Dragii mei, ceea ce citiți acum nu e o simplă poveste. E adevărul pe care l-am simțit, auzit, trăit cu intensitate și, chiar dacă au trecut 25 de ani, sper să vă pot relata, pe scurt, evenimentele așa cum s-au petrecut.
Era în anul 1991, la doi ani după revoluție. Aveam libertatea de a spune „Cristos a înviat!” oricui, fără teamă, dar nu eram sigură că spun adevărul. Anii de comunism au lăsat urmele ateismului în mine, dar Domnul a voit să mi se descopere într-un mod inedit. Am putut lua parte la ședințe de bioenergie ținute la Casa de Cultură de vestitul Leonardo (Leonid Ivanov) și aici mi-am dat seama pentru prima oară că mai există ceva și dincolo de ceea ce se vede. Aici m-am lăsat, definitiv, de fumat. Încercări de a mă lăsa au mai fost, dar doar încercări. O sugestie puternică, într- un câmp de bioenergie, a fost decisivă. Am început să mă simt mai bine și mi-a venit dorința de a mă spovedi, de a mă apropia de Biserică. Dar după o perioadă de câteva luni, iar am început să am îndoieli cu privire la credință. După un an, în căutarea adevărului, m-am înscris la un curs de bioterapie cu Alexandra Moșneaga. Am obținut carnetul de absolvire, dar tot nu eram convinsă, deși au fost suficiente manifestări „paranormale”. În luna Mai a anului 1992 (eu aveam 33 de ani), după o lună de la absolvirea cursului de bioenergie, am găsit în revista Magazin un articol intitulat „Meditație creștină multidimensională” inițiată de Ion Lîsîi (nu știu dacă am scris corect numele pentru că s-a semnat doar cu inițiale, ulterior am găsit referiri la el în revistă). Pe scurt: trebuia timp de câteva zile, la anumite ore, în anumite condiții, să facem meditație în care un rol important avea rugăciunea „Tatăl nostru”. Legătura cu inițiatorul era în mod telepatic și după instrucțiunile din revistă. Au fost mai multe sesiuni. La prima am participat singură și am început să percep anumite senzații dar, le puneam pe seama autosugestiei. La a doua sesiune, nu știu de ce, i-am spus și băiatului meu de 11 ani să facă aceeași meditație. În timpul meditației a sărit ca ars și l-am întrebat:
- Ce este, ce s-a întâmplat?
Mi-a zis să stau liniștită, dar după ce s-a terminat meditația, mi-a spus că a văzut o lumină puternică. În cadrul acestor meditații am învățat și anumite tehnici de încărcare energetică, puțin diferite față de ce am învățat la cursuri. Încă eram în îndoială și mă rugam în gând:
„- Doamne, dacă exiști, dă-mi o dovadă!”
Și am primit-o; în una din seri, eu și băiatul meu, ne încărcam energetic. Stăteam amândoi pe canapea, fetița mea de 4 ani dormea pe altă canapea cu mama mea. L-am întrebat pe băiatul meu:
- Simți ceva? (eu simțeam o prezență în palme, dar suspectam aceeași autosugestie)
- Da, mi-a răspuns, și văd!
- Vezi, ce vezi?
- Lumină care trece prin tavan.
l-am întrebat de aura mea, a mamei, a fetiței, i-am adus fotografii și vedea aura așa cum am învățat eu la cursuri. Dacă nu i-am crezut pe alții din diverse motive, pe copilul meu de 11 ani nu aveam de ce să nu-l cred. Nu avea cum să știe ce am învățat eu. Apoi i-am arătat o icoană cu Sf. Familie. Mi-a spus că Isus are aura complet albă, Maica Domnului are aura albă cu un punct galben, Sf. Iosif are aura albă cu trei puncte galbene, majoritatea oamenilor au aura galbenă cu puncte de diferite culori, sfinții au aura galbenă cu cerc alb în jurul capului. Momentul culminant a fost când l-am dus în dormitor, în fața icoanei cu Preasfânta Inimă a Lui Isus. Stătea în fața icoanei zâmbind și nu spunea nimic.
- Hai spune-mi ce vezi? Am insistat.
- Lumină, uite umple toată casa!
Nu avea cum să vină lumina de la geam pentru că icoana era pe peretele opus. Am căzut amândoi în genunchi și am plâns de emoție, bucurie, recunoștință că am primit dovada.
Apoi au urmat vindecări pentru diverse persoane, în special colegi de serviciu. Îmi spunea cum să procedez, cât timp și câte ședințe. În primul rând, eu aveam nevoie de aceste vindecări pentru a-mi întări credința. În una din seri îmi spune:
- Mamă, ar fi bine să mănânci mere!
- Dar de ce să mănânc mere, de unde ști tu că trebuie să mănânc mere? L-am întrebat și mi-a răspuns:
- Așa...parcă mi se inspiră.
Apoi mi-a spus multe; mi-a vorbit despre lumina pe care o vede în fiecare om care se împărtășește cu Trupul și Sângele Domnului, cum ea se diminuează la fiecare păcat lesne iertător și dispare la păcatul de moarte, mi-a vorbit de sufletele din purgator, de cele de care îl întrebam eu, îmi spunea câte sfinte liturghii să plătesc pentru ele, cât timp să mă rog, mi-a vorbit de cărțile pe care le citeam, de procentul de adevăr din ele, în special „Patericul Egiptean” a fost apreciat. L-am întrebat dacă sunt de partea binelui cursurile de bioterapie pe care le-am urmat și mi-a spus:
- Da, doar 50%. Când l-am întrebat dacă Biblia e adevărată a tăcut o vreme, parcă puțin ofensat, apoi mi-a spus:
- Mamă, nicio virguliță nu este pusă degeaba!
Îl întrebam „câte în lună și stele” în adevăratul sens și pentru toate primeam răspuns.
Copilul meu era învățătorul meu. Era doar un copil de 11 ani. Și pentru că am insistat prea mult cu întrebările, răspunsurile nu au mai venit. Cineva de sus a hotărât că nu era bine să continuie. Copilul meu mi-a dat suficiente dovezi că Dumnezeu există și am scris aceste câteva rânduri ca o mărturie.

Vizualizări: 19

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Recomandat în rubrica PSIHOLOGIE - CINE SUNT ȘI CE CAUT.., 6 Mai 2017
Felicitări!

multumesc mult, Ileana!

Extrem de interesant. Mulțumim!

si asta nu e tot. stai sa vezi cand (daca) voi scrie despre reincarnare sau extraterestrii...va fi senzational. :))

Multumesc mult, Anica!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Emoţia şi mesajul poeziei în raport cu stilistica şi prozodia Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 26, 2017 Am observat cu stupoare că poezia contemporană de formă clasică pune accentul în mod exacerbat pe stilistică şi prozodie, diminuând, până la anulare uneori, emoţia şi mesajul. Mai ales poeţii tineri, ca în povestea cu fata moşului şi fata babei, aleg cutia frumoasă pe dinafară, sclipitoare, dar lipsită de conţinut. Critica contemporană procedează, în mare măsură, întocmai. Probabil se alimentează reciproc. Şi asta se întâmplă, culmea! – într-o epocă a versului liber (numit uneori vers alb), sau poate tocmai de aceea: Negăsind prea multe cusururi poeziei postmoderne, scrisă cca 70 la sută în vers liber şi la care „nu mai există valoare stabilă şi inatacabilă” (Mircea Cărtărescu), pe unde să mai despice firu’-n patru criticul vremurilor noastre?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/emo-ia-i-mesajul-poeziei-n-raport-cu-stilistica-i-prozodia

Text... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Septembrie 23, 2017

...despre câteva realități pe care le constat cu trăiri de cetățean reîntors în patria-mamă. Încep cu o declarație: abia acum simt conturată iubirea de țară. Văd net diferența dintre cum o iubeam înainte și cum o iubesc acum. Înainte de a pleca în străinătate, îmi iubeam țara cu un fel de automatism. Categoric o iubeam, mă născusem iubind-o. Acum, o iubesc cu fiecare privire pe care o aștern peste pământul ei, asfaltat sau nu, cu fiecare gură de aer plin de miros de cauciucuri arse, ori de umezeala pădurii, cu fiecare pas ce mă poartă pe drumuri știute, pe care le regăsesc cu un sentiment de securitate: orice s-ar întâmpla, sunt în țara mea. continuare....http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/text

FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017 Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 3, 2017

Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30 și 31 august, în staţiunea Moneasa, jud. Arad. Organizatori au fost Revista de Informaţie şi Cultură Româno-Canadiano-Americană „STARPRESS”, condusă de Ligya Diaconescu, scriitor etalon pentru românii care trăiesc în țară, dar și în Diaspora, în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de cunoscutul scriitor Alexandru Florin Țene, președintele Ligii. Invitaţii au fost cazaţi, în condiţii excelente, la hotelurile Lacul Liniştit şi Parc. Amfitrion, gazdă pentru toate activitățile festivalului, a fost scriitorul arădean Florin T. Roman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/festivalul-limbii-rom-ne-moneasa-2017?xg_source=activity

Caligrafii

Uneori lumile se ating - gânduri de la lansarea volumului "SAFIRE ȘI ÎNGERI" - Ioana Sandu Publicat de ileana popescu bâldea în Octombrie 7, 2017

… nu cu degetele sau orice alt colț din ele, ci cu partea aceea nevăzută, nici chiar de umbră, a tălpii. Se așază elegant pe scaune sau fotolii, privesc în jur tăcute dar, dornice să vorbească, analizează, pleacă fără să vezi și se ghemuiesc în colțuri, dau un tablou la o parte și-i privesc spatele, de ca și cum adevărul despre pictură s-ar afla acolo, fixează vitraliul din spatele unui birou plin cu flori și cărți și se identifică rar în culoare, ating lemnul sculptat parca de îngeri, răscolesc cărbunii nestinși din șemineu, caută liniștea din pereți apoi revin în locul pe care și-au lăsat cuvintele, se îmbracă în ele, își pun palma la tâmplă și ascultă și rar se trezesc din reverie - doar atunci când realizează că sunt cumva oameni, cu puțin din ele, și trebuie să se concentreze și asupra aerului, luminii, vântului sau emoției altei lumi călăuzită pe același drum de un Dumnezeu fără nume - poate energie, poate curcubeu, poate sunet sau doar un fel special de gând.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/uneori-lumile-se-ating-ganduri-de-la-lansarea-volumului-safire-si

cutia de conserve Postat de Dan Tipuriță în Septembrie 17, 2017

M-am născut în vremea când maşinile porneau la manivelă. Tractoarele-şi începeau lucrarea trase cu sfoara ,se muncea mult în lehamitea gândului ,se disputa viitorul în ţărâna hazardului şi chiar se trasa drumul luminii cu bezna închisorilor. Iar pentru mine, copilul de atunci, în zilele negre lupii treceau Dunărea pe o sârmă de gheaţă, în cele frumoase reuşeam cu nimic să-mi cumăr o insulă de fericire la chioşcul de vis-a-vis . Acolo se puteau procura cele mai râvnite lucruri, adică bile colorate, dopuri de pistol cu pulbere, pene, imagini pictate şi alte comori. Cutia de conserve era cea mai disputată minge, în ea păstram de pe o zi pe alta frumoasele jocuri, poarca şi ţurca, chibzuiam înălţarea rachetelor cu un pumn de carbid ,poarta de fotbal şi multe alte minunăţii dăruite cu neuitare . Și de atunci în irisul meu stă închisă o lacrimă. A lui Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cutia-de-conserve

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

Stre-suri...

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor