Nu știu cum am ajuns aici. Uneori visez un tren lung, fiecare vagon fiind format dintr-un om. Și-mi văd, aievea, degetele mele lungi agățate de tălpile - pe care scrie URME - ale unui necunoscut. Simt durerea aceea nefirească a prinderii de ceva străin, prindere care însemna mersul meu înainte, către o destinație necunoscută. Purtam o rochie lila și părul era prins cu o eșarfă albă. Trenul mergea cu viteză mare, dar rochia mea era lipita de piele și mă întreba mirată de ce epiderma mea devenea lucioasă cu cât locomotiva șuiera mai tare. Îi spuneam că nu știu și-i împărtășeam teama. La un moment dat, cel agățat de mine mi-a dislocat gleznele și a coborât cu ele într-o stație unde toți oamenii țipau. Ciudat este că nu simțeam nici o durere, doar o eliberare de ceva rău. Rochia îmi zicea că mi-am pierdut urmele iar eu ridicam din umeri, fericită că pot merge înainte. După o vreme, trenul oprea tot mai des. Unul câte unul, vagoanele-om rămâneau în stații. Făceau cu mâna, bucuroși, cumva, că au ajuns în lumea lor. Rămăsesem eu și cel de care eram prinsă - cu degetele tot mai crispate și înghețate. Când șuieratul a țipat ca o pasăre, am ajuns într-o gară unde șinele se terminau. Locomotiva a devenit abur, iar noi ne-am desprins și ne-am așezat pe o bancă, albă, din frunze cu nervuri fine, crenelate pe marginile colorate în galben. În jur, totul era din apă. Și străzile, și clădirile, și oamenii și vorbele lor – clipoceau așa, cum un izvor. M-am despărțit de necunoscut, cu o strângere ușoară de mână, și când am întors capul să-l întreb care-i este numele, devenise și el apă a cărei vorbă nu o înțelegeam. Am mers mult timp, plutind cu genunchii, încă sângerând. Într-un sens giratoriu, cineva m-a prins de umeri și m-a întrebat dacă sunt bine. Îmi știa numele și i-am simțit aburul la tâmplă. I-am fixat ochii. Semănau cu ai mei. Și părul era tot lung, mătăsos, prins în aceeași eșarfă. Și-a desfăcut nasturii de la piele, pielea din apă, și m-a contopit cu ființa ei. Acolo eram întreagă, îmi recăpătasem gleznele și toate segmentele corpului nu mai păreau din apă. Singura nedumerire… nu, nu locuiam singură în pielea aceea. Atâtea clone ale mele… fiecare venind din lumea ei. În dreptul inimii era o fereastră. Se vedea prin ea apa. Ne uitam cu rândul prin geamul care semăna atât de mult cu cel de la casa mea de pe pământ. Nu știu ce căutau celelalte, eu… eu mă agățam cu disperare de visul de a vedea în apă strada, curtea, ușa, cățeii, motănelul și pe voi toți…
Nu știu cum am ajuns aici. Știu, sigur, însă… că ceva din mine simte și vede ceea ce tu nu poți să înțelegi.

25 Martie 2017

Vizualizări: 30

Răspunsuri la Aceste Discuţii

"Border line" intre onirism si parabola, Ileana si mi-a placut/
Pe muche de cutit as zice, parca mai convingator parca decat expresia eng. cu adresa precisa mai ales in sine.

Citesc mai mereu si chiar voi posta cumva.

Regards,
Tea

Este o onoare, acestă apreciere! Mulțumesc mult și m-aș bucura, ne-am bucura cu toții, sigur, să mai postezi aici!
Cu prețuire,
Ileana

Am citit cu mare drag, felicitări!

Mersi, Lilioara! Mă bucur!

Vot si steluta. Bravo, Ileana! Vazusem textul si pe FB, dar acolo nu puteam instela :)

Mulțumesc mult! Cât mă bucur să vă aud! Pentru că vă aud, nu știu cum se întâmplă! Cu prețuire și prietenie!

Minunat redat. Fâșia dintre real și abstract lasă cititorul să-și aleagă propria lume și propriul adevăr, cum ,de altfel, e și normal în proză (zic eu).
O scrisoare pentru lume din cealaltă parte a lumii pe care o aștept, cu drag, continuată.
Bucuros de citire,
MiCo

Multumesc frumos, Mihai Cotea! Mult succes!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV, George Ionita
Publicat de george ionita
în Martie 27, 2017

Debutul literar are loc în anul 2000, după întâlnirea cu vechiul coleg
de liceu şi prieten, Mihail I. Vlad, care coordonează apariţia
volumului de poezie "Panta Rhei", la editura Macarie. Prefaţa cărţii
este făcută de scriitorul Cezar Ivanescu, care spune printre
altele:"George Ioniţă scrie o inteligentă poezie de notaţie", adăugând
apoi: "Poet autentic la nivelul trăirii, de o sinceritate
debordantă"... Apariţia volumului este consemnata în publicaţiile
locale, Jurnalul de Dâmboviţa, sub semnătura regretatului Mihail I.
Vlad, Oglinda de Dâmboviţa ( Maximca Grasu). Următorul volum de poezie
apare în anul 2001 - "Umbre", la aceeaşi editură Macarie, coperta şi
ilustraţiile aparţinând pictorului Cornel Ionescu. "Prizonierul unei
clipe" apare în anul 2003 cu o prefaţă semnată de George Sânteprean,
care remarca: "George Ioniţă cunoaşte meşteşugul "de a ciopli"vocabule,
de a adulmeca sensul cuvântului şi de a-i ritma respiraţia".

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-george-ionita

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

128 de ani de la moartea lui EMINESCU
Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Iunie 13, 2017

În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualităţii româneşti în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor şi formaţiei filozofice şi ştiinţifice, apoi chinuiţii şi ameninţaţii ani de slujbaş, în sfârşit, neînduplecaţii ani care i-au măcinat existenţa fizică, în ultima parte a vieţii, prăbuşindu-l definitiv.
Cred că Eminescu-omul, viaţa lui, e greu de descifrat după 128 de ani de la moarte.. Mai bine să lăsăm mărturiile contemporanilor care l-au cunoscut să vorbească. Deși mărturiile lor au pus preț mai mult pe cancanuri, scoțând în relief partea exotică a vieții lui.
El nu a apărut pe un sol arid. În familia lui era o efervescenţă culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Şi mai presus de orice voia ca fiii lui să înveţe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta şi îi încânta cu snoave, proverbe şi eresuri. Şi copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteştilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, ţapinarii. continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/128-de-ani-de-la-moartea-lui-eminescu

Caligrafii

Eminescu - definiţii Postat de Florin T. Roman în Iunie 14, 2017

Pentru sufletul acestui neam, izvorât din lacrimă de sânge şi deprins a suspina şi-a plânge, Eminescu-i rană şi balsam.

Pentru oamenii acestui plai, care şi-au păstrat credinţa vie şi trăiesc cu dor de veşnicie, Eminescu-i un crâmpei de rai.

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/eminescu-defini-ii

Podul
Publicat de Agafia Dragan în Mai 17, 2017 
Gândurile se îmbinau cu prezentul şi amintirile în mintea ei, în aceea zi când după atâţia ani îşi adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate, fără un motiv bine conturat. Pădurea respira aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, ca şi cum drumul străbătut de atâtea ori nu mai era acelaşi. Ce lipsea nu putea să realizeze, nimic nu se schimbase, doar ea pierduse fărâma aceea de suflet unde putea să regăsească fata cu ochii de chihlimbar. Şi apa Gurghiului îşi schimbase matca de la inundaţie.  
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/podul

Stre-suri...

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. Poate revolta îmi grăbește fuga dintr-o zonă în alta, poate neputința de a accepta machiavelismul uman mă face să fiu călător grăbit printre capcanele lumii. Da, capcane! Cum să numești altfel o situație, o imagine, o atitudine reprobabilă? continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor