FILM. Cinematograful şi criza: filmul românesc în 2015 de Mihai Fulger Publicat de Veronica Pavel Lerner în Ianuarie 8, 2016

Anul trecut a fost unul mult mai bun pentru cinematografia românească decît 2014, cînd, deşi se lansaseră pe marile ecrane – la fel ca şi în 2013 – 26 de producţii româneşti sau coproducţii cu o participare românească relevantă, doar două dintre acestea reuşiseră să se impună ca titluri-reper ale anului (ca atare, nu a surprins pe nimeni că ele şi-au împărţit majoritatea premiilor naţionale acordate la începutul lui 2015); este vorba de Closer to the Moon/Mai aproape de lună (coproducţie România-SUA-Italia-Polonia-Franţa), al lui Nae Caranfil, şi de Q.E.D./Quod erat demonstrandum, al lui Andrei Gruzsniczki.
După doi ani consecutivi cu un numărrecord de premiere pentru perioada postcomunistă, 2015 ar putea fi considerat dezamăgitor din punct de vedere cantitativ. De data aceasta, am numărat 23 de (co)producţii româneşti, lungmetraje de ficţiune, documentare şi/sau de animaţie, intrate în circuitul cinematografic autohton. De dragul preciziei, ar trebui adăugat, ca în fiecare an, că unele dintre aceste filme au rulat, în afara festivalurilor, numai în cîteva cinematografe (dacă nu chiar într-o singură sală!) şi, ca atare, publicul lor a fost doar de ordinul sutelor de spectatori plătitori. Totuşi, dacă privim şi jumătatea plină a paharului, vom constata că anul precedent ne-a adus mult mai multe premiere româneşti notabile, culminînd cu o veritabilă capodoperă, un film care, sînt sigur, va rămîne un titlu de referinţă al istoriei cinematografului românesc – Aferim! (România-Bulgaria- Republica Cehă), al treilea lungmetraj de cinema al lui Radu Jude (pe lîngă mai multe scurtmetraje şi mediumetraje apreciabile). Chiar dacă n-a intrat pe lista scurtă a Oscarului pentru Cel mai bun film într-o limbă străină (unde a reprezentat România) şi a ratat singurul trofeu la care fusese nominalizat de către membrii Academiei Europene de Film (Premiul European de Film pentru scenariu – în acest caz, semnat de regizorul Radu Jude împreună cu prozatorul Florin Lăzărescu), este îmbucurător faptul că Aferim! a obţinut atît cel mai important premiu internaţional al unui film românesc din 2015 (Ursul de Argint pentru regie la Festivalul de la Berlin), cît şi cele mai bune rezultate de box-office intern ale unei producţii autohtone din acelaşi an (aproape 77.000 de bilete vîndute în 35 de săptămîni de difuzare, conform datelor furnizate de site-ul Cinemagia.ro).
După valoarea şi varietatea premierelor anului, 2015 mi se pare comparabil cu 2013; şi atunci s-au lansat filme foarte diferite, dar toate remarcabile, precum Domestic de Adrian Sitaru, Cînd se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism de Corneliu Porumboiu, Poziţia copilului de Călin Peter Netzer, La limita de jos a cerului de Igor Cobileanski, Cîinele japonez de Tudor Cristian Jurgiu, Rocker de Marian Crişan, Lupu de Bogdan Mustaţă sau Matei, copil miner de Alexandra Gulea. În anul tocmai încheiat, documentarul a fost reprezentat în circuitul cinematografic de trei lungmetraje: Aliyah DaDa de Oana Giurgiu, YouTube Bazaar de Dan Chişu (cel mai prolific regizor român al ultimilor ani) şi Muntele magic/La Montagne magique (România-Franţa-Polonia-Republica Cehă-Slovenia) de Anca Damian – un documentar animat, care merge pe urmele precedentului Crulic – drumul spre dincolo (2011) şi, din păcate pentru cineastă, nu aduce nimic nou faţă de acel film. Ar mai fi meritat să fie difuzate pe marile ecrane Toto şi surorile lui, coproducţie româno-maghiară în regia lui Alexander Nanau, nominalizată la categoria „Documentar european“ a Premiilor Europene de Film, şi alte cîteva filme prezentate doar în cadrul unor evenimente de specialitate, precum Astra Film Festival Sibiu sau Bucureşti Docuart Fest; o menţiune specială merită aici Roboţelul de aur, primul lungmetraj documentar regizat de Mihai Dragolea şi Radu Mocanu, distins cu Marele Premiu la al doilea festival menţionat. În ceea ce priveşte filmele de ficţiune, pe lîngă o serie de debuturi semnificative şi reconfirmări, s-a remarcat o încercare de revenire în prim-plan a reprezentanţilor „vechiului cinema“, cum ar fi Şerban Marinescu (Doar cu buletinul la Paris) şi operatorul-producător de top Vlad Păunescu, debutant în regie cu Live. Producţia cinematografică independentă (i.e. nefinanţată de stat, în primul rînd prin CNC) a continuat să se dezvolte şi să se diversifice – intră aici o tentativă de dramă romantico- turistică, Poveste de dragoste de Cristina Iacob (locul al treilea în clasamentul de box-office, cu peste 23.000 de intrări), şi un horror found footage (subgen abordat pentru prima dată la noi), Be My Cat: A Film for Anne de Adrian Ţofei, dar şi filme semnate de gemenii americani, de origine franco-română, Michaël şi Joël Florescu (Atît de strălucitoare e vederea/So Bright Is the View) sau de multimilionarul român Bobby Păunescu, ajuns la al doilea lungmetraj (Palatul Pionierilor), la şase ani după un debut onorabil, cu Francesca.
Top 10 pe 2015 (lungmetraje româneşti de ficţiune)
1. Aferim! de Radu Jude
2. Autoportretul unei fete cuminţi de Ana Lungu
Cel mai important debut individual al anului (regizoarea mai realizase, în 2011, Burta balenei, un mediu-spre-lungmetraj, în colaborare cu Ana Szel), cel mai valoros lungmetraj independent lansat în 2015 şi, totodată, filmul cel mai revelator cu privire la societatea românească de ieri şi de azi, după Aferim! (altminteri un film istoric, cu acţiunea plasată în Valahia anului 1835). Nu în ultimul rînd, actriţa Elena Popa, cunoscută mai mult din lumea teatrului, ne oferă, în Autoportretul…, una dintre cele mai convingătoare interpretări ale anului.
3. Comoara de Corneliu Porumboiu
Distins la Festivalul de la Cannes cu premiul „Un Certain Talent“, al cincilea lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu, venit după experimentalul Al doilea joc, marchează, în filmografia cineastului, o reconciliere cu publicul (peste 10.500 de bilete, care îl plasează pe locul al patrulea în topul încasărilor) şi o reconfirmare a unui uriaş talent.
4. Un etaj mai jos de Radu Muntean
Teodor Corban (într-un rol principal aici, dar şi în Aferim!), Cuzin Toma (Comoara, Aferim! şi Bucureşti NonStop), Emilian Oprea (De ce eu? şi Autoportretul unei fete cuminţi) şi Alexandru Papadopol (Acasă la tata şi Bucureşti NonStop) au fost cei mai buni actori ai anului trecut. Acest al cincilea lungmetraj regizat de Radu Muntean (care, pentru a patra oară, şi-a scris scenariul împreună cu Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu), selecţionat – la fel ca şi Comoara – în secţiunea competiţională „Un Certain Regard“ a Festivalului de la Cannes, certifică un cineast matur, care – la fel ca şi Corneliu Porumboiu – şi-a impus un univers propriu în cinematograful românesc.
5. Box de Florin Şerban
Dezamăgitor pentru mulţi comentatori – mai ales după debutul strălucit al regizorului, cu Eu cînd vreau să fluier, fluier, distins la Berlinala din 2010 –, Box (Premiul FIPRESCI la Festivalul de la Karlovy Vary) m-a convins prin interpretările celor doi actori principali (debutantul Rafael Florea, şcolit de Florin Şerban, şi Hilda Péter, remarcată anterior în Katalin Varga, al lui Peter Strickland), prin atmosfera stranie şi observaţia subtilă.
6. Lumea e a mea de Nicolae Constantin Tănase
Cel mai curajos lungmetraj de debut al anului, produs independent (de experimentata firmă a lui Tudor Giurgiu, Libra Film), cu destule momente memorabile şi cu o tînără actriţă, Ana Maria Guran, pe care merită s-o urmărim (cum, indiscutabil, merită şi regizorul Nicolae Constantin Tănase). Cu mai mult de 22.000 de bilete vîndute, filmul s-a plasat pe locul al treilea în clasamentul de box-office.
7. De ce eu? de Tudor Giurgiu
Pe poziţia a doua în acelaşi top, cu mai bine de 65.500 de intrări, al treilea lung – metraj regizat de Tudor Giurgiu, inspirat de cazul real al procurorului Cristian Panait (1973-2002), este primul film politic românesc autentic (totuşi, nu atît de thriller pe cît ar fi putut fi…) despre tranziţia postcomunistă.
8. Bucureşti NonStop de Dan Chişu
Cel mai coerent, echilibrat şi izbutit film al regizorului-scenarist Dan Chişu beneficiază de o distribuţie excelentă (Gheorghe Ifrim, Ion Besoiu, Dorina Lazăr, Alexandru Papadopol, Dorian Boguţă, Tudor Smoleanu, Olimpia Melinte, Adrian Titieni, Cuzin Toma, Maria Obretin etc.).
9. Carmen de Doru Niţescu
Un alt debut notabil, din nefericire lansat cu mare întîrziere în cinematografe, avînd-o în rolul principal pe una dintre cele mai bune actriţe ale anului, Rodica Lazăr (în prim-plan şi în Live de Vlad Păunescu).
10. Acasă la tata de Andrei Cohn
Un ultim debut semnificativ al anului, bazat pe piesa şi scenariul actorului dramaturg şi scenarist Mimi Brănescu, un alt film, cu un cast ideal (Alexandru Papadopol, Ioana Flora, Andi Vasluianu, Mirela Oprişor, Florin Zamfirescu, Nataşa Raab şi Sorin Cociş).
Aşadar, 2015 nu a fost un an sărac în filme româneşti demne de a fi vizionate la cinema. Din păcate, dacă la capitolul producţie n-a stat rău, cinematografia autohtonă a avut mult de suferit la distribuţie şi exploatare. După tragedia din clubul bucureştean Colectiv şi promulgarea „Legii nr. 282/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente“, mai multe din oricum puţinele cinematografe bucureştene „independente“ (aflate în afara mallurilor) s-au închis sau sînt în pericol să se închidă în viitorul apropiat. Situaţia cea mai dramatică este cea a Cinematografului Studio, administrat de Uniunea Cineaştilor din România, care se impusese, în ultimii ani, ca principală gazdă a premierelor autohtone şi a festivalurilor importante. Atîta vreme cît printre regizorii care vor reveni, foarte probabil, pe marile ecrane anul acesta se numără Gabriel Achim, Nae Caranfil, Igor Cobileanski, Dan Chişu, Marin Crişan, Anca Damian, Radu Jude, Radu Mihăileanu, Cătălin Mitulescu, Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Iulia Rugină, Adrian Sitaru şi Andrei Ujică, e clar că nici 2016 nu va duce lipsă de filme româneşti bune şi foarte bune. Dar, pentru ca spectatorii să aibă unde să vadă aceste filme, este imperios necesar ca autorităţile să soluţioneze rapid noua criză a sălilor de cinema
http://www.observatorcultural.ro/articol/film-cinematograful-si-cri...

Vizualizări: 58

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Mulțumim frumos pentru prezentare!

Remarcabilă expunere!
Vă mulţumim.

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor