E ziua ta, Anica! Am aflat întâmplător. Dintr-un text pe care l-ai postat. Îți îmbrățișez sufletul minunat!
Ani câți vrei tu să fie! Doar buni, și blânzi și drepți să-i ai!
Îți mulțumesc pentru că ești aici, cu noi!
Gânduri deosebite, întotdeauna!
Cu prețuire și prietenie,
Ileana

ȘI GÂNDUL TĂU DELICAT.
..

60
Publicat de Anica Andrei Fraschini în Ianuarie 23, 2017 i
Da, azi împlinesc 60 de ani. Mă întorc pe toate fețele și descopăr un om întregit de viață și gata pentru noi provocări, încărcate de trăiri intense. Mă relansez.
Iau trecerea așa cum vine ea - căci vine și trece - cu oarece acceptare și fără pic de înțelegere. Sincer, nu pricep. Se îmbătrânește peste tot și se moare, e legea capitală a naturii, de ce o fi așa de imposibil s-o înțeleg? Iar de acceptat, deh, nu prea am încotro, de aia! Și-atunci, îmi rămâne să pozitivez. Pentru că vreau. Iar vrerea mea mi se impune, domină, majestuoasă. O salut cu plecăciune, din mers. Îmi sunt stăpână, deasupra este doar Cerul.
Mi-e bine, am două fiice și partenerii lor, o nepoțică, tata încă e aici, va avea 90 de ani, îi ador și toți mă prețuiesc, vor mai urma nepoți, am o grămadă de planuri frumoase și mă voi căzni cu drag, cu mulțumire, cu recunoștință și cu tot ce sunt în stare, să le împlinesc, pas cu pas. Sunt plină de câte am de dăruit. Până la explozie mi-e încărcată inima de iubire. O eliberez, toată, către oameni și Dumnezeu, toate creațiile Omului și Divinității, către păsări, animale, insecte, copaci, flori și ierburi, nisipuri, pietre și munți, ape, Soare și Lună, tot aerul, toate stelele, toate energiile benefice... Iar iubirea se autoreproduce, în valuri. Îmi creează libertate și frumusețe.
Cred în bine și frumos, așa ca-n basme. Uimită, fascinată, contemplu și meditez la câtă diversitate și minunăție există, de jur împrejur. Văd și ce e urât, ce nu e bine, mă doare. Spun, scriu. Nu știu să urăsc. Dar rămân trează.
Sigur că sunt caraghioasă cu naivitatea asta, cronicizată, dar... alta mama nu mai face! Mămica scumpă e Sus și mă veghează.
Te simt, bărbat-pereche, atât de peste tot, în ființa mea, încât te atrag. Vei veni. Dacă vei apărea când voi avea optzeci de ani, nu-i nimic, vom muri îmbrățișați, când va stabili Cerul. Dar, cine știe?, poate vei veni mai curând, iubitul meu. Te aștept cu "verbele trupului meu"... , din care am tot crescut iubirea. Ne vom recunoaște cu ochii, cu mâinile. Până atunci, te tot iubesc, cu toate iubirile, și nu-l înșel cu nimic pe cel lângă care pășesc acum. El are tot ce-i trebuie, mă străduiesc și sunt în stare.
De ziua mea, mă simt mare și vă spun tuturor :
LA MULȚI ANI frumoși, cu sănătate, iubire, pace, bucurii, bunăstare, împliniri cu carul, împlinirea rostului, împăcare !
Cu mare drag, Anica

http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/for...

Vizualizări: 127

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Ileana dragă, îmi faci un cadou foarte frumos, de ziua asta, care mă zăpăcește... Mă uit în oglindă, îmi zâmbesc, ce-o fi cu șaizeci-ul ăsta? Dansez, mi-e bine. Iubesc. Am inspirație, expir, creez. Mă subtilizez și cresc finuț... Să ne fie bine și frumos, tuturor! Încă o dată, mulțumesc! Tu ești un suflețel tare bun și drag, Ileana.

Așa fie-ți clipele mereu!

Ce frumos, Violeta, clipele - cireșe pline! Așa să fie, și pentru tine! Ador cireșele! Mulțumesc, draga mea! Îmi doresc să vină ora în care să cântăm împreună, o perlă din creația populară, a neamului nostru, drag.

Cu povestea ta mi-ai amintit de mentalitӑţile românilor. M-am înscris la a doua facultate la 35 de ani. “Acuma ţi-ai gӑsit? La vârsta asta? La ce-ţi mai trebuie?" Apoi m-am inscris la Master. “Cum, la varsta asta? La ce-ţi foloseşte?” Apoi au auzit cӑ scriu poezie. “Cum, la varsta asta scrii? Haha! Toatӑ lumea scrie!” Aş putea pune pariu cӑ asemenea fiinţe nu ştiu nimic despre viaţӑ, cӑci fӑrӑ exprimarea de sine, progresul fiinţei umane este imposibil.

Ȋţi doresc mulţi ani cu sӑnӑtate şi mult curaj! Iar atunci când te încurajez, mӑ încurajez involuntar şi pe mine, deoarece anul acesta, pe la sfârşitul lui – mai am timp! – voi împlini 50 de ani. Doamne! Dӑ gratis Q10!

Știi, Ioana, eu am și 50, și 60, sâc! Nu știu cum se face, dar mă simt tare bine, în pielea mea, în anii mei... Când eram mai tânără (că tânără mi-s și-acuma!), îmi puneam zeci de întrebări legate de înaintarea în vârstă, îmi făceam zeci de complexe... Era total aiurea! Azi îmi declar vârsta cu mândrie. N-am trăit degeaba. Și chiar nu-mi pasă de riduri. La mulți ani și ție! Mulțumesc mult, dragă prietenă!

MIe, DA! Mie, DA! Doamne! Dӑ gratis Q10!

Pourquoi savoir quel âge on a? Il n'y a rien de distinctif, tous on passe par les mêmes âges... Je n'ai vu personne qui rajeunisse, qui prenne la route à l'envers, à travers le temps... Et personne qui avance plus rapidement, dans le temps. Le Temps est le même pour tout le monde. On a, bien sûr, un temps subjectif, mais il ne se reflète pas dans les années accumulées. Et les rides, hm, même si la nature nous préserve en bon état ou nous dégrade trop tôt, l'âge ne change pas... Une raison de plus pour ne pas en tenir compte. Je considère que les êtres humains sont trop intéressés par une chose sans importance.
(Fragment de mon journal, en français.)

De ce să știm ce vârstă avem? Nu este nimic distinctiv, toți trecem prin aceleași vârste... N-am văzut pe nimeni să întinerească, s-o ia înapoi, prin timp... Și pe nimeni care să înainteze mai rapid, în timp. TIMPUL este același, pentru toată lumea. Avem, desigur, un timp subiectiv, dar el nu se reflectă în anii acumulați. Iar ridurile, hm, chiar dacă natura ne păstrează în stare bună sau ne degradează prea devreme, vârsta nu se schimbă... Un motiv în plus, pentru a nu ține cont de ea... Consider că ființele umane sunt prea interesate de un lucru fără importanță.
(Fragment din jurnalul meu, în limba franceză.)

În evidențele administrative și în cercetare, ça va, mai treacă-meargă... E treaba lor...

UN MAAARE LA MULȚI ANI ȘI DIN PARTEA MEA!

MULȚUMESC MULT, GELA DRAGĂ!


La multi ani , Doamna plina de har!

Mulțumesc din suflet, dragă Rodica!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

despre mine
Publicat de Iordache Anisoara 

După cum văd, dragilor, am intrat în prelungiri în jocul de-a viața și moartea.
Așa că, vă voi necăji cu versurile mele șchioape, smucite, zăpăcite și zornăitoare.
Vă iubesc pentru că îmi hrăniți sufletul cu lumina versurilor.
Fraților, să vă amintiți și de mine păcătoasa și să mă pomeniți în rugăciunile voastre.
Cu drag,
anişoara iordache( 7 -12-1956-nu ştiu dacă mi-a murit sufletul)

........
într-un pahar cu apă

sub povara setei o umbră-

precum piatra-i șlefuită
de neastâmpărul apelor
așa și umbra
pierde conturul
când i se-arată paloșul luminii
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/despre-mine

Din urmă...

MEDALION LIRIC - NICHITA STĂNESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 
(80 de ani de la naștere)
Nichita e un Paranif din Bizanț căzut în literele românești precum Eminescu din cer, un veșnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității de un talent unic de meșteșugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „Se umflă emoția, bezna,/ ca și cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie” Candori feline ne umple de duh în: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorității prin cuvânt: „O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/medalion-liric-nichita-st-nescu

Articole

MARIN SORESCU- ironistul „singur printre poeți” Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Martie 14, 2017

MARIN SORESCU- ironistul „singur printre poeți” Olteanul Marin Sorescu (poet, dramaturg, eseist și traducator, absolvent al Facultatii de Filologie din Iasi. S-a născut la Bulzesti, judetul Dolj in data de 19 februarie 1936 si a debutat in anul 1964 cu volumul “Singur printre poeți”.A primit de 6 ori premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, Premiul Academiei Romane in anii 1968 si 1977 si multe alte distinctii. A fost Ministrul Culturii intre 25 noiembrie 1993 si 5 mai 1995. A fost casatorit cu Virginia Sorescu și nu a avut copii. A murit la Bucuresti in data de 8 decembrie 1996.) decretat de George Călinescu tot ce poate fi mai nou în poezie și chiar în dramă, s-a bucurat în timpul vieții și chiar după moarte de un succes cum puțini au avut parte.

http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/marin-sorescu-ironistul-singur-printre-poe-i

Lucian Boia - istoric sau mit? Publicat de Florin T. Roman în Martie 19, 2017

Dacă cineva nu e la curent cu sensul actual al cuvântului “naţionalism” îl poate lesne afla din DEX - ediţia a II-a: doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor şi aspiraţiilor naţionale, sau din Marele dicţionar de neologisme: politică şi ideologie care urmăresc întreţinerea izolării şi aţâţarea urii de rasă şi naţionalitate; tendinţă de a aprecia exclusiv şi exagerat tot ceea ce aparţine propriei naţiuni. Nelăsându-se deloc afectat de naţionalism, profesorul Lucian Boia de la Universitatea din Bucureşti a devenit, step by step, un mare istoric al României, poate celmare. g.com/forum/topics/lucian-boia-istoric-sau-mit

ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME – STARPRESS 2017, AUTOR LIGYA DIACONESCU - publicat de Florin T Roman
Dacă mai există vreun om de cultură român care încă nu a făcut cunoştinţă cu Doamna Limbii sale materne, Ligya Diaconescu, înseamnă că, citind aceste rânduri, a sosit momentul să o cunoască. De ce Ligya Diaconescu este Doamna Limbii române? Nu neapărat pentru că este jurnalistă, poetă, scriitoare, publicistă de cetăţenie română. Nu pentru că deţine titluri de director general, de proprietar sau membru al unor prestigioase asociaţii, reviste, cluburi culturale române şi internaţionale. 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/antologia-scriitorilor-rom-ni-contemporani-din-ntreaga-lume

Caligrafii

Dar de Ziua Mamei - Publicat de Silvia Giurgiu în Martie 8, 2017

Pe cerul vieții mele norii se înghesuie ostili și neînduplecați, cenzurând fără drept la replică razele timide și speriate de lumină ce se tot străduiesc să străbată printre fisurile lor abia întrezărite. Sufletul îngenuncheat sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei, ca un copil oropsit. În piept, inima e toată o rană ce pulsează sub arsura durerii. Sub ochelarii negri de soare, paravan inutil și patetic pentru ochii orbiți de torentul fierbinte al lacrimilor, tristețea grăiește mută povestea ei incredibilă.  continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/dar-de-ziua-mamei

Zilele care trec prin noi și "Poeții cetății"
Publicat de ileana popescu bâldea
în Martie 4, 2017

O cafenea… ca multe altele din București. Doar că părea orientată către soare. Acolo s-au întâlnit , din nou, astăzi, „Poeții cetății”. Adunați de fiecare dată, într-un afiș sub formă de carte. Și, de cele mai multe ori, alții.Câteva mese au devenit numeroase, când ultimii au venit. Rumoare, salut, zâmbete, priviri calde și umede. M-am detașat, cumva, de ei, intrând într-o muscă mai cuminte ca de obicei, înzestrată, vremelnic, cu sufletul și ochii mei. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/zilele-care-trec-prin-noi-si-poetii-cetatii

Stre-suri...

Oamenii mari se supără... Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 19, 2017

… când oamenii mici mereu fac ceva pentru a-i enerva pe cei dintâi. și nu știu cum se întâmplă că nimeni nu ia atitudine pentru a-i pune cu fața la zid. căci, în loc să se hrănească, întotdeauna, cu aer, astfel încât să preîntâmpine acuzația de joc părtinitor pentru o roșie, un castravete sau o fasole autohtonă, aceștia le consumă fără discernământ, uitând că s-ar putea să fie pe rafturi datorită vreunui program implementat de cineva din familie care, evident, prin manipulare, a ajuns să guverneze. off, regizorul acesta din Dumnezeu, nu se orientează și el când împinge pe unul sau altul către Palatul Victoria! continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/4029617:Topic:1310591?xg_source=activity

Din ciclul axiomatic „hoţii noştrii e mai buni”*
Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe în Februarie 2, 2017 
Democrația, chiar așa schioapă, chioară și cu capul spart, e unica modalitate de a crea iluzia poporului că poate avea puterea. Iar orice chestie democartică are nevoie de politiceni. De un parlament în care să se adune cei mai cei dintre noi și să facă legi. Mai bune mai nebune. Iar atunci când poporul, care i-a trimis acolo prin vot, îi numește pe toți hoți ceva nu e bine.  
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/din-ciclul-axiomatic-hotii-nostrii-e-mai-buni

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor