Critică literară - despre una, despre alta...

Informaţii

Critică literară - despre una, despre alta...

Membri : 11
Activitatea Recentă : Feb 29, 2016

”cocoșul are dreptul la o secure ascuțită”

Orice antologie pare să fie reluarea unor lucruri deja spuse. Astfel, antologia de autor a remarcabilei poetese care este Gela Enea (”cocoșul are dreptul la o secure ascuțită”, Craiova, Editura Aius, 2016) se înscrie într-o așteptare nefericită de repetitivitate. Cu toate acestea, spre bucuria estetică a lectorului, cartea de față depășește inerția negativă a așteptării de întâmpinare. Ea constituie o întâmplare fastă pentru destinul liricii Gelei Enea. Din elemente disparate ale unor relativ puțin cunoscute volume de versuri, prin antologare se construiește un tablou liric revelator și recognoscibil. Antologia reține 36 de poeme, provenind din cele patru volume în care a publicat versuri. În această ordine de idei, este de menționat că Gela Enea a debutat în revista ”Ramuri”, în 1995. În 1996 a apărut primul volum, ”Dați-mi voie să trec”; din care sunt reținute în antologie patru poeme. Din volumul ”steag alb într-un cântec negru” (2015) sunt selectate zece poeme; din ”măști” (2015) se reiau șase, iar din ”neurophobia” (2016), șaisprezece poeme.
Prin montarea poemelor în rama antologiei se face mai exact vizibil tabloul liricii Gelei Enea; apar mai limpede cele două articulații productive ale viziunii poetice (situarea și starea); devine mai pregnantă modalitatea de structurare a universului tematic; este mai ușor identificabil portativul pe care vibrează poemele și este mai facil de detectat coerența ideaticii poetice.
Situația poetică fundamentală a eului liric discursiv este aceea de colecționar de trăiri semnificative. Actul productiv poetic constă în a transforma în vers evenimentele marcante ale existenței personale. Poezia Gelei Enea este o colecție diacronică de trăiri revelatoare, este un muzeu al experiențelor de cotitură. Poemele sunt revelații existențiale: ”Umblu prin mine/ ca prin muzeul național/ când te oprești mai mult/ asupra exponatelor care contează” (”exponate de muzeu”). Sentimentele și pasiunile impregnate liric sunt exponate păstrate în muzeul poetic interior. Poezia este un muzeu al existenței personale, al vieții individuale.
Arta poetică se bazează pe selectarea și expunerea de evenimente emoționale capitale, pe afișarea întâmplărilor care marchează linia existenței: frici, neliniști, temeri, întrebări, tristeți, nefericiri. În fiecare exponată lirică se încarcă o stare și în miezul fiecăreia se introduce senzația de a fi e ”buza prăpastiei”. Munca poetului constă în a arhiva și clasifica trăirile și în a aduce în instanța lirică iradieri ale stărilor arhivate: ”scriu versuri lungi înclinate pe buza prăpastiei/ căci vocația poetului e fantoșa vieții personale/ trăiri clasificate” (”trăiri clasificate”). Un caz special este acela al însuși poemului: poemul este metaforizat drept o pasăre împăiată (vezi poemul ”păsări împăiate”).
Poetul nu trebuie să se oprească la suprafața lucrurilor, nu trebuie să-și lase privirea să se lipească de pielea evenimentelor. El trebuie să acceseze miezul faptelor, evenimentelor și întâmplărilor existențiale. Spiritul poetic nu caută deci onticul, ci ontologicul: ”caut oase/ așa cum alții caută metale rare/ în cutia neagră a pământului/ sau în mine” (”la mort sans frontieres”).
Tensiunea lirică ce declanșează și acreditează un eveniment existențial-exponată provine din șocul produs de lipsa de rațiune care stă la baza trăirilor. În timp ce gândește rațional, eul liric realizează că acționează emoțional. Tensiunea consistă în faptul că raționalul nu epuizează emoționalul, deși ar dori aceasta.
Patru sunt temele ce alcătuiesc armătura universului liric al antologiei: timpul, moartea, viața și iubirea. Vectorii acestor teme, figurile marcante ale peisajului liric sunt mama, bunica, tata și iubitul nenumit. Dintre cele patru concepte-tematice întemeietoare, moartea și iubirea sunt exponate de sine stătătoare. Ele sunt realități autotelice și nu trebuie luate în glumă ori tratate cu ironie: nu trebuie să aplaudăm ”ca proștii moartea altora” (”pact”). Dragostea în mod specific nu începe și nu se termină odată cu punerea ei în cuvinte: ”dragostea s-a sfâșiat în silabe” (”mărturisire”).
Viața și moartea apar prin unele dintre formele lor. Timpul este cadrul care face posibilă și viața, și moartea, și existența; de aceea, ”nu e bine să te pui cu timpul/ are pentru fiecare o oră H/ iar dacă nu te găsește în stație/ o iei pe jos” (”timpul tău”); ”timpul se contorsionează” (”fals tratat despre inocență”). Înainte de toate, timpul dă sens și finitudine vieții. O etapă a vieții o constituie vârsta, iar o alta, îmbătrânirea: ”după zece ani am vrut să plec/ (...)/ după alți zece ani am vrut să plec/ (...)/ după următorii zece ani am vrut să plec” (”vârste”); ”au îmbătrânit și copacii din oglinzile retrovizoare/ (...)/ nicio tristețe fundamentală/ (...)/ nu aveam un cer de rezervă” (”stația cu numărul 18”). Târziul este o modalitate de a lăsa timpul să o ia înainte și de a-l face astfel recuperabil: ”târziul/ e cămașa de forță” (”târziul”).
Viața și moartea sunt simultane, iar momentul lor de glorie îl reprezintă prezentul: ”aici e nevoie să puneți de toate/ dar mai ales/ e nevoie să nu luați nimic/ pentru că nu vă aparține nimic” (”aici e nevoie să puneți de toate”). Viața trebuie trăită cu grijă, căci ea pregătește moartea. Mai mult, moartea se plătește trăind. Măreția vieții derivă din măreția morții pe care ți-o pregătești: ”abia acum înțeleg măreția morții/ când o provoci trebuie să ai cu ce” (”cocoșul are dreptul la o secure ascuțită”). Moartea senină este în fapt un dar de iubire al unei vieți ce a meritat să fie trăită: ”te rog ultima oară/ mamă/ fii senină/ voi trage cât de ușor pot/ cablurile” (”neurophobia”). Viața și moartea sunt două mari, simultane călătorii: ”să-mi pot face o corabie/ pentru marea călătorie” (”la mort sans frontieres”); ”în fiecare zi înaintez spre mine câte-o palmă-două de țărână/ (...)/ eu cobor” (”lecție de bună purtare”). Finalmente, timpul este un acasă, este locul unde ne trăim ”naufragiul” ”nobila casă”).
Dragostea este poezia, este muzica, este arta existenței. Adevărata dragoste se autoverifică în trăirea artei: ”dacă-l iubești/ dansează cu el/ ține-i ritmul” (dansează cu el”); ”dă-l încolo de fum/ am o grenadă / neexplodată în piept/ îți arăt cum se face/ dar stinge odată țigara aia/ și lumina/ dacă tot te apuci” (”eu & eu”); ”sunt vremuri grele, vremuri de criză vremuri/ în care murim de poezie ca dintr-o boală” (”închide ochi, Maria”); ”mintea mea de pe urmă/ convertită în poeme pentru marea dragoste/ în așteptarea căreia mi s-au îmbolnăvit ochii/ mâinile/ pașii” (”întoarsă pe dos”).
Per ansamblu, antologia pune în evidență în sinteză calitățile poetice ale unei poetese remarcabile.
Prof. univ. dr.Ștefan Vlăduțescu

Forum de Discuţii

Hesychia - Alexandru Mărchidan și Sorin Dănuț Radu, Editura Alean, Pitești, 2015

Începută de Costin Tanasescu Stefanesti. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Ian 15, 2016. 3 Răspunsuri

Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului… - Ps. 102Hesychia*, o plachetă ce conține atât poezie cât și fotografie, unite printr-o simbioză cel puțin interesantă, în care poetul Alexandru…Continuare

Cuvinte cheie : hesychia, sorin, dănut, radu, poezie

“Despre cercetarea sinelui, cu dragoste”… prefață la „Valsul Cuvintelor” – autor Marius Iulian Zinca Publicat de Costin Tanasescu Stefanesti în Decembrie 27, 2015 la 10:05pm în

Începută de ileana popescu bâldea. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Dec 27, 2015. 1 Răspuns

Rareori am întâlnit la un poet o dorință mai puternică de autocunoaștere, glisată de-alungul unei călătorii regressus ad-uterum: “Am vrut să mă cunosc/ dinainte de a mă naşte” sau “în dimineaţa asta,…Continuare

Panou de comentarii

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Critică literară - despre una, despre alta... !

 

Membri (11)

 
 
 

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Emoţia şi mesajul poeziei în raport cu stilistica şi prozodia Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 26, 2017 Am observat cu stupoare că poezia contemporană de formă clasică pune accentul în mod exacerbat pe stilistică şi prozodie, diminuând, până la anulare uneori, emoţia şi mesajul. Mai ales poeţii tineri, ca în povestea cu fata moşului şi fata babei, aleg cutia frumoasă pe dinafară, sclipitoare, dar lipsită de conţinut. Critica contemporană procedează, în mare măsură, întocmai. Probabil se alimentează reciproc. Şi asta se întâmplă, culmea! – într-o epocă a versului liber (numit uneori vers alb), sau poate tocmai de aceea: Negăsind prea multe cusururi poeziei postmoderne, scrisă cca 70 la sută în vers liber şi la care „nu mai există valoare stabilă şi inatacabilă” (Mircea Cărtărescu), pe unde să mai despice firu’-n patru criticul vremurilor noastre?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/emo-ia-i-mesajul-poeziei-n-raport-cu-stilistica-i-prozodia

Text... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Septembrie 23, 2017

...despre câteva realități pe care le constat cu trăiri de cetățean reîntors în patria-mamă. Încep cu o declarație: abia acum simt conturată iubirea de țară. Văd net diferența dintre cum o iubeam înainte și cum o iubesc acum. Înainte de a pleca în străinătate, îmi iubeam țara cu un fel de automatism. Categoric o iubeam, mă născusem iubind-o. Acum, o iubesc cu fiecare privire pe care o aștern peste pământul ei, asfaltat sau nu, cu fiecare gură de aer plin de miros de cauciucuri arse, ori de umezeala pădurii, cu fiecare pas ce mă poartă pe drumuri știute, pe care le regăsesc cu un sentiment de securitate: orice s-ar întâmpla, sunt în țara mea. continuare....http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/text

FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017 Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 3, 2017

Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30 și 31 august, în staţiunea Moneasa, jud. Arad. Organizatori au fost Revista de Informaţie şi Cultură Româno-Canadiano-Americană „STARPRESS”, condusă de Ligya Diaconescu, scriitor etalon pentru românii care trăiesc în țară, dar și în Diaspora, în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de cunoscutul scriitor Alexandru Florin Țene, președintele Ligii. Invitaţii au fost cazaţi, în condiţii excelente, la hotelurile Lacul Liniştit şi Parc. Amfitrion, gazdă pentru toate activitățile festivalului, a fost scriitorul arădean Florin T. Roman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/festivalul-limbii-rom-ne-moneasa-2017?xg_source=activity

Caligrafii

Uneori lumile se ating - gânduri de la lansarea volumului "SAFIRE ȘI ÎNGERI" - Ioana Sandu Publicat de ileana popescu bâldea în Octombrie 7, 2017

… nu cu degetele sau orice alt colț din ele, ci cu partea aceea nevăzută, nici chiar de umbră, a tălpii. Se așază elegant pe scaune sau fotolii, privesc în jur tăcute dar, dornice să vorbească, analizează, pleacă fără să vezi și se ghemuiesc în colțuri, dau un tablou la o parte și-i privesc spatele, de ca și cum adevărul despre pictură s-ar afla acolo, fixează vitraliul din spatele unui birou plin cu flori și cărți și se identifică rar în culoare, ating lemnul sculptat parca de îngeri, răscolesc cărbunii nestinși din șemineu, caută liniștea din pereți apoi revin în locul pe care și-au lăsat cuvintele, se îmbracă în ele, își pun palma la tâmplă și ascultă și rar se trezesc din reverie - doar atunci când realizează că sunt cumva oameni, cu puțin din ele, și trebuie să se concentreze și asupra aerului, luminii, vântului sau emoției altei lumi călăuzită pe același drum de un Dumnezeu fără nume - poate energie, poate curcubeu, poate sunet sau doar un fel special de gând.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/uneori-lumile-se-ating-ganduri-de-la-lansarea-volumului-safire-si

cutia de conserve Postat de Dan Tipuriță în Septembrie 17, 2017

M-am născut în vremea când maşinile porneau la manivelă. Tractoarele-şi începeau lucrarea trase cu sfoara ,se muncea mult în lehamitea gândului ,se disputa viitorul în ţărâna hazardului şi chiar se trasa drumul luminii cu bezna închisorilor. Iar pentru mine, copilul de atunci, în zilele negre lupii treceau Dunărea pe o sârmă de gheaţă, în cele frumoase reuşeam cu nimic să-mi cumăr o insulă de fericire la chioşcul de vis-a-vis . Acolo se puteau procura cele mai râvnite lucruri, adică bile colorate, dopuri de pistol cu pulbere, pene, imagini pictate şi alte comori. Cutia de conserve era cea mai disputată minge, în ea păstram de pe o zi pe alta frumoasele jocuri, poarca şi ţurca, chibzuiam înălţarea rachetelor cu un pumn de carbid ,poarta de fotbal şi multe alte minunăţii dăruite cu neuitare . Și de atunci în irisul meu stă închisă o lacrimă. A lui Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cutia-de-conserve

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

Stre-suri...

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor