Critică literară - despre una, despre alta...

Informaţii

Critică literară - despre una, despre alta...

Membri : 15
Activitatea Recentă : Oct 19

”cocoșul are dreptul la o secure ascuțită”

Orice antologie pare să fie reluarea unor lucruri deja spuse. Astfel, antologia de autor a remarcabilei poetese care este Gela Enea (”cocoșul are dreptul la o secure ascuțită”, Craiova, Editura Aius, 2016) se înscrie într-o așteptare nefericită de repetitivitate. Cu toate acestea, spre bucuria estetică a lectorului, cartea de față depășește inerția negativă a așteptării de întâmpinare. Ea constituie o întâmplare fastă pentru destinul liricii Gelei Enea. Din elemente disparate ale unor relativ puțin cunoscute volume de versuri, prin antologare se construiește un tablou liric revelator și recognoscibil. Antologia reține 36 de poeme, provenind din cele patru volume în care a publicat versuri. În această ordine de idei, este de menționat că Gela Enea a debutat în revista ”Ramuri”, în 1995. În 1996 a apărut primul volum, ”Dați-mi voie să trec”; din care sunt reținute în antologie patru poeme. Din volumul ”steag alb într-un cântec negru” (2015) sunt selectate zece poeme; din ”măști” (2015) se reiau șase, iar din ”neurophobia” (2016), șaisprezece poeme.
Prin montarea poemelor în rama antologiei se face mai exact vizibil tabloul liricii Gelei Enea; apar mai limpede cele două articulații productive ale viziunii poetice (situarea și starea); devine mai pregnantă modalitatea de structurare a universului tematic; este mai ușor identificabil portativul pe care vibrează poemele și este mai facil de detectat coerența ideaticii poetice.
Situația poetică fundamentală a eului liric discursiv este aceea de colecționar de trăiri semnificative. Actul productiv poetic constă în a transforma în vers evenimentele marcante ale existenței personale. Poezia Gelei Enea este o colecție diacronică de trăiri revelatoare, este un muzeu al experiențelor de cotitură. Poemele sunt revelații existențiale: ”Umblu prin mine/ ca prin muzeul național/ când te oprești mai mult/ asupra exponatelor care contează” (”exponate de muzeu”). Sentimentele și pasiunile impregnate liric sunt exponate păstrate în muzeul poetic interior. Poezia este un muzeu al existenței personale, al vieții individuale.
Arta poetică se bazează pe selectarea și expunerea de evenimente emoționale capitale, pe afișarea întâmplărilor care marchează linia existenței: frici, neliniști, temeri, întrebări, tristeți, nefericiri. În fiecare exponată lirică se încarcă o stare și în miezul fiecăreia se introduce senzația de a fi e ”buza prăpastiei”. Munca poetului constă în a arhiva și clasifica trăirile și în a aduce în instanța lirică iradieri ale stărilor arhivate: ”scriu versuri lungi înclinate pe buza prăpastiei/ căci vocația poetului e fantoșa vieții personale/ trăiri clasificate” (”trăiri clasificate”). Un caz special este acela al însuși poemului: poemul este metaforizat drept o pasăre împăiată (vezi poemul ”păsări împăiate”).
Poetul nu trebuie să se oprească la suprafața lucrurilor, nu trebuie să-și lase privirea să se lipească de pielea evenimentelor. El trebuie să acceseze miezul faptelor, evenimentelor și întâmplărilor existențiale. Spiritul poetic nu caută deci onticul, ci ontologicul: ”caut oase/ așa cum alții caută metale rare/ în cutia neagră a pământului/ sau în mine” (”la mort sans frontieres”).
Tensiunea lirică ce declanșează și acreditează un eveniment existențial-exponată provine din șocul produs de lipsa de rațiune care stă la baza trăirilor. În timp ce gândește rațional, eul liric realizează că acționează emoțional. Tensiunea consistă în faptul că raționalul nu epuizează emoționalul, deși ar dori aceasta.
Patru sunt temele ce alcătuiesc armătura universului liric al antologiei: timpul, moartea, viața și iubirea. Vectorii acestor teme, figurile marcante ale peisajului liric sunt mama, bunica, tata și iubitul nenumit. Dintre cele patru concepte-tematice întemeietoare, moartea și iubirea sunt exponate de sine stătătoare. Ele sunt realități autotelice și nu trebuie luate în glumă ori tratate cu ironie: nu trebuie să aplaudăm ”ca proștii moartea altora” (”pact”). Dragostea în mod specific nu începe și nu se termină odată cu punerea ei în cuvinte: ”dragostea s-a sfâșiat în silabe” (”mărturisire”).
Viața și moartea apar prin unele dintre formele lor. Timpul este cadrul care face posibilă și viața, și moartea, și existența; de aceea, ”nu e bine să te pui cu timpul/ are pentru fiecare o oră H/ iar dacă nu te găsește în stație/ o iei pe jos” (”timpul tău”); ”timpul se contorsionează” (”fals tratat despre inocență”). Înainte de toate, timpul dă sens și finitudine vieții. O etapă a vieții o constituie vârsta, iar o alta, îmbătrânirea: ”după zece ani am vrut să plec/ (...)/ după alți zece ani am vrut să plec/ (...)/ după următorii zece ani am vrut să plec” (”vârste”); ”au îmbătrânit și copacii din oglinzile retrovizoare/ (...)/ nicio tristețe fundamentală/ (...)/ nu aveam un cer de rezervă” (”stația cu numărul 18”). Târziul este o modalitate de a lăsa timpul să o ia înainte și de a-l face astfel recuperabil: ”târziul/ e cămașa de forță” (”târziul”).
Viața și moartea sunt simultane, iar momentul lor de glorie îl reprezintă prezentul: ”aici e nevoie să puneți de toate/ dar mai ales/ e nevoie să nu luați nimic/ pentru că nu vă aparține nimic” (”aici e nevoie să puneți de toate”). Viața trebuie trăită cu grijă, căci ea pregătește moartea. Mai mult, moartea se plătește trăind. Măreția vieții derivă din măreția morții pe care ți-o pregătești: ”abia acum înțeleg măreția morții/ când o provoci trebuie să ai cu ce” (”cocoșul are dreptul la o secure ascuțită”). Moartea senină este în fapt un dar de iubire al unei vieți ce a meritat să fie trăită: ”te rog ultima oară/ mamă/ fii senină/ voi trage cât de ușor pot/ cablurile” (”neurophobia”). Viața și moartea sunt două mari, simultane călătorii: ”să-mi pot face o corabie/ pentru marea călătorie” (”la mort sans frontieres”); ”în fiecare zi înaintez spre mine câte-o palmă-două de țărână/ (...)/ eu cobor” (”lecție de bună purtare”). Finalmente, timpul este un acasă, este locul unde ne trăim ”naufragiul” ”nobila casă”).
Dragostea este poezia, este muzica, este arta existenței. Adevărata dragoste se autoverifică în trăirea artei: ”dacă-l iubești/ dansează cu el/ ține-i ritmul” (dansează cu el”); ”dă-l încolo de fum/ am o grenadă / neexplodată în piept/ îți arăt cum se face/ dar stinge odată țigara aia/ și lumina/ dacă tot te apuci” (”eu & eu”); ”sunt vremuri grele, vremuri de criză vremuri/ în care murim de poezie ca dintr-o boală” (”închide ochi, Maria”); ”mintea mea de pe urmă/ convertită în poeme pentru marea dragoste/ în așteptarea căreia mi s-au îmbolnăvit ochii/ mâinile/ pașii” (”întoarsă pe dos”).
Per ansamblu, antologia pune în evidență în sinteză calitățile poetice ale unei poetese remarcabile.
Prof. univ. dr.Ștefan Vlăduțescu

Forum de Discuţii

DANIEL MARIAN – la graniţa dintre tristeţe şi cuvânt

Începută de CAMELIA ARDELEAN Oct 19. 0 Răspunsuri

Am avut norocul să-l cunosc pe Daniel Marian cu patru ani în urmă, la unul din evenimentele culturale hunedorene, şi pot afirma cu certitudine şi bucurie că mi-a devenit un prieten statornic pe…Continuare

Cuvinte cheie : Revelaţii., Resuscitări., Regrete, Marian, Danile

Ana Podaru - zbor de "fluturi în infern"

Începută de CAMELIA ARDELEAN Oct 12. 0 Răspunsuri

Poeta Ana Podaru îmi era deja cunoscută, de peste doi ani, din spaţiul virtual, atunci când ne-am întâlnit pentru prima oară la Deva. Întâmplarea a făcut ca drumurile noastre să se intersecteze,…Continuare

Cuvinte cheie : Podaru, Ana, recenzie, comentariu, cronică

Nicolae Scheianu – „pietre din(tr-un) potop” de cuvinte

Începută de CAMELIA ARDELEAN. Cel mai recent răspuns de CAMELIA ARDELEAN Oct 12. 3 Răspunsuri

Pe Nicolae Scheianu l-am cunoscut la începutul lunii iunie (2018), când venise din Baia Mare la Deva, cu ocazia lansării de carte a unui coleg scriitor din oraşul aflat la poalele Cetăţii.…Continuare

Camelia Ardelean - Suflete de ceară

Începută de CAMELIA ARDELEAN Aug 10. 0 Răspunsuri

Camelia Ardelean e poet prin tot ce cuprinde afirmaţia noastră; ea versifică sentimente, atitudini şi trăiri sublimate, spirituale sau carnale, cu uşurinţă, preface cuvintele în metafore revelatorii,…Continuare

Cuvinte cheie : Suflete, de, ceară, Ardelean, Camelia

Panou de comentarii

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Critică literară - despre una, despre alta... !

 

Membri (15)

 
 
 

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactori: Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu,Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

"Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată"
Octavian Paler

Medalion literar

CV-Ioan Grigoraș
Publicat de Ioan Grigoraș în Iulie 11, 2018 
M-am născut printre fecioare, la început de toamnă într-un frumos oraș moldav de pe malul Tazlăului. Fascinat de frumusețea locurilor natale am început încă din clasa a-V-a să cuprind în versuri poezia peisajului natal.
Pentru studiile liceale și universitare m-am deplasat în Ardeal, unde, pe timpul liceului, am activat în Cenaclul literar „Tinere Condeie”. În această perioadă am colaborat și cu revista „Limba şi literatura română”.
Perioada liceului a fost cea mai fructuasă pe tărâm literar, am scris două volume de versuri și o nuvelă, nepublicate, dar care au fost citite în anumite cercuri literare și nu numai.
O dată cu înscrierea la Facultate am abandonat activitatea literară, scriind doar ocazional. În 2011, am început să postez pe siteuri literare și să colaborez cu publicația băcăuană „7 zile din 7” și cu cotidianul băimărean „Graiul Maramureșului”.continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-ioan-grigora

traduceri...

Arcul şi lira (El arco y la lira)
Postat de Ioana Haitchi în Noiembrie 8, 2017
Poezia este cunoaștere, salvare, putere, abandon. Operaţiune capabilă de-a schimba lumea, activitatea poetică este revoluționară prin natura ei; exercițiu spiritual – metodă de eliberare interioară. Poezia dezvăluie această lume; creează o alta. Pâinea celor aleşi; al naibii aliment. Izolare; unire. Invitație la călătorie; întoarcere la patria-mamă. Inspirație, respiratie, exerciţii fizice. Rugăciunea vidului, dialogul cu absenţa: plictiseala, chinul și disperarea le hrănesc. Rugăciune, litanie, epifanie, prezență. Exorcism, incantație, magie. Sublimarea, compensarea, condensarea inconștientului. Expresie istorică de rase, națiuni, clase. Neagă istoria: în sinele ei sunt rezolvate toate obiectivele conflictuale și omul dobândește în sfârşit conștiința de a fi ceva mai mult decât tranzit. Experiență, sentimente, emoție, intuiție, gândire, nedirijate. uman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/arcul-i-lira-el-arco-y-la-lira

Articole

EMINESCU ȘI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ Publicat de ION IONESCU-BUCOVU Eminescu a apărut pe solul românesc ca o sămânță rodnică la o răscruce de timpuri când limba română își căuta vadul ei spre modernizare. Scăpase din rigorile Școlii Ardelene care o ciuntise și-o transformase într-o păsărească de ciunisme și pumnisme, încerca să se lepede de exagerările cosmopolite franțuzite și căuta să se debaraseze, datorită lui Maiorescu, de „beția formelor fără fond”. Tocmai abandonase alfabetul chirilic și Academia, în frunte cu Alecsansdri, încerca să găsească noi sunete și litere pentru ciudatele sunete și semne slave care nu existau în limba latină. 

continuare...

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/eminescu-i-limba-rom-n-literar

Bun rămas, Gaudeamus! Publicat de ileana popescu bâldea în Noiembrie 20, 2018 la 4:13pm în ARTICOLE Gata! Gaudeamus și-a îmbrăcat haina de sfârșit de toamnă, a închis-o în ghindă crăpată, a pus în rucsac câteva cărți, amintiri și, sprijinit într-un toiag din frunze, a coborât treptele fluierând după un TAXI care avea întunericul pe bancheta din spate. A făcut cu mâna, larg, cât să-i atingem toți degetele, și a plecat. În urma lui a rămas pustiul, ca trecere, și poate împlinirea unui vis. Când am întors capul, vântul ascuțit brăzda sufletul, iar pașii, câțiva, rămăseseră în spate. Ne-am urcat în mașina înghețată, eu am turat motorul, ele au continuat să vorbească și m-am strecurat umbră pe patru roți pe șoselele largi și prin gând… ….. Cu o zi înainte de lansare, m-am dus să văd cum se aranjează standul. Nimic nu semăna cu ce aveam să descopăr a doua zi. Un hău aiuritor și-un zgomot de peste tot te învăluia. Am făcut o tură și-am plecat, înălțând umerii și sprâncenele a mirare. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/bun-ramas-gaudeamus

Caligrafii

"Chipul cuvintelor" – Theodor Răpan. Impresii la început de drum… Publicat de ileana popescu bâldea în Octombrie 27, 2018

Sunt zile în care vrei să fugi în ieri. Nu pentru că nu-ți plac. Doar pentru că te simți mai bine - mergând cu fața privind peste umăr… … Octombrie, frunze galbene, aglomerație. Am găsit ușor loc de parcare, ceea ce m-a uluit. Și, chiar dacă am ajuns mai devreme, după ce am cumpărat cartea, am urcat treptele spre sala unde avea să se desfășoare lansarea. Era pentru prima dată când participam la un eveniment cultural, acolo. Spre surprinderea mea, nu eram prima. Sala opulentă, dar îmblânzită de privirea participanților, a devenit prietenoasă când i-am descoperit stucaturile și lumina care iriza de peste tot. M-am așezat pe mijloc, între arcade, și am făcut câteva fotografii. Apoi, am strâns pleoapele, sărind dintr-un timp în altul. M-am descoperit în haine de epocă, privind, printr-un binoclu, un papion deranjat. http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/chipul-cuvintelor-theodor-rapan-impresii-la-inceput-de-drum?xg_source=activity

Impresii de la lansarea volumului „BOGAȚII NU VISEAZĂ NICIODATĂ SCOICI”– Luminița Zaharia. Sau… clipa asta numită viață.

Viața noastră este compusă din zile care se imprimă în mental ca amintiri. Unele, frumoase, altele frumoase și triste, iar altele… pe care vrei să le uiți și nu poți. Rar, câte puțin din fiecare și, des, ca cea de astăzi. Mâine, când voi privi peste umăr, dar umărul acela aplecat spre mine, știu sigur că voi spune… ieri a fost ALTFEL. Un amestec de bucurie, lumină, duioșie, speranță, împlinire și toamnă. Sala de la Casa de cultură Schiller s-a umplut repede. De-acum îi cunoșteam pe aproape toți cei prezenți, dăltuitori în cuvânt. Și pereții, și oglinzile și pianul… Mi-am căutat ochii prin colțuri. Amprenta lor pe varul gălbui. Pipăit de atâtea ori cu ocazia altor evenimente. Dar, nu i-am găsit. Cine știe? – mi-am zis, căutând chipul Luminiței. Cald, emoționat, aplecat spre fiecare. I-am examinat, pe rând, pe furiș, cumva, pe toți cei din jur. Să mă ierte, dacă m-au surprins! continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/impresii-de-la-lansarea-volumului-bogatii-nu-viseaza-niciodata-sc

Stre-suri...

După 1 Decembrie... Publicat de Anica Andrei-Fraschini în Decembrie 3, 2018

La ce mă gândesc? La critici. Dacă multă lume s-a manifestat cu entuziasm, în legătură cu Sărbătoarea Națională și Centenarul Marii Uniri, alții, mulți și ei, au criticat. Să-ți iubești țara nu are legătură cu vremelnicia conducătorilor pe care nu-i agreezi, nici cu erorile care s-au făcut, de-a lungul istoriei. Să-ți fie dor de țara ta, când ești plecat, pornește din adâncul ființei tale și nu poți opri sau nega dorul. I te supui și plângi, uneori. Apoi te îmbărbătezi și-ți promiți să rabzi până când ajungi, din nou, în aeroport sau la autogară, în țara ta, în unicul loc care se cheamă ''acasă''. Suntem oameni ai acestei lumi, fiecare născut într-un singur loc. În mai multe, nu se poate. Da, există și semeni care se simt bine, oriunde. Avem dreptul să fim așa cum simțim. Și chiar de n-am avea acest drept, tot am fi așa cum ne-a creat natura și cum ne-am mai zidit noi-înșine și fluxurile de energii și materii prin care am trecut. http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/dup-1-decembrie?xg_source=activity

Strecor ceva... Publicat de Anica Andrei-Fraschini în August 10, 2018 la 9:39am în Stre-suri...Înapoi la Stre-suri... Discuţii Da, trezirea exact alături de proaspăta dimineață, în miros de fum din grădini învecinate... Zgomotele trezesc brusc, mirosurile se insinuează în vis și sperie... Nu este permisă aprinderea focurilor în curți, decât pentru barbecue. Dar, vecinii care au proprietăți campaniarde, relativ vechi, trăiesc, în continuare, ca la țară. Deunăzi, cei din față au iscat un fum gros, pe care vântul îl proiecta drept în ferestrele noastre. Am tot făcut gesturi largi, cu brațele, sperând să mă vadă pricinuitorii, dar... în zadar. Drept compensație, în seara aceleiași zile, am învârtit - cu năduf - trei știuleți din lanul lor, că-mi erau prea la-ndemână, i-am pus la fiert și i-am savurat pe îndelete. Așa, ca să mă țină minte!

http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/strecor-ceva

Ne va tenta și "Curtea drepturilor omului"... Publicat de Anica Andrei-Fraschini în Iulie 9, 2018

M-am tot gândit : să scriu, să nu scriu... Adevărul este că am scris, dar nu aici. Am fost nevoită să fac reclamații... Suntem în faza în care ar trebui să apelăm la "instanțe". Nu-mi plac reclamațiile. Cu atât mai puțin, procesele în justiție. Dar sunt și mai împotriva treburilor făcute prost, promisiunilor și angajamentelor nerespectate, relațiilor întortocheate, ascunse, bârfelor, matrapazlâcurilor, furtișagurilor, lipsei de comunicare, lipsei de profesionalism, vorbăriei fără rost, impoliteților... Și lista poate continua. Voi povesti aici, din dorința/nevoia de a mă elibera de tensiuni care se cer dezamorsate, dar și pentru a vă comunica și vouă, ce se poate întâmpla când vrei să ai o casă, în România. http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/ne-va-tenta-i-curtea-drepturilor-omului?xg_source=activity

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2018   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor