N-a mâncat. A făcut un duș și s-a băgat în pat. A luat din rafturile bibliotecii un volum de poezii de Rudyard Kipling. Trecuse ceva vreme de când nu mai pusese mâna pe o carte. Citea magazine sportive, unele reviste de specialitate, mai rezolva câte un rebus, se uita la televizor. În unele seri, lucra la diverse bilanțuri și fișe tehnice, pentru birou. Când Caty era acasă, după cină, duminica, jucau, uneori, o partidă de Scrabble.
Acum citea și gândul îi zbura pe alături. Adormi târziu.
A trecut mai bine de o săptămână stereotip. Asta, în ce privește jobul. Pentru că Ovidiu își dădea interesul să se concentreze. Îi aluneca gândul, dar se redresa repede. În schimb, nu mai făcea ore suplimentare. Caty era acasă, venea de la serviciu după orele 18, ca și el. Ieșiseră de două ori să ia cina la restaurant. Plăcute serate. În atmosfera cu lumina difuză, la un pahar de vin bun, Ovidiu își privise soția cu ochi încărcați de dorință, îi luase mâinile și i le sărutase. Ajunși acasă, se desfășuraseră, exact de două ori, în acele zece zile, scene de tandrețe exaltată. Ovidiu a făcut dragoste cu Caty și s-a pomenit imaginand-o pe Monica, în locul ei... A fost pe deplin conștient de asta și s-a mustrat în sinea lui: "Vai de mine, să nu care cumva să murmur Monica, în loc de Caty...". Nevasta, în schimb, făcuse doar act de prezență, iar tânărul simțise lipsa ei de participare. Își spusese că, poate, era obosită. Orice-ar fi fost, pentru el reprezentaseră îmbrățișări pe care le aștepta demult și pe care le trăise profund, liberator.
Ovidiu slăbise. Fuma ceva mai puțin. Se simțea ușor, visa cu ochii deschiși. Știa bine că tot ce-și dorea era s-o revadă pe Monica. Păstrase numărul ei de telefon, când îl sunase, cel cu 456 la sfârșit. Dar nu în memoria telefonului mobil, ci pe un blocnotes, în sertarul de jos, dreapta, la birou. Se uita la el de câte ori avea ocazia și atmosfera se umplea, dintr-o dată, de parfumul fetei, imaginea ei apărea pe scaunul din față. Aceste momente îi făceau bine, zâmbea și pornea la faza următoare, a activității, cu mai multă determinare.
Trecuse, așadar, o săptămână si jumătate, de când o întâlnise la capătul liniei de tramvai. Ovidiu avea impresia că trecuse un an. Atât de intense trăiri îl stăpâniseră, încât timpul căpătase o altă dimensiune. Îi era dor. Luă mobilul și tastă numărul Monicăi. Era ora 5 după-amiază, peste puțin, urma să se pregătească de plecare. Se gândi că nu era o oră nepotrivită pentru a o suna. Monica răspunse imediat. Își dăduse seama că era numărul lui Ovidiu, deși nu-l salvase.
- Sărut mâna, Monica, Ovidiu sunt, sper că nu te deranjez.
- Bună, Ovidiu. Lucram, nu-i bai. Lucrez tot timpul, așa că...
- Ce-ar fi să iei o pauză?
- Adică?
- Vin să te scot la o ciocolată caldă sau mâncam ceva. Cum vrei.
- Nu știu... Nu prea sunt genul care să iasă cu bărbați însurați.
- Există și prietenii pe lumea asta, nu?
- Chiar de-ar fi așa, lumea interpretează altfel. Riști să ai probleme. Nu știi cine te vede.
- Atunci, mergem departe, la ieșirea din oraș.
Monicăi îi surâdea ideea de a face o ieșire. Amorțise la masa de lucru. Chiar avea nevoie de aer și de o schimbare de decor. Pe lângă studiu, se ocupa și de treburile gospodărești. Așa, ca să-i fie mai ușor tatălui ei, care se întorcea târziu și care-i făcea toate mofturile, pe care-l iubea enorm, ca și pe mama ei, de altfel. Amândoi părinții o alintau, avea tot ce-i trebuia.
O ieșire în decor o tenta irezistibil. Îi spuse lui Ovidiu:
- Ok, hai. Dar iau mașina. Ne întâlnim acolo. Unde zici că ar fi mai potrivit?
- Ne vedem în parcarea de la "Campa", știi unde e?
- Știu, am fost cu ai mei. Ajung acolo în vreo douăzeci de minute, maxim jumătate de oră.
- Te aștept. Mă bucur că vii.
- Ok, ne vedem, bye!
Monica nu-și bătu capul cu alegerea hainelor. Își trase o pereche de jeanși, un pulover roz pudrat, își înfășură aceeași eșarfă pufoasă, cadrilată, cu alb, albastru și roz, încălță botinele cu toc, de astă dată. Se duse să se spele pe dinți, își dădu buzele cu un strugurel natural și, după ce îmbrăcă geaca de bluejeans, îmblănită, aplică un puf de apă de colonie pe care o primise cadou, de la mama ei. Ușor retro, dar îi plăcea. Era altă tentă decât cea cu care se parfumase când fusese să ridice mașina.
Își luă actele, ceva bani, încuie casa, urcă la volan și demară.
Ovidiu plecase mai devreme de la birou, imediat după convorbirea cu Monica. Terminase ce avea de făcut, nu era nici cea mai mică problemă.

Vizualizări: 23

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Frumos, aprecieri sincere!

Mă bucur că-ți place, Ileana. Mulțumesc!

Ole! măsuri de prevedere: „Vai de mine, să nu care cumva să murmur Monica, în loc de Caty..." Să citim! Am uitat să-ți spun că este captivantă proza, felicitări! eu cu gândul: „Înainte!” :)

Mulțam fain, mika!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Emoţia şi mesajul poeziei în raport cu stilistica şi prozodia Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 26, 2017 Am observat cu stupoare că poezia contemporană de formă clasică pune accentul în mod exacerbat pe stilistică şi prozodie, diminuând, până la anulare uneori, emoţia şi mesajul. Mai ales poeţii tineri, ca în povestea cu fata moşului şi fata babei, aleg cutia frumoasă pe dinafară, sclipitoare, dar lipsită de conţinut. Critica contemporană procedează, în mare măsură, întocmai. Probabil se alimentează reciproc. Şi asta se întâmplă, culmea! – într-o epocă a versului liber (numit uneori vers alb), sau poate tocmai de aceea: Negăsind prea multe cusururi poeziei postmoderne, scrisă cca 70 la sută în vers liber şi la care „nu mai există valoare stabilă şi inatacabilă” (Mircea Cărtărescu), pe unde să mai despice firu’-n patru criticul vremurilor noastre?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/emo-ia-i-mesajul-poeziei-n-raport-cu-stilistica-i-prozodia

Text... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Septembrie 23, 2017

...despre câteva realități pe care le constat cu trăiri de cetățean reîntors în patria-mamă. Încep cu o declarație: abia acum simt conturată iubirea de țară. Văd net diferența dintre cum o iubeam înainte și cum o iubesc acum. Înainte de a pleca în străinătate, îmi iubeam țara cu un fel de automatism. Categoric o iubeam, mă născusem iubind-o. Acum, o iubesc cu fiecare privire pe care o aștern peste pământul ei, asfaltat sau nu, cu fiecare gură de aer plin de miros de cauciucuri arse, ori de umezeala pădurii, cu fiecare pas ce mă poartă pe drumuri știute, pe care le regăsesc cu un sentiment de securitate: orice s-ar întâmpla, sunt în țara mea. continuare....http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/text

FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017 Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 3, 2017

Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30 și 31 august, în staţiunea Moneasa, jud. Arad. Organizatori au fost Revista de Informaţie şi Cultură Româno-Canadiano-Americană „STARPRESS”, condusă de Ligya Diaconescu, scriitor etalon pentru românii care trăiesc în țară, dar și în Diaspora, în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de cunoscutul scriitor Alexandru Florin Țene, președintele Ligii. Invitaţii au fost cazaţi, în condiţii excelente, la hotelurile Lacul Liniştit şi Parc. Amfitrion, gazdă pentru toate activitățile festivalului, a fost scriitorul arădean Florin T. Roman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/festivalul-limbii-rom-ne-moneasa-2017?xg_source=activity

Caligrafii

Uneori lumile se ating - gânduri de la lansarea volumului "SAFIRE ȘI ÎNGERI" - Ioana Sandu Publicat de ileana popescu bâldea în Octombrie 7, 2017

… nu cu degetele sau orice alt colț din ele, ci cu partea aceea nevăzută, nici chiar de umbră, a tălpii. Se așază elegant pe scaune sau fotolii, privesc în jur tăcute dar, dornice să vorbească, analizează, pleacă fără să vezi și se ghemuiesc în colțuri, dau un tablou la o parte și-i privesc spatele, de ca și cum adevărul despre pictură s-ar afla acolo, fixează vitraliul din spatele unui birou plin cu flori și cărți și se identifică rar în culoare, ating lemnul sculptat parca de îngeri, răscolesc cărbunii nestinși din șemineu, caută liniștea din pereți apoi revin în locul pe care și-au lăsat cuvintele, se îmbracă în ele, își pun palma la tâmplă și ascultă și rar se trezesc din reverie - doar atunci când realizează că sunt cumva oameni, cu puțin din ele, și trebuie să se concentreze și asupra aerului, luminii, vântului sau emoției altei lumi călăuzită pe același drum de un Dumnezeu fără nume - poate energie, poate curcubeu, poate sunet sau doar un fel special de gând.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/uneori-lumile-se-ating-ganduri-de-la-lansarea-volumului-safire-si

cutia de conserve Postat de Dan Tipuriță în Septembrie 17, 2017

M-am născut în vremea când maşinile porneau la manivelă. Tractoarele-şi începeau lucrarea trase cu sfoara ,se muncea mult în lehamitea gândului ,se disputa viitorul în ţărâna hazardului şi chiar se trasa drumul luminii cu bezna închisorilor. Iar pentru mine, copilul de atunci, în zilele negre lupii treceau Dunărea pe o sârmă de gheaţă, în cele frumoase reuşeam cu nimic să-mi cumăr o insulă de fericire la chioşcul de vis-a-vis . Acolo se puteau procura cele mai râvnite lucruri, adică bile colorate, dopuri de pistol cu pulbere, pene, imagini pictate şi alte comori. Cutia de conserve era cea mai disputată minge, în ea păstram de pe o zi pe alta frumoasele jocuri, poarca şi ţurca, chibzuiam înălţarea rachetelor cu un pumn de carbid ,poarta de fotbal şi multe alte minunăţii dăruite cu neuitare . Și de atunci în irisul meu stă închisă o lacrimă. A lui Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cutia-de-conserve

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

Stre-suri...

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor