- Vrei să intru în pat, lângă tine? întrebă Maria cu un licăr de speranță, observând mirată, cum Lea o trăgea insistent de mână. Fă-mi și mie loc!
Fata se trase mai deoparte, fremătând de nerăbdare. Nu rosti nici un cuvânt; doar se cuibări la pieptul mamei, lăsând să-i scape un suspin de mulțumire. Aruncă posesiv, un braț peste pieptul ei ce tresălta de duioșie și bucurie și adormi instantaneu, cu un căscat uriaș. Biata mamă, nu îndrăzni să se mai miște în următoarele două-trei ore, ca să nu tulbure somnul liniștit al fiicei. Intrigat de lunga ei absență, Liviu își strecură capul prin ușa imobilă a odăii, dar Maria îl liniști cu un gest, arătându-i extaziată chipul dulce și senin, ce dormea asemeni unui copil fericit, pe pieptul ei.
Imaginea emoționantă ce i se desfășura sub privirea înlăcrimată de duioșie, trezi în tatăl greu încercat, noi speranțe și motive în plus, pentru a lupta cu destinul potrivnic și boala misterioasă, ce atentau la echilibrul familiei lui, și așa destul de zdruncinat. În timp ce el privea cu dragoste infinită cele două femei adorate ce-i dominau inima, un alt cap curios se alătură și un zâmbet ștrengar se lăți pe chipul luminat de bucurie, al băiatului.
- Lasă-le în pace, tată! șopti el trăgându-l din cadrul ușii, pe care o închise cu grijă, în urma lor. Lea și-a luat în posesie locul ce i se cuvine!
- E gelozie, ceea ce simt în vocea ta? întrebă Liviu bănuitor.
- Nu, nici vorbă, tată! Știu că fiecare avem locul nostru în inimile voastre! Mă bucur din suflet să văd că starea surorii mele se îmbunătățește! Am atâtea să-i spun, atâta afecțiune să-i ofer, atâtea lucruri pe care să le împart cu ea!...Am învățat s-o iubesc, de când am aflat că... există..
- Ești un băiat grozav! Te iubesc enorm și sunt mândru de tine!
Cei doi coborâră scara, ținându-se bărbătește de după umeri, optimiști și ceva mai ușurați.
Când Lea deschise ochii, senzația de bine în care plutea era atât de completă, încât îi închise la loc, de teamă să nu o piardă din nou. Sub tâmpla ei, inima mamei bătea regulat și discret, iar ea fu inundată de o dragoste profundă, care îi umplu ochii de lacrimi și sufletul, de o căldură binefăcătoare, ce-i alina orice durere, acolo, în pieptul plin de răni. Își ridică cu grijă capul și o privi pe mama, ce adormise cu capul rezemat de panoplia capitonată a patului. Ar fi vrut să-i sărute ochii închiși, dar se mulțumi cu locul de sub tâmpla ei, care pulsa de iubire pentru ea.
,, Mama mea! murmură ea cu mândrie, privind-o cu drag. Dacă ai ști!... ”
- Ce să știu, viața mea?
- Te-ai trezit, mamă? tresări Lea surprinsă. Oh, nu am mai dormit așa de bine... nici nu îmi mai amintesc, de când!...
- Nici eu! minți Maria zâmbind. De fapt, nu-și mai simțea deloc brațul amorțit, iar gâtul înțepenise într-o poziție nefirească, trimițând disperat somații dureroase, posesoarei.
Când Lea își dădu seama de precauția cu care Maria se mișca, se ridică vinovată de pe brațul ei.
- Oh mama, ai înțepenit de tot! Cred că ai suferit teribil în poziția asta! De ce nu m-ai trezit?
- Nu, nu, stai liniștită! Nu te-aș fi trezit, pentru nimic în lume! Cu tine la pieptul meu,nici o durere nu mai are importanță! Te simți mai bine, acum?
- Da mamă!
- De ce mă privești așa? Ochii tăi ascund ceva! Deschide-ți sufletul, fetița mea! Maria îi luă mâna și i-o așeză pe inima ei. Simți tumultul de acolo?...Drept răspuns, Lea luă la rândul ei, mâna mamei și o așeză pe pântec, privind-o lung. O lacrimă tremura agățată de gene, asemeni unui briliant, în care razele soarelui se reflectau în zeci de culori. Maria făcu ochii mari și își duse palma liberă la gură, împiedicând surpriza să se manifeste prea zgomotos.
- Lea!...Vrei să spui că?...
- Da mamă, asta vreau să-ți spun! confirmă Lea zâmbind printre lacrimi.
- Dumnezeule, e incredibil! Aștepți un copil? De când știi? întrebă ea cuprinsă brusc, de o bănuială urâtă.
- De azi noapte! Credeam că mi-a întârziat din cauza... din cauza celor întâmplate, în ultima vreme!...Dar nu. Toate semnele indică prezența... cuiva, în trupul meu! Astăzi voi face testul de sarcină, deși nu mai am nici o îndoială!
- Și ce simți, privitor la asta? E totul în regulă? Adică... îți dorești să ai copilul acesta? Te simți pregătită pentru o asemenea responsabilitate? Ce ai de gând să faci? Maria nu știa dacă să se bucure sau nu, date fiind toate problemele psihologice ale Leei, depresia, confuzia și toate cele.
- Nu am prevăzut asta și nu am nici cea mai mică idee despre cum mă simt sau ce vreau! Plutesc într-o nebuloasă obscură, din care nu întrezăresc orizonturi clare, dar simt că am descoperit ceva de care să mă agăț, ceva care să mă motiveze să caut ieșirea, mamă!
- Asta e bine! Eu te voi sprijini, indiferent ce vei decide! Trebuie să pornești de undeva și acesta e un motiv infailibil pentru care să îți dorești să lupți. Vrei să păstrez secretul?
- Am să te rog doar, să mă lași pe mine să le spun tatei și lui Cristian! Deocamdată, trebuie să mă obișnuiesc eu însămi, cu ideea asta și să reflectez.
- Îi vei spune mai întâi lui Carlos, bănuiesc! Nu îmi e deloc clar, care e situația între voi, dar consider că are dreptul să știe! Tu ce crezi?
- Mă voi gândi și la asta, mamă! Îți promit! Toate la timpul lor.
Maria o strânse la piept și o sărută pe creștet, încercând să-și camufleze îngrijorarea, sub lumina suavă a unui zâmbet. Își spuse că, însuși faptul că Lea reușise să-i vorbească deschis, că se apropiase iar de ea și că îi recâștigase încrederea, era un pas înainte către vindecare.

Vizualizări: 5

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. continuare...imeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor