Pe 24 februarie, "Dragobetele sărută fetele"

În calendarul popular, Dragobetele este ziua în care primăvara trezeşte natura şi păsările se logodesc, iar fetele şi băieţii se întâlnesc şi se sărută pentru ca iubirea lor să ţină tot anul. Este o sărbătoare veche care celebrează şi astăzi dragostea şi buna dispoziţie, iar tradiţia spune că cei care nu o sărbătoresc vor fi pedepsiţi să nu mai poată iubi în acest an. Ca şi altădată, de Dragobete este şi ziua celor care se numesc Draga, Drăguţa, Dragoş sau Drăgan.

Dragobetele sărută fetele"

În tradiţia populară sărbătorii i se mai spune şi Cap de primăvară, pentru că marchează începutul unui nou anotimp, când natura renaşte, ursul iese din bârlog şi păsările îşi caută perechea şi îşi fac cuiburi, şi când şi omul trebuie să participe la bucuria naturii.

În lumea satului românesc, Dragobete era sărbătorit la 24, 28 februarie sau chiar la 1 martie sau 25 martie, în preajma zilelor Babei Dochia şi a echinocţiului de primăvară. Era o sărbătoare a îndrăgostiţilor, în care băieţii şi fetele se întâlneau şi petreceau, îşi promiteau să rămână împreună până la primăvara următoare sau se puneau la cale viitoarele căsătorii.

Obiceiurile sau ritualurile de Dragobete, zi aşteptată cândva cu nerăbdare de toţi tinerii, au fost în mare parte uitate, iar locul sărbătorii a fost luat treptat de Sfântul Valentin, importat din lumea occidentală şi sărbătorit conştiincios pe 14 februarie.

Originile sărbătorii

Unii etnologi o consideră de origine slavă şi spun că ar proveni de la sărbătoarea religioasă din 23 februarie, Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, care în slavă se numeşte Glavo-Obretenia, şi care în perioada Evului Mediu a fost preluată, în unele zone din Muntenia, sub diverse nume din care a derivat şi numele Dragobete.

Se crede însă că şi dacii celebrau o divinitate în această perioadă a anului, iar numele sub care s-a păstrat în memoria populară acest zeu al iubirii este Logodnicul Păsărilor. El oficia în cer nunta tuturor păsărilor şi animalelor, iar sărbătoarea simbolică a logodirii păsărilor cerului s-a extins, tot simbolic, şi la ''însurăţirea'' fetelor şi la ''înfrăţirea'' băieţilor.

În unele legende populare Dragobetele este numit şi Năvalnicul - un flăcău chipeş şi iubăreţ care le făcea pe tinerele fete să-şi piardă minţile. Tradiţia spune că Dragobetele ar fi fost transformat de Maica Precista în buruiana numită Năvalnic, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

Alte legende spun că Dragobetele ar fi fost chiar fiul Babei Dochia şi un fel de zeu al dragostei şi al bunei dispoziţii, identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, sau cu Eros, din mitologia greacă.

Porumbei

Obiceiuri şi credinţe populare de Dragobete

În această zi, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: Dragobetele sărută fetele.

Potrivit tradiţiei, fetele şi băieţii se îmbrăcau de sărbătoare şi porneau pe lunci şi prin păduri, cântând şi căutând primele flori de primăvară, ghiocei, viorele şi tămâioase, pe care le păstrau lângă icoane până la Sânziene, când le aruncau în apele râurilor. Culesul florilor continua cu jocul numit zburătorit, când fetele porneau în fugă către sat şi băieţii încercau să le prindă şi să le sărute, iar dacă fata se lăsa sărutată de băiatul care îi era drag, ea se considera logodită.

Dacă vremea nu era frumoasă, tinerii se adunau la o casă pentru a face o petrecere cu mâncare şi băutură, fiindcă se spunea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului.

De multe ori, băieţii plecau cântând şi chiuind spre satele vecine, se întâlneau cu fete şi făceau hore, se sărutau şi se îmbrăţişau şi era începutul iubiriilor şi al logodnelor, care urmau să fie anunţate familiilor şi întregului sat, până la sfârşitul zilei. Părinţii puteau să fie mulţumiţi sau nemulţumiţi de ceea ce aflau despre aceste logodne, însă declararea publică a iubirii tinerilor era respectată. Şi comunitatea era interesată de logodnele care se legau de Dragobete, pentru a şti la ce nunţi urmau să meargă în toamnă.

Ghiocei

Tinerele necăsătorite strângeau apa din zăpada netopită sau de pe florile de fragi şi o păstrau cu mare grijă pentru că se spunea că e "născută din surâsul zânelor", avea proprietăţi magice şi putea face fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase.

În unele sate, în ajun, tinerele curioase să îşi afle ursitul îşi puneau busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

În această zi, băieţii şi fetele aveau datoria de a se veseli pentru a avea parte de iubire întreg anul, iar ca iubirea să rămână vie, ei trebuiau să se sărute în această zi.

În unele zone, fetele obişnuiau să arunce farmece de urâciune împotriva rivalelor în iubire, iar în alte locuri flăcăii îşi atingeau braţele uşor crestate în forma unei cruci şi făceau jurământul de a fi pe viaţă fraţi de sânge.

Nu era voie să plângi în ziua de Dragobete, pentru că se spunea că lacrimile care curg de Dragobete sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma. Bărbaţii nu aveau voie să necăjească femeile şi nici să se certe cu ele, căci altfel îi aşteptau o primăvară cu ghinion şi un an neprielnic.

Pentru a păstra tradiţia vechii sărbători a logodirii zburătoarelor, gospodinele dădeau mâncare bună, boabe de mei, orz, grâu ori secară, orătăniilor din curte sau păsărilor cerului şi, ca să nu se tulbure împerecherile, cel puţin de Dragobete, nu se tăiau păsări domestice şi nu se vânau păsări sălbatice.

Dragobete

În unele zone se scoteau din pământ rădăcini de spânz, căci se credea că doar cele scoase în ziua de Dragobete ar fi fost bune drept leac pentru vindecarea anumitor boli.

Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul şi treburile grele ale gospodăriei nu erau permise, în schimb curăţenia făcută în această zi era considerată că aducătoare de spor şi prospeţime.

Cei care ţineau Dragobetele şi respectau toate datinile erau binecuvântaţi în acel an, aveau parte de belşug şi erau feriţi de boli, iar cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an.

Sursa:http://stiri.tvr.ro/pe-24-februarie-dragobetele-saruta-fetele_81415...


Vizualizări: 1

Vizualizări: 13

Răspunde la Aceasta

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Yehuda Amichai tradus în limba Română, premieră mondială Publicat de adrian grauenfels în August 12, 2017

 De la bun început trebuie să recunosc că numele lui nu-mi spunea mare lucru când la începutul anului 2017 i-am cules o carte de pe rafturile unui anticariat din Londra. A fost o zi în care am pescuit, cum îmi place mie să spun - doi poeți: Yehuda Amichai și Rita Dove. Apele erau tulburi. Le-am deschis cărțile și am citit din fiecare câteva poeme. Nu știam nici căror națiuni le aparțin și nici dacă sunt în viață sau nu, cu atât mai puțin valoarea. După o săptămână Rita s-a așezat în bibliotecă alături de alți autori însă Yehuda a rămas lângă mine, zi de zi, timp de șase luni. M-a fascinat înainte de toate omul pe care începeam să-l cunosc și pe care îl găseam privindu-mă și zâmbindu-mi parcă numai mie, de fiecare dată, din spatele versurilor. Relația asta de intimitate pe care o construia poezia lui ca pe o casă cu mine și pe care apoi tot el mi-o lăuda cu atâta sinceritate - chestie pe care nu o mai întâlnisem decât la Walt Whitman - m-a făcut să nu-i pot rezista și azi sunt mândru că m-am încăpățânat să-l citesc și pot spune cu mâna pe inimă că descoperirea acestuia a luat loc repede în galeria celor mai însemnate revelații din viața mea alături de nume ca Pavese, Walt Whitman cum spuneam, Yannis Ritsos, Dylan Thomas, dacă e să mă refer numai la poezia lumii. Altfel nu m-aș fi apucat ca nebunul să traduc continuu din creația acestuia.

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/yehuda-amichai-tradus-n-limba-rom-n-premier-mondial

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor