Critică literară - despre una, despre alta...

Informaţii

Critică literară - despre una, despre alta...

Membri : 11
Activitatea Recentă : Feb 29, 2016

”cocoșul are dreptul la o secure ascuțită”

Orice antologie pare să fie reluarea unor lucruri deja spuse. Astfel, antologia de autor a remarcabilei poetese care este Gela Enea (”cocoșul are dreptul la o secure ascuțită”, Craiova, Editura Aius, 2016) se înscrie într-o așteptare nefericită de repetitivitate. Cu toate acestea, spre bucuria estetică a lectorului, cartea de față depășește inerția negativă a așteptării de întâmpinare. Ea constituie o întâmplare fastă pentru destinul liricii Gelei Enea. Din elemente disparate ale unor relativ puțin cunoscute volume de versuri, prin antologare se construiește un tablou liric revelator și recognoscibil. Antologia reține 36 de poeme, provenind din cele patru volume în care a publicat versuri. În această ordine de idei, este de menționat că Gela Enea a debutat în revista ”Ramuri”, în 1995. În 1996 a apărut primul volum, ”Dați-mi voie să trec”; din care sunt reținute în antologie patru poeme. Din volumul ”steag alb într-un cântec negru” (2015) sunt selectate zece poeme; din ”măști” (2015) se reiau șase, iar din ”neurophobia” (2016), șaisprezece poeme.
Prin montarea poemelor în rama antologiei se face mai exact vizibil tabloul liricii Gelei Enea; apar mai limpede cele două articulații productive ale viziunii poetice (situarea și starea); devine mai pregnantă modalitatea de structurare a universului tematic; este mai ușor identificabil portativul pe care vibrează poemele și este mai facil de detectat coerența ideaticii poetice.
Situația poetică fundamentală a eului liric discursiv este aceea de colecționar de trăiri semnificative. Actul productiv poetic constă în a transforma în vers evenimentele marcante ale existenței personale. Poezia Gelei Enea este o colecție diacronică de trăiri revelatoare, este un muzeu al experiențelor de cotitură. Poemele sunt revelații existențiale: ”Umblu prin mine/ ca prin muzeul național/ când te oprești mai mult/ asupra exponatelor care contează” (”exponate de muzeu”). Sentimentele și pasiunile impregnate liric sunt exponate păstrate în muzeul poetic interior. Poezia este un muzeu al existenței personale, al vieții individuale.
Arta poetică se bazează pe selectarea și expunerea de evenimente emoționale capitale, pe afișarea întâmplărilor care marchează linia existenței: frici, neliniști, temeri, întrebări, tristeți, nefericiri. În fiecare exponată lirică se încarcă o stare și în miezul fiecăreia se introduce senzația de a fi e ”buza prăpastiei”. Munca poetului constă în a arhiva și clasifica trăirile și în a aduce în instanța lirică iradieri ale stărilor arhivate: ”scriu versuri lungi înclinate pe buza prăpastiei/ căci vocația poetului e fantoșa vieții personale/ trăiri clasificate” (”trăiri clasificate”). Un caz special este acela al însuși poemului: poemul este metaforizat drept o pasăre împăiată (vezi poemul ”păsări împăiate”).
Poetul nu trebuie să se oprească la suprafața lucrurilor, nu trebuie să-și lase privirea să se lipească de pielea evenimentelor. El trebuie să acceseze miezul faptelor, evenimentelor și întâmplărilor existențiale. Spiritul poetic nu caută deci onticul, ci ontologicul: ”caut oase/ așa cum alții caută metale rare/ în cutia neagră a pământului/ sau în mine” (”la mort sans frontieres”).
Tensiunea lirică ce declanșează și acreditează un eveniment existențial-exponată provine din șocul produs de lipsa de rațiune care stă la baza trăirilor. În timp ce gândește rațional, eul liric realizează că acționează emoțional. Tensiunea consistă în faptul că raționalul nu epuizează emoționalul, deși ar dori aceasta.
Patru sunt temele ce alcătuiesc armătura universului liric al antologiei: timpul, moartea, viața și iubirea. Vectorii acestor teme, figurile marcante ale peisajului liric sunt mama, bunica, tata și iubitul nenumit. Dintre cele patru concepte-tematice întemeietoare, moartea și iubirea sunt exponate de sine stătătoare. Ele sunt realități autotelice și nu trebuie luate în glumă ori tratate cu ironie: nu trebuie să aplaudăm ”ca proștii moartea altora” (”pact”). Dragostea în mod specific nu începe și nu se termină odată cu punerea ei în cuvinte: ”dragostea s-a sfâșiat în silabe” (”mărturisire”).
Viața și moartea apar prin unele dintre formele lor. Timpul este cadrul care face posibilă și viața, și moartea, și existența; de aceea, ”nu e bine să te pui cu timpul/ are pentru fiecare o oră H/ iar dacă nu te găsește în stație/ o iei pe jos” (”timpul tău”); ”timpul se contorsionează” (”fals tratat despre inocență”). Înainte de toate, timpul dă sens și finitudine vieții. O etapă a vieții o constituie vârsta, iar o alta, îmbătrânirea: ”după zece ani am vrut să plec/ (...)/ după alți zece ani am vrut să plec/ (...)/ după următorii zece ani am vrut să plec” (”vârste”); ”au îmbătrânit și copacii din oglinzile retrovizoare/ (...)/ nicio tristețe fundamentală/ (...)/ nu aveam un cer de rezervă” (”stația cu numărul 18”). Târziul este o modalitate de a lăsa timpul să o ia înainte și de a-l face astfel recuperabil: ”târziul/ e cămașa de forță” (”târziul”).
Viața și moartea sunt simultane, iar momentul lor de glorie îl reprezintă prezentul: ”aici e nevoie să puneți de toate/ dar mai ales/ e nevoie să nu luați nimic/ pentru că nu vă aparține nimic” (”aici e nevoie să puneți de toate”). Viața trebuie trăită cu grijă, căci ea pregătește moartea. Mai mult, moartea se plătește trăind. Măreția vieții derivă din măreția morții pe care ți-o pregătești: ”abia acum înțeleg măreția morții/ când o provoci trebuie să ai cu ce” (”cocoșul are dreptul la o secure ascuțită”). Moartea senină este în fapt un dar de iubire al unei vieți ce a meritat să fie trăită: ”te rog ultima oară/ mamă/ fii senină/ voi trage cât de ușor pot/ cablurile” (”neurophobia”). Viața și moartea sunt două mari, simultane călătorii: ”să-mi pot face o corabie/ pentru marea călătorie” (”la mort sans frontieres”); ”în fiecare zi înaintez spre mine câte-o palmă-două de țărână/ (...)/ eu cobor” (”lecție de bună purtare”). Finalmente, timpul este un acasă, este locul unde ne trăim ”naufragiul” ”nobila casă”).
Dragostea este poezia, este muzica, este arta existenței. Adevărata dragoste se autoverifică în trăirea artei: ”dacă-l iubești/ dansează cu el/ ține-i ritmul” (dansează cu el”); ”dă-l încolo de fum/ am o grenadă / neexplodată în piept/ îți arăt cum se face/ dar stinge odată țigara aia/ și lumina/ dacă tot te apuci” (”eu & eu”); ”sunt vremuri grele, vremuri de criză vremuri/ în care murim de poezie ca dintr-o boală” (”închide ochi, Maria”); ”mintea mea de pe urmă/ convertită în poeme pentru marea dragoste/ în așteptarea căreia mi s-au îmbolnăvit ochii/ mâinile/ pașii” (”întoarsă pe dos”).
Per ansamblu, antologia pune în evidență în sinteză calitățile poetice ale unei poetese remarcabile.
Prof. univ. dr.Ștefan Vlăduțescu

Forum de Discuţii

Hesychia - Alexandru Mărchidan și Sorin Dănuț Radu, Editura Alean, Pitești, 2015

Începută de Costin Tanasescu Stefanesti. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Ian 15, 2016. 3 Răspunsuri

Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului… - Ps. 102Hesychia*, o plachetă ce conține atât poezie cât și fotografie, unite printr-o simbioză cel puțin interesantă, în care poetul Alexandru…Continuare

Cuvinte cheie : hesychia, sorin, dănut, radu, poezie

“Despre cercetarea sinelui, cu dragoste”… prefață la „Valsul Cuvintelor” – autor Marius Iulian Zinca Publicat de Costin Tanasescu Stefanesti în Decembrie 27, 2015 la 10:05pm în

Începută de ileana popescu bâldea. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Dec 27, 2015. 1 Răspuns

Rareori am întâlnit la un poet o dorință mai puternică de autocunoaștere, glisată de-alungul unei călătorii regressus ad-uterum: “Am vrut să mă cunosc/ dinainte de a mă naşte” sau “în dimineaţa asta,…Continuare

Panou de comentarii

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Critică literară - despre una, despre alta... !

 

Membri (11)

 
 
 

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Silvia Giurgiu
în Martie 27, 2017 la 9:40pm în Medalion literar
M-am născut în vara anului 1970, la 9 iunie, în comuna Vedea din județul Argeș. Am crescut într-un sătuc fermecător prin simplitate lui, Chirițești, comuna Uda. De copilă iubeam poveștile pe care le ascultam vrăjită, în serile tihnite, împreună cu ceilalți trei frați ai mei, de la iubitul nostru tată, care mi-a transmis pasiunea pentru literatură și frumos. Copilăria mi-am trăit-o în parfumul poveștilor și mirajul naturii.
Odată cu adolescența, au înflorit în caietele mele secrete, primele poezii care mi-au completat personalitatea. Nu le-am publicat niciodată. Ele fac parte dintr-un trecut pur, neîntinat de agresiunile vieții și dăinuiesc alături de jurnalul meu, care trasează parcursul vieții mele din acei ani îndepărtați și până azi, deoarece nu am încetat niciodată să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete.
Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare, care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea, îndelung reprimată.
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-2

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Ştefan Lucian Mureşanu - Tu, Străine, care-mi vorbeşti ţara de rău... Publicat de Florin T. Roman 

Tu, STRĂINE, cel care-mi vorbeşti ţara de rău, M-am plictisit să aud aceleaşi stereotipuri false venite de peste graniţa stabilită de tine!!! Să-mi reaminteşti prin decepţii cât de urât e aici, deşi tu nu ştii cât de frumos e aici!!! Să-mi vorbeşti de rău rudele, deşi nu ştii care sunt rudele mele!!! – Află că milioane de oameni trăiesc azi in toată lumea, datorită lui Nicolae C. Paulescu, descoperitorul oficial al insulinei. – Tu ai scris in şcoli cu stiloul tău, nu? Inventat de românul Petrache Poenaru, membru al Academiei Romane. – Data viitoare când zbori in concediu să-ţi aminteşti că tu te deplasezi prin aer ca pescăruşul, datorită lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă, pentru că ei au decolat/aterizat cu primul avion din istorie, s-au jucat cu primul avion fuselat aerodinamic, şi unul din ei a inventat motorul cu reacţie. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/tefan-lucian-mure-anu-tu-str-ine-care-mi-vorbe-ti-ara-de-r-u

Muntele si Revelaţia Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 24, 2017

Un cercetător al religiilor nu se poate sustrage de la o simplă observaţie: Marile revelaţii ale religiilor monoteiste se întâmplă la înălţime. Dacă zeii locuiau în Olimp, profeţii care au urmat, vor urca în mod voit munţii pentru a descifra secrete mistice, pentru a purta discuţii cu Creatorul, pentru meditaţie şi inspiraţie. Toate relevaţiile sunt percepute de subiect care simte sau aude o prezenţă, percepe o lumină deosebită, vederea unei figuri, teamă. Toate revelaţiile se petrec pe un munte, departe de tribul căruia profetul aparţine. În Budism muntele Meru este axa lumii, în Iudaism avem muntele Sinai, în Japonia muntele Fuji are propietăţi divine. Foarte des muntele oferă un loc de meditaţie şi revelaţie. Cei trei fondatori a celor trei religii monoteiste: Moshe, Isus şi Mohamed îşi datorează iluminarea spirituală unor relevaţii care se petrec pe munţi.  http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/muntele-si-revela-ia

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Caligrafii

Barbotare Publicat de Anica Andrei Fraschini în Aprilie 30, 2017

Fac valuri. Sub cuvertura frazelor - concepute ca niște embrioni cu care... experimentez - și a ecranului - un fel de "in vitro"... Mă izolez ca în copilărie, când adunam un material minim, câteva păpuși, cârpe, capace, frunze, un borcănel cu nisip, unul cu pietricele, crenguțe rupte. Încropeam o bucătărie minusculă, un pătuț, simulam treburi gospodărești, de familie. Toate, sub un acoperiș format dintr-o pătură sprijinită pe spătarele unor scaune. Petreceam ore întregi, cu jocul meu, vorbeam singură, desigur, cu seriozitate și patos. Acum, parcă aș vedea ceva similitudini... Sub pătura frazelor pe care le cazez pe ecran, să facă ce-or vrea, barbotez o proză fără inhibiții, defulatoare. Căci doar așa mă mai eliberez de măcinatul fără oprire, al morii anacronice, care-mi trăncăne în cap. Moara asta are o materie primă eterogenă rău și căreia se căznește să-i facă față, cu mecanismele ei, depășite. http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/barbotare

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

Salutare, România!
Publicat de ileana popescu bâldea
în Mai 5, 2017
- Bună dimineața, doamnă doctor!
- Bună dimineața, Mitică! Ia zi, ce-ai pățit?
- Păi, io nu știu ce culoare să aleg! Toate sunt la fel. Alea, de pe Facebook. Toate vor sinceritate, adevăr. Și una trebuie s-o iau, că cine mă ține, mă ține pe mine la școală?
- De ce nu te ții singur, Mitică, Mitică? Ce nevoie ai tu de culori?
- Păi... cele albe vor să muncesc, cele negre nu mă lasă să piublic și io în antoliogii, cică pierd din templul prețios cu care aș putea să fac ceva în folosul comiunității. Și, de, mi place prin lumea ista cocoană! Cum poți ieu să renunț la așa o scară politică? Așa că... trebe să mă orientez spre una colorată, adică una care-și dă cu culori pe obraji, mai proastă de sine, una care crede în mine - că io sunt deștiept și talientat foc mare. Dacă are culori, are și bani să mă țină pân ce termin și eu un pumn de clase. Așa că...
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/salutare-romania

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor