Pleoapele se ridicară greoaie, descoperind smaraldul buimac ai ochilor, umezi încă de lacrimile terorii. Lumina roșie ce umplea odaia se târa pe pereți, nehotărâtă dacă să părăsească sau nu câmpul de lucru. De o parte și de cealaltă a patului, două umbre unduiau aplecate peste trupul femeii, răstignit într-o poziție bizară pe albul imaculat al cearceafurilor, pe care-l examinau milimetru cu milimetru, cu implacabilă atenție. Afară, la nivelul ferestrelor larg deschise trepidau motoarele unei mașinării monstruoase, ce emiteau un murmur constant, dar care sfredelea creierul Teresei ca un burghiu înroșit în focul iadului. Durerea ascuțită din creier îi sfârteca trupul în egală măsură, iar în pântecul deschis pulsa o formă de viață, sădită acolo de monștrii întunecați ai Universului.
Auzea în subconștient voci clare ce-i plămădeau în minte ordine precise pe care urma să le îndeplinească fără drept de împotrivire. Simțea cum carnea îi era strămutată de colo-colo, cum organele îi sunt răscolite și așezate într-o altă ordine, menită să contrazică orice normă a anatomiei umane, iar degete multe, lungi și îndemânatice se mișcau în trupul ei asemeni unor șerpi de foc.
Vocile din altă lume explicau, telepatic probabil, tot ce îi făceau, astfel că ea află cu mare durere că fiul plămădit din iubire pământească, menit să-i întregească familia și să încununeze dragostea dintre ea și soțul ei, a fost înlocuit cu ... Ceva... îngrozitor... Pierdută, speriată de moarte și deznădăjduită, își jelea viața ce-i fusese distrusă într-o clipă. De ce fusese ea cea aleasă? Din ce Lumi veneau Prădătorii aceia neînduplecați? Unde îi duceau copilul? Ce îi puseseră în pântec?...
Deodată durerea amuți iar tăcerea țipă asurzitor în urechile care parcă stăteau să explodeze de liniștea aceea monstruoasă. Memoria mai păstra încă senzația de pericol, dar era atât de vag și de incert, încât părea doar un coșmar risipit printre umbrele nopții de păcură. Înfiorată își atinse pântecul, însă numai o vagă fierbințeală în viscere mai amintea de teroarea simțită... în vis... Ridicându-se într-un cot, femeia cercetă cu teamă patul și odaia, dar toate erau așa cum le știa.
,, Ufff, ce vis!... Doamne ferește!” suspină ea ușurată. Își mângâie recunoscătoare pântecul ușor rotunjit, dar încremeni de groază. La contactul cu pielea, un flash teribil îi străpunse creierul, imprimându-i pe retină o imagine apocaliptică. Două creaturi în miniatură desprinse parcă din peliculele horror îi însângerară imaginația, smulgându-i un urlet de fiară hăituită. Privirea se agățase de lumina roșie ce dansa încă sinistru pe un cer lipsit de aștri. Inima îi brăzda pieptul cu săgeți de gheață iar în pântec creșteau cu repeziciune umbre străine și ostile. Doruri ciudate cădeau peste ea, atrăgând-o în Lumi neștiute. Surâse... În noapte, sclipirea ochilor verzi trimiteau chemări nedeslușite către dimensiuni îndepărtate...

Teresa își trecu mâna peste frunte, risipind fantasmele minții ce parcă o luase razna.
,,Ce naiba mi se întâmplă? murmură ea neliniștită. Visul acesta se ține ca scaiul de mine și-mi tulbură rațiunea! Am mai auzit eu de cazuri în care anumiți indivizi mai labili sufletește încep să confunde realitatea cu imaginația! Doamne, dar părea totul așa de real!... Brrr, ce mai experiență! Când îi voi povesti lui Philip pe unde umblă mintea mea, sigur îmi va interzice să mai citesc tot
felul de trăsnăi science fiction, care mă pasionează atât! Și pe bună dreptate! Mai ales acum, când trebuie să-mi hrănesc mintea și spiritul cu lucruri frumoase și vesele, pentru binele meu și al copilului nostru! Mai bine nu-i povestesc deloc, astfel mă scutesc pe mine de o predică lungă și binemeritată!”
Rămase îndelung cu privirea ațintită pe chipul senin al bărbatului ce dormea profund și își simți sufletul plin de dragoste și de un dor ciudat. Îl atinse cu gingășie și îi mângâie înfiorată pieptul ce tresălta ritmic și liniștitor.
Nu își putea explica senzația de pierdere iremediabilă care îi sfâșia sufletul și căută ocrotire alături de inima caldă ce pulsa sub pielea mătăsoasă și parfumată, pe care își sprijini obrazul udat de lacrimi. Plânse cu suspine dar constată cu surprindere că Philip nu reacționa în niciun fel, deși se trezise și privea împietrit în gol, iar brațul cu care o înconjura, era imobil și rece.
- Philip, de când ești treaz? Știi, am avut un vis îngrozitor! Îmi promisesem să nu îți spun despre el, dar mi-a fost foarte frică! Iubitule, mă urmărești?
Cu o grimasă mai mult decât evidentă, bărbatul coborî privirea din tavan și o privi contrariat:
- Ce ai visat? întrebă el plictisit.
- Ești sigur că te interesează? replică ea, rănită de indiferența lui inexplicabilă.
- Sigur că mă interesează! o asigură el surprins, redevenind soțul grijuliu și afectuos, dintotdeauna.
Respirând ceva mai ușurată, Teresa îi povesti cu lux de amănunte coșmarul îngrozitor care o tulburase atât de mult.
- Chiar că e înspăimântător, biata de tine! S-ar zice ai avut o întâlnire de gradul trei... sau cum naiba îi zice!... o căină el, ascunzându-și sclipirea stranie a ochilor și surâsul malefic, în părul ei împrăștiat pe pernă. Ea se strânse mai aproape, cuibărindu-se fericită în brațele lui. Dacă ar fi putut vedea umbrele galaxiilor obscure ce se reflectau în acel moment în ochii oțeliți de cruzime ai străinului care se instalase comod în trupul bărbatului ei, ar fi înțeles că totul era pierdut.

Vizualizări: 13

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Expun și acord steluță!

Mulțumesc!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor