „STARPRESS”, condusă de Ligya Diaconescu, scriitor etalon pentru românii care trăiesc în țară, dar și în Diaspora, în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de cunoscutul scriitor Alexandru Florin Țene, președintele Ligii. Invitaţii au fost cazaţi, în condiţii excelente, la hotelurile Lacul Liniştit şi Parc. Amfitrion, gazdă pentru toate activitățile festivalului, a fost scriitorul arădean Florin T. Roman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/festivalul-limbii-rom-ne-moneasa-2017?xg_source=activity

Caligrafii

Uneori lumile se ating - gânduri de la lansarea volumului "SAFIRE ȘI ÎNGERI" - Ioana Sandu Publicat de ileana popescu bâldea în Octombrie 7, 2017

… nu cu degetele sau orice alt colț din ele, ci cu partea aceea nevăzută, nici chiar de umbră, a tălpii. Se așază elegant pe scaune sau fotolii, privesc în jur tăcute dar, dornice să vorbească, analizează, pleacă fără să vezi și se ghemuiesc în colțuri, dau un tablou la o parte și-i privesc spatele, de ca și cum adevărul despre pictură s-ar afla acolo, fixează vitraliul din spatele unui birou plin cu flori și cărți și se identifică rar în culoare, ating lemnul sculptat parca de îngeri, răscolesc cărbunii nestinși din șemineu, caută liniștea din pereți apoi revin în locul pe care și-au lăsat cuvintele, se îmbracă în ele, își pun palma la tâmplă și ascultă și rar se trezesc din reverie - doar atunci când realizează că sunt cumva oameni, cu puțin din ele, și trebuie să se concentreze și asupra aerului, luminii, vântului sau emoției altei lumi călăuzită pe același drum de un Dumnezeu fără nume - poate energie, poate curcubeu, poate sunet sau doar un fel special de gând.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/uneori-lumile-se-ating-ganduri-de-la-lansarea-volumului-safire-si

cutia de conserve Postat de Dan Tipuriță în Septembrie 17, 2017

M-am născut în vremea când maşinile porneau la manivelă. Tractoarele-şi începeau lucrarea trase cu sfoara ,se muncea mult în lehamitea gândului ,se disputa viitorul în ţărâna hazardului şi chiar se trasa drumul luminii cu bezna închisorilor. Iar pentru mine, copilul de atunci, în zilele negre lupii treceau Dunărea pe o sârmă de gheaţă, în cele frumoase reuşeam cu nimic să-mi cumăr o insulă de fericire la chioşcul de vis-a-vis . Acolo se puteau procura cele mai râvnite lucruri, adică bile colorate, dopuri de pistol cu pulbere, pene, imagini pictate şi alte comori. Cutia de conserve era cea mai disputată minge, în ea păstram de pe o zi pe alta frumoasele jocuri, poarca şi ţurca, chibzuiam înălţarea rachetelor cu un pumn de carbid ,poarta de fotbal şi multe alte minunăţii dăruite cu neuitare . Și de atunci în irisul meu stă închisă o lacrimă. A lui Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cutia-de-conserve

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

Stre-suri...

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor