Dragii mei, ceea ce citiți acum nu e o simplă poveste. E adevărul pe care l-am simțit, auzit, trăit cu intensitate și, chiar dacă au trecut 25 de ani, sper să vă pot relata, pe scurt, evenimentele așa cum s-au petrecut.
Era în anul 1991, la doi ani după revoluție. Aveam libertatea de a spune „Cristos a înviat!” oricui, fără teamă, dar nu eram sigură că spun adevărul. Anii de comunism au lăsat urmele ateismului în mine, dar Domnul a voit să mi se descopere într-un mod inedit. Am putut lua parte la ședințe de bioenergie ținute la Casa de Cultură de vestitul Leonardo (Leonid Ivanov) și aici mi-am dat seama pentru prima oară că mai există ceva și dincolo de ceea ce se vede. Aici m-am lăsat, definitiv, de fumat. Încercări de a mă lăsa au mai fost, dar doar încercări. O sugestie puternică, într- un câmp de bioenergie, a fost decisivă. Am început să mă simt mai bine și mi-a venit dorința de a mă spovedi, de a mă apropia de Biserică. Dar după o perioadă de câteva luni, iar am început să am îndoieli cu privire la credință. După un an, în căutarea adevărului, m-am înscris la un curs de bioterapie cu Alexandra Moșneaga. Am obținut carnetul de absolvire, dar tot nu eram convinsă, deși au fost suficiente manifestări „paranormale”. În luna Mai a anului 1992 (eu aveam 33 de ani), după o lună de la absolvirea cursului de bioenergie, am găsit în revista Magazin un articol intitulat „Meditație creștină multidimensională” inițiată de Ion Lîsîi (nu știu dacă am scris corect numele pentru că s-a semnat doar cu inițiale, ulterior am găsit referiri la el în revistă). Pe scurt: trebuia timp de câteva zile, la anumite ore, în anumite condiții, să facem meditație în care un rol important avea rugăciunea „Tatăl nostru”. Legătura cu inițiatorul era în mod telepatic și după instrucțiunile din revistă. Au fost mai multe sesiuni. La prima am participat singură și am început să percep anumite senzații dar, le puneam pe seama autosugestiei. La a doua sesiune, nu știu de ce, i-am spus și băiatului meu de 11 ani să facă aceeași meditație. În timpul meditației a sărit ca ars și l-am întrebat:
- Ce este, ce s-a întâmplat?
Mi-a zis să stau liniștită, dar după ce s-a terminat meditația, mi-a spus că a văzut o lumină puternică. În cadrul acestor meditații am învățat și anumite tehnici de încărcare energetică, puțin diferite față de ce am învățat la cursuri. Încă eram în îndoială și mă rugam în gând:
„- Doamne, dacă exiști, dă-mi o dovadă!”
Și am primit-o; în una din seri, eu și băiatul meu, ne încărcam energetic. Stăteam amândoi pe canapea, fetița mea de 4 ani dormea pe altă canapea cu mama mea. L-am întrebat pe băiatul meu:
- Simți ceva? (eu simțeam o prezență în palme, dar suspectam aceeași autosugestie)
- Da, mi-a răspuns, și văd!
- Vezi, ce vezi?
- Lumină care trece prin tavan.
l-am întrebat de aura mea, a mamei, a fetiței, i-am adus fotografii și vedea aura așa cum am învățat eu la cursuri. Dacă nu i-am crezut pe alții din diverse motive, pe copilul meu de 11 ani nu aveam de ce să nu-l cred. Nu avea cum să știe ce am învățat eu. Apoi i-am arătat o icoană cu Sf. Familie. Mi-a spus că Isus are aura complet albă, Maica Domnului are aura albă cu un punct galben, Sf. Iosif are aura albă cu trei puncte galbene, majoritatea oamenilor au aura galbenă cu puncte de diferite culori, sfinții au aura galbenă cu cerc alb în jurul capului. Momentul culminant a fost când l-am dus în dormitor, în fața icoanei cu Preasfânta Inimă a Lui Isus. Stătea în fața icoanei zâmbind și nu spunea nimic.
- Hai spune-mi ce vezi? Am insistat.
- Lumină, uite umple toată casa!
Nu avea cum să vină lumina de la geam pentru că icoana era pe peretele opus. Am căzut amândoi în genunchi și am plâns de emoție, bucurie, recunoștință că am primit dovada.
Apoi au urmat vindecări pentru diverse persoane, în special colegi de serviciu. Îmi spunea cum să procedez, cât timp și câte ședințe. În primul rând, eu aveam nevoie de aceste vindecări pentru a-mi întări credința. În una din seri îmi spune:
- Mamă, ar fi bine să mănânci mere!
- Dar de ce să mănânc mere, de unde ști tu că trebuie să mănânc mere? L-am întrebat și mi-a răspuns:
- Așa...parcă mi se inspiră.
Apoi mi-a spus multe; mi-a vorbit despre lumina pe care o vede în fiecare om care se împărtășește cu Trupul și Sângele Domnului, cum ea se diminuează la fiecare păcat lesne iertător și dispare la păcatul de moarte, mi-a vorbit de sufletele din purgator, de cele de care îl întrebam eu, îmi spunea câte sfinte liturghii să plătesc pentru ele, cât timp să mă rog, mi-a vorbit de cărțile pe care le citeam, de procentul de adevăr din ele, în special „Patericul Egiptean” a fost apreciat. L-am întrebat dacă sunt de partea binelui cursurile de bioterapie pe care le-am urmat și mi-a spus:
- Da, doar 50%. Când l-am întrebat dacă Biblia e adevărată a tăcut o vreme, parcă puțin ofensat, apoi mi-a spus:
- Mamă, nicio virguliță nu este pusă degeaba!
Îl întrebam „câte în lună și stele” în adevăratul sens și pentru toate primeam răspuns.
Copilul meu era învățătorul meu. Era doar un copil de 11 ani. Și pentru că am insistat prea mult cu întrebările, răspunsurile nu au mai venit. Cineva de sus a hotărât că nu era bine să continuie. Copilul meu mi-a dat suficiente dovezi că Dumnezeu există și am scris aceste câteva rânduri ca o mărturie.

Vizualizări: 14

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Recomandat în rubrica PSIHOLOGIE - CINE SUNT ȘI CE CAUT.., 6 Mai 2017
Felicitări!

multumesc mult, Ileana!

Extrem de interesant. Mulțumim!

si asta nu e tot. stai sa vezi cand (daca) voi scrie despre reincarnare sau extraterestrii...va fi senzational. :))

Multumesc mult, Anica!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Silvia Giurgiu
în Martie 27, 2017 la 9:40pm în Medalion literar
M-am născut în vara anului 1970, la 9 iunie, în comuna Vedea din județul Argeș. Am crescut într-un sătuc fermecător prin simplitate lui, Chirițești, comuna Uda. De copilă iubeam poveștile pe care le ascultam vrăjită, în serile tihnite, împreună cu ceilalți trei frați ai mei, de la iubitul nostru tată, care mi-a transmis pasiunea pentru literatură și frumos. Copilăria mi-am trăit-o în parfumul poveștilor și mirajul naturii.
Odată cu adolescența, au înflorit în caietele mele secrete, primele poezii care mi-au completat personalitatea. Nu le-am publicat niciodată. Ele fac parte dintr-un trecut pur, neîntinat de agresiunile vieții și dăinuiesc alături de jurnalul meu, care trasează parcursul vieții mele din acei ani îndepărtați și până azi, deoarece nu am încetat niciodată să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete.
Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare, care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea, îndelung reprimată.
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-2

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Ştefan Lucian Mureşanu - Tu, Străine, care-mi vorbeşti ţara de rău... Publicat de Florin T. Roman 

Tu, STRĂINE, cel care-mi vorbeşti ţara de rău, M-am plictisit să aud aceleaşi stereotipuri false venite de peste graniţa stabilită de tine!!! Să-mi reaminteşti prin decepţii cât de urât e aici, deşi tu nu ştii cât de frumos e aici!!! Să-mi vorbeşti de rău rudele, deşi nu ştii care sunt rudele mele!!! – Află că milioane de oameni trăiesc azi in toată lumea, datorită lui Nicolae C. Paulescu, descoperitorul oficial al insulinei. – Tu ai scris in şcoli cu stiloul tău, nu? Inventat de românul Petrache Poenaru, membru al Academiei Romane. – Data viitoare când zbori in concediu să-ţi aminteşti că tu te deplasezi prin aer ca pescăruşul, datorită lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă, pentru că ei au decolat/aterizat cu primul avion din istorie, s-au jucat cu primul avion fuselat aerodinamic, şi unul din ei a inventat motorul cu reacţie. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/tefan-lucian-mure-anu-tu-str-ine-care-mi-vorbe-ti-ara-de-r-u

Muntele si Revelaţia Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 24, 2017

Un cercetător al religiilor nu se poate sustrage de la o simplă observaţie: Marile revelaţii ale religiilor monoteiste se întâmplă la înălţime. Dacă zeii locuiau în Olimp, profeţii care au urmat, vor urca în mod voit munţii pentru a descifra secrete mistice, pentru a purta discuţii cu Creatorul, pentru meditaţie şi inspiraţie. Toate relevaţiile sunt percepute de subiect care simte sau aude o prezenţă, percepe o lumină deosebită, vederea unei figuri, teamă. Toate revelaţiile se petrec pe un munte, departe de tribul căruia profetul aparţine. În Budism muntele Meru este axa lumii, în Iudaism avem muntele Sinai, în Japonia muntele Fuji are propietăţi divine. Foarte des muntele oferă un loc de meditaţie şi revelaţie. Cei trei fondatori a celor trei religii monoteiste: Moshe, Isus şi Mohamed îşi datorează iluminarea spirituală unor relevaţii care se petrec pe munţi.  http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/muntele-si-revela-ia

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Caligrafii

Barbotare Publicat de Anica Andrei Fraschini în Aprilie 30, 2017

Fac valuri. Sub cuvertura frazelor - concepute ca niște embrioni cu care... experimentez - și a ecranului - un fel de "in vitro"... Mă izolez ca în copilărie, când adunam un material minim, câteva păpuși, cârpe, capace, frunze, un borcănel cu nisip, unul cu pietricele, crenguțe rupte. Încropeam o bucătărie minusculă, un pătuț, simulam treburi gospodărești, de familie. Toate, sub un acoperiș format dintr-o pătură sprijinită pe spătarele unor scaune. Petreceam ore întregi, cu jocul meu, vorbeam singură, desigur, cu seriozitate și patos. Acum, parcă aș vedea ceva similitudini... Sub pătura frazelor pe care le cazez pe ecran, să facă ce-or vrea, barbotez o proză fără inhibiții, defulatoare. Căci doar așa mă mai eliberez de măcinatul fără oprire, al morii anacronice, care-mi trăncăne în cap. Moara asta are o materie primă eterogenă rău și căreia se căznește să-i facă față, cu mecanismele ei, depășite. http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/barbotare

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

Salutare, România!
Publicat de ileana popescu bâldea
în Mai 5, 2017
- Bună dimineața, doamnă doctor!
- Bună dimineața, Mitică! Ia zi, ce-ai pățit?
- Păi, io nu știu ce culoare să aleg! Toate sunt la fel. Alea, de pe Facebook. Toate vor sinceritate, adevăr. Și una trebuie s-o iau, că cine mă ține, mă ține pe mine la școală?
- De ce nu te ții singur, Mitică, Mitică? Ce nevoie ai tu de culori?
- Păi... cele albe vor să muncesc, cele negre nu mă lasă să piublic și io în antoliogii, cică pierd din templul prețios cu care aș putea să fac ceva în folosul comiunității. Și, de, mi place prin lumea ista cocoană! Cum poți ieu să renunț la așa o scară politică? Așa că... trebe să mă orientez spre una colorată, adică una care-și dă cu culori pe obraji, mai proastă de sine, una care crede în mine - că io sunt deștiept și talientat foc mare. Dacă are culori, are și bani să mă țină pân ce termin și eu un pumn de clase. Așa că...
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/salutare-romania

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor