„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție

Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. 

Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c.

Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător

următoarelor categorii de vârstă:

-6 ani -creație plastică

- 7-10 ani -creație literară și creație plastică

- 11-14 ani -creație literară și creație plastică

- 15-18 ani -creație literară și creație plastică

Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate.

Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primăriei Sântana în prezența a ~70 de persoane - copii, cadre didactice, părinți, sponsori și o parte din organizatori. S-au acordat 4 premii speciale pentru creație literară, premiul I, II, III și mențiuni, la ambele secțiuni. Pe lângă premiile acordate copiilor (constând în cărți și diplome),s-au acordat și diplome de participare pentru toți copiii încriși, dar și pentru sponsorii care au susținut acest concurs (Stelu Pop - fondatorul concursului, Editura Eikon - prin Valentin Ajder, Lilioara Macovei, Mihai Cotea și Florin T. Roman).

Jurizarea lucrărilor a ținut seama de: originalitatea, mesajul, complexitatea, talentul și impresia artistică a creațiilor celor înscriși.

În continuare, vă voi împărtăși o parte din lucrările premiate ale micilor creatori de frumos:

Mă plimbam pe un hol lung, parcă plutind, înconjurată de întunericul ce se prelingea pe pereți. Nu simțeam absolut nimic, goliciunea se scurse în mine si bătăile inimii mele erau inexistente. Mintea îmi era amorțită, iar eu mă aflam într-un vis pierdut de mult. Era ca și cum sufletul îmi plutea liber pe un hol cu întuneric nesfârșit, fără nicio ușă. Liniștea îmi înfundase urechile și o energie mă atrăgea , ca un magnet.

Clipeam și mi se păruse că o rază de lumină străbate întunericul, întinzându-se spre mine. Deodată auzisem o chemare, o dorință puternică de a mă apropia de acea rază orbitor de albă. Ritmul lent al înaintării mele pe acel hol devenise mai alert, de parcă aș fi alergat spre acea rază, cu disperare. Alte două raze făcuseră gaură în întuneric și deja puteam să simt ceva puternic,mult mai puternic decât mine, chiar in fața mea.

Brusc, mă oprisem, holbându-mă la o ușa putrezită din lemn aflată în fața ochilor mei. Razele treceau prin găurile acesteia și forma unui fluture gigantic era zgârâiată pe lemnul ușii. Inima începuse să îmi bată puternic și parcă începeam să respir într-un ritm slab. Mâna îmi alunecase pe ușă și deodată am împins-o, lăsând o lumină orbitoare să îmi ardă ochii.

Întunericul mi-a invadat vederea pentru un scurt timp, dar când am deschis ochii complet, puteam vedea cea mai frumoasă paletă de culori. Un albastru pal se întindea deasupra mea și picioarele mele se scufundau în verdele aprins al ierbii. Soarele auriu îmi zâmbea și vântul îmi mângâia părul cel lung.

Un drum înnoroiat se apleca la picioarele mele, parcă vrând sa îl urmez. Am pășit pe acesta lăsând cântecul păsărilor să mă ghideze.

Mergeam tot înainte, până ce intrasem într-un tunel de viță de vie unde mirosul strugurilor copți îmi umplea nările. Un râset de copil, brusc, rupsese cântecul păsărilor, făcându-mi pielea de găină. Fugind prin tunelul de viță de vie, o rafală de fluturi albaștrii zboară spre mine, ocolindu-mă neașteptat.

Râsetul de copil continua să coloreze cântecul păsărilor, aducându-mă tot mai aproape.

În mijlocul furtunii de fluturi albaștrii, o fată cu părul bălai râdea si sărea să prindă fluturi. Imaginea îmi făcuse buzele să se lipească una de cealaltă fără ca un singur cuvânt să poată ieși.

Mă apropiasem tot mai mult, privind chipul frumos al fetiței cu ochi căprui. Zâmbetul ei inocent mă făcuse să împietresc, ca o statuie ce eram. Fluturii dansau in jurul nostru și noi ne priveam parcă de o viață.

Acea fetiță era portalul copilăriei mele, singura cale de întoarcere spre un paradis de mult dispărut, cel al copilăriei. Ea chicotea, atingându-mi mâna și întrebându-mă dacă vreau să mergem să prindem fluturi albaștrii. Un zâmbet larg apăruse pe fața mea și am acceptat invitația acesteia.

Ne țineam de mână uitându-ne la fluturii din jurul nostru, admirând fiecare secundă ce trecea și venea.

Din păcate, secundele se scurgeau sub picioarele noastre, ca un râu ce nu putea fi oprit nici măcar de pietre. Soarele se scufunda în orizont, făcând cel mai frumos apus.

Deodată am început să aud niște vibrații de nicăieri, cea ce m-a făcut să tresar. Chipul fetiței devenise deodată trist, întrebându-mă dacă am pățit ceva. Aș fi vrut să îi spun că sunt bine, dar vibrațiile continuau să îmi cutremure corpul.

Am încercat să îi explic că trebuie să plec, dar ea voia sa rămân.

O tornadă de fluturi albaștrii începuse să se formeze în jurul nostru și fetița sărise în brațele mele, strângându-mă cu toată iubirea din inima ei. Mâinile mele îi mângâiau părul bogat și furtuna de fluturi ne înconjura pe amândouă, încețoșându-mi privirea și închizându-mi ochii.

Simțeam că zbor în întuneric și că trecusem de limita realității. Mă înălțam tot mai mult spre cerul întunecat, lovindu-mă brusc de o suprafață tare.

Ochii mi se deschiseră și tavanul alb al camerei mele îmi apăruse în față.

Mă ridicasem din pat și priveam geamul spart, cu un fluture așezat pe crăpătura acestuia. Alergasem spre el, prinzându-l în mâinile mele, dar când mi-am deschis mâinile, cerneala albastră mi se scurgea printre degete, singura dovadă că Tărâmul fluturilor albaștri mai exista. În visul meu nemuritor, acompaniat de cel mai frumos zâmbet,cel de copil.

Pîncotan Jessica, 12 ANI - Tărâmul fluturilor albaștri, PREMIUL SPECIAL I)

***

Demult  dar  nu foarte demult, trăia o familie la marginea unui lac de smarald, într-o căsuță lângă o  poieniță. In acea căsuță trăia Roșioara, fiica domnului Soare si a  doamnei Lună. Ei aveau șapte copii:Roșioara, Portocaliu, Raza de Soare sau Galben,Verde, Albastrel, Indigo și Violeta. Roșioarei îi  plăcea să deseneze fluturași multicolori. Intr-o zi, Roșioara stătea sub o salcie în mijlocul poieniței, gândindu-se ce să deseneze, stătu ce stătu  până când în fața ei apăru  un fluture mare si alb .

-De ce ești trist fluturașule,întrebă Roșioara!

-Sunt trist, fiindcă  mi-am pierdut culorile,spuse fluturașul.

Auzind vorbele fluturașului, Roșioara fugi repede spre casă,  vâzând că frații și surorile ei pot da culoare oricărui lucru.Roșioarei îi veni o idee:

-Fraților, haideti până la mine!

-Bine, venim imediat,îi răspunseră acestia ,surorii lor.

După ce îi dăruiră culoare fluturașului, copii Curcubeu începură să își piardă culorile  rând,pe rând. După ceva timp, copii Curcubeu se transformară în fluturași, fiecare  din ei, aveau culorile copiilor.

În sfârșit Roșioara își îndeplini visul,atunci când văzu asta,  Roșioara începu să zâmbească.

Un zâmbet inocent și curat de copil se văzu pe chipul  Roșioarei așa cum fluturașul prinse viață datorită culorilor dăruite de către copii.

(Lup Tudor, 11 ANI - Roșioara, PREMIUL SPECIAL II)

***

Copiii au darul minunat de a spune și de a face lucruri pe cât de impresionante pentru adulți cu atât mai obișnuite pentru copii, cu cât ei le fac fără să fie conștienți de importanța acestora.

Când sunt supărat sau trist, când simt că viață mă încearcă peste măsură și că destinul m-a trădat jucându-și parcă ultima carte, privește în ochii mei și încearcă să vezi în ei universul meu interior și hrănește-ți spiritul cu inocența-mi neștirbită de realitatea ce te înconjoară. Zâmbetul unui copil este cel mai bun leac, pentru suflet, simte cum îți încălzește inima, bucură-te de el  ca  de un dar de preț, protejează-l ca pe o floare rară.

Printre mii de frumuseți ale naturii, fluturii zboară precum zâmbetele copiilor care se bucură pentru orice rază de soare, lucru primit în dar, o vorbă bună. Pe chipurile lor se desenează zâmbete care prind aripi și zboară cât pot de sus în văzduh. Sufletul nostru, al copiilor este precum un zbor de fluture. Unii zboară mai sus decât alții dar în final fiecare zboară cât poate de bine. Dar de ce să comparăm? Fiecare fluture, fiecare, zâmbet, fiecare suflet este unic în felul lui.

Copiii sunt precum aripile unui fluture care răspândește culoare în inimile tuturor așa cum și aripile visurilor noastre ating viețile celor din jur, lăsând urme vagi de culoare în urma lor.

( Novac Samuel, 16 ANI - Zâmbet de copil în zbor de fluturi, PREMIUL SPECIAL III)

Vizualizări: 46

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Recomandat în ARTICOLE, 11 Iulie 2017
Felicitări și mulțumiri!

Nu a fost un concurs de anvergură, dar e un început frumos. Stelu Pop este un om plin de dragoste pentru cultură şi pentru copii. La fel sunt şi cei care l-au ajutat în organizare. Cinste lor!

Mulțumim din suflet! Aprecierile dvs. ne mângâie sufletul.

BAVOS, MIHAI!Felicitări pentru această faină prezentare!

Remarcabil acest citat din lucrarea unui tânăr premiat:
"Printre mii de frumuseți ale naturii, fluturii zboară precum zâmbetele copiilor care se bucură pentru orice rază de soare, lucru primit în dar, o vorbă bună. Pe chipurile lor se desenează zâmbete care prind aripi și zboară cât pot de sus în văzduh. Sufletul nostru, al copiilor este precum un zbor de fluture. Unii zboară mai sus decât alții dar în final fiecare zboară cât poate de bine. Dar de ce să comparăm? Fiecare fluture, fiecare, zâmbet, fiecare suflet este unic în felul lui.

Copiii sunt precum aripile unui fluture care răspândește culoare în inimile tuturor așa cum și aripile visurilor noastre ating viețile celor din jur, lăsând urme vagi de culoare în urma lor."

( Novac Samuel, 16 ANI - Zâmbet de copil în zbor de fluturi, PREMIUL SPECIAL III)

Felicitări și aprecieri calde, tuturor! Admirație!

Vă mulțumim din inimă!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Sîrbu Ioana-Camelia 

Prenume: Ioana-Camelia
Nume: Sîrbu
Pseudonim literar: Camica
Data naşterii: 11/12/1981

Premii literare

• Menţiune la Concursul Naţional de Poezie „Traian Demetrecu” – TRADEM ediţia a XXV-a, Craiova – 2003.

• Menţiune I la Concursul Naţional de poezie şi pictură „Dor de Dor”, Cluj-Napoca – 2006

• Premiul II la secţiunea pamflet, la Festivalul Naţional de Literatură Umoristică „Ion Budai Deleanu”, ediția a V-a, Geoagiu, jud. Hunedoara – 2015

• Premiul II, la secțiunea manuscrise, la Festivalului de poezie religioasă "Credo" - Lăpuşna 2016

Publicări

• Volumul propriu de poezii „Ceva-urile mele”, Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2008

• Publicată în antologia „Ferestre spre secolul XXI” Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2005

• Publicată în cadrul antologiei „Freamăt de timp – Freamăt libertin”, Drobeta Turnu-Severin, Editura 3D, 2007

• Publicată în „Antologie de poezie şi comentarii” de Valentina Becart, Iaşi, Editura PanEurope, 2008

• Publicată în antologia de poezie şi epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a V-a, Ploieşti, Editura LVS Crepuscul, 2012

• Publicată în antologia „Insomnii mătăsoase”, volumul II, a grupului literar „Insomnii mătăsoase”, Braşov, Editura Pastel, 2012
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-3

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017 Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 3, 2017

Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30 și 31 august, în staţiunea Moneasa, jud. Arad. Organizatori au fost Revista de Informaţie şi Cultură Româno-Canadiano-Americană „STARPRESS”, condusă de Ligya Diaconescu, scriitor etalon pentru românii care trăiesc în țară, dar și în Diaspora, în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de cunoscutul scriitor Alexandru Florin Țene, președintele Ligii. Invitaţii au fost cazaţi, în condiţii excelente, la hotelurile Lacul Liniştit şi Parc. Amfitrion, gazdă pentru toate activitățile festivalului, a fost scriitorul arădean Florin T. Roman. La sărbătoare au participat aproape 50 de scriitori de pe toate meleagurile românești, dar și din Diaspora. Editori, președinți de filiale judeţene ale Ligii Scriitorilor, critici de artă, directori, redactori șefi şi redactori de reviste culturale din țară și străinătate, s-au unit timp de două zile pentru a simți și vorbi românește, pentru a face schimb de experiență cu privire la dinamica limbii române și a literaturii românești la început de secol XXI. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/festivalul-limbii-rom-ne-moneasa-2017?xg_source=activity

Yehuda Amichai tradus în limba Română, premieră mondială Publicat de adrian grauenfels în August 12, 2017

 De la bun început trebuie să recunosc că numele lui nu-mi spunea mare lucru când la începutul anului 2017 i-am cules o carte de pe rafturile unui anticariat din Londra. A fost o zi în care am pescuit, cum îmi place mie să spun - doi poeți: Yehuda Amichai și Rita Dove. Apele erau tulburi. Le-am deschis cărțile și am citit din fiecare câteva poeme. Nu știam nici căror națiuni le aparțin și nici dacă sunt în viață sau nu, cu atât mai puțin valoarea. După o săptămână Rita s-a așezat în bibliotecă alături de alți autori însă Yehuda a rămas lângă mine, zi de zi, timp de șase luni. M-a fascinat înainte de toate omul pe care începeam să-l cunosc și pe care îl găseam privindu-mă și zâmbindu-mi parcă numai mie, de fiecare dată, din spatele versurilor. Relația asta de intimitate pe care o construia poezia lui ca pe o casă cu mine și pe care apoi tot el mi-o lăuda cu atâta sinceritate - chestie pe care nu o mai întâlnisem decât la Walt Whitman - m-a făcut să nu-i pot rezista și azi sunt mândru că m-am încăpățânat să-l citesc și pot spune cu mâna pe inimă că descoperirea acestuia a luat loc repede în galeria celor mai însemnate revelații din viața mea alături de nume ca Pavese, Walt Whitman cum spuneam, Yannis Ritsos, Dylan Thomas, dacă e să mă refer numai la poezia lumii. Altfel nu m-aș fi apucat ca nebunul să traduc continuu din creația acestuia. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/yehuda-amichai-tradus-n-limba-rom-n-premier-mondial

Caligrafii

cutia de conserve Postat de Dan Tipuriță în Septembrie 17, 2017

M-am născut în vremea când maşinile porneau la manivelă. Tractoarele-şi începeau lucrarea trase cu sfoara ,se muncea mult în lehamitea gândului ,se disputa viitorul în ţărâna hazardului şi chiar se trasa drumul luminii cu bezna închisorilor. Iar pentru mine, copilul de atunci, în zilele negre lupii treceau Dunărea pe o sârmă de gheaţă, în cele frumoase reuşeam cu nimic să-mi cumăr o insulă de fericire la chioşcul de vis-a-vis . Acolo se puteau procura cele mai râvnite lucruri, adică bile colorate, dopuri de pistol cu pulbere, pene, imagini pictate şi alte comori. Cutia de conserve era cea mai disputată minge, în ea păstram de pe o zi pe alta frumoasele jocuri, poarca şi ţurca, chibzuiam înălţarea rachetelor cu un pumn de carbid ,poarta de fotbal şi multe alte minunăţii dăruite cu neuitare . Și de atunci în irisul meu stă închisă o lacrimă. A lui Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cutia-de-conserve

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor