PRETEXTE HALUCINANTE ŞI FĂRĂ SUSŢINERE SAU INUTILITATEA PROIECTULUI DE LEGE PENTRU SECURITATE CIBERNETICĂ, PARTEA I

Pentru a nu ştiu câta oară, statul român încearcă cu disperare prin intermediul securităţii să legifereze un proiect legislativ fără absolut nici o motivaţie sustenabilă. Noroc cu ieşirea în stradă de la sfârşitul lui octombrie şi începutul lui noiembrie, altfel nu cred că pupam noi vreo dezbatere fie şi de formă, între echipa statului pe terenul din faţă şi echipa societăţii civice pe terenul din faţa lor.

Societatea civică, dincolo de orice glumă, a reuşit să pună punctul pe „I” cu privire la lipsa totală de utilitate a acestui proiect de lege. Asociaţia Civică Dreptate a fost prezentă la analiza amănunţită a proiectului de care vorbim. Putem prezenta astfel punctele cheie rezultate din discuţia pe larg, ţinută la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională.

 

Prima chestiune care sare în ochi cu privire la acest proiect de lege a securităţii cibernetice este cvasitotala lipsă de constituţionalitate.

 

Proba este chiar Decizia nr. 17/2015 asupra admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind securitatea cibernetică a României. Decizia în speţă este cea mai importantă chestiune a dezbaterii publice cu privire la securitatea cibernetică.

           

Societatea Civică constată cu stupoare că nici măcar preşedintele ţării, domnul Klaus Iohannis nu a ţinut cont de hotărârea Curţii Constituţionale şi a promulgat - la exact o zi după sosirea domniei sale din America - legea Big Brother- după modelul Programului Agenţiei Naţionale de Securitate (National Security Agency – NSA) de colectare si stocare de informaţii legate de miliarde de telefoane date sau primite de americani.

           

Subliniem ca foarte important faptul că şi în America, NSA este declarat oficial ca ilegal, conform deciziei Curţii Federale De Apel din New York făcută publică la data de 7 mai 2015, pentru că, cităm: „Acesta încalcă masiv dreptul la viaţa privată şi dă puteri nelimitate si necontrolate guvernului să colecteze şi să reţină orice date despre cetăţenii săi.”[1]

           

Ce se vede clar şi limpede de la distanţă este faptul că autorităţile delegate atât de cetăţenii lumii, cât şi de cetăţenii din ţara noastră încearcă, cu disperare, să refuze a ţine cont de legile impuse chiar de către ei.

           

Faţă de faptele expuse până acum, din start, nu ar fi trebuit să mai existe vreun proiect referitor la aşa zisa securitate cibernetică.

           

In expunerea de motive pentru proiectul de lege pentru securitate cibernetică nu există în fapt menţionat în scris nici un motiv. În toate cele nouă (9) pagini nu găsim nici un fel de explicaţii cu privire la acest proiect. Ca urmare este lipsită de orice necesitate, pentru că în realitate, fiecare îşi construieşte propria securitate informaţională. În rândurile de mai jos, vă punem la dispoziţie doar câteva dintre cele mai elucubrante idei scrise repetitiv şi într-un veritabil limbaj de lemn, identic cu cel folosit în vechea economie politică de pe timpul lui Ceauşescu:

 

1.) In proiectul de lege pentru securitate cibernetică, pe lângă redundanţele textului avem următoarea formulare, cităm:

„Astfel România este cu certitudine vizată de entităţi ostile mediului virtual, fiind necesare adoptarea unor măsuri organizatorice şi reglementare în vederea creşterii nivelului securităţii cibernetice şi a capabilităţilor de a face faţă unor atacuri caracterizate de un nivel foarte ridicat al impactului şi a probabilităţii de manifestare care vizează domenii de importanţă strategică pentru un stat, respectiv afaceri externe şi interne, apărare şi securitate naţională, resurse energetice, cercetare şi mass media, prin exfiltrarea de informaţii confidenţiale.”

           

Să luăm la întâmplare câteva cuvinte „strategice: mass media de exemplu. În primul rând să stabilim un lucru foarte clar: mass media nu este de importanţă naţională – deşi trebuie să admitem că prin ea s-a transmis o „revoluţie” făcută în fapt, foarte stângaci de altfel, în studiourile televiziunii naţionale. În al doilea rând: mass media, prin însăşi denumirea ei de mass media - adică pentru mase - nu deţine, sau nu ar trebui să deţină informaţii confidenţiale de importanţă strategică pentru o naţiune, pentru o ţară. Cel mult deţine informaţii pe surse.

           

Alte concepte luate aleator ar putea fi_: resurse energetice. Referitor la resurse în sine trebuie să fim foarte serioşi. Pentru că de fapt noi nici măcar nu mai avem resurse energetice proprii. Iar dacă cineva, care deţine aceste resurse energetice şi nu este cetăţean roman., ci din altă parte a lumii şi din altă ţară doreşte să şi le păzească zdravăn în aşa zisul spaţiu aşa-zis cibernetic, nu are decât să-şi reglementeze şi să-şi pună fel de fel de firewall-uri şamd., astfel încât platforma pe care acţionează să nu poată fi penetrată.

           

Cât despre apărare şi securitate naţională, respectiv afaceri externe şi interne, iarăşi, situaţia este foarte clară: pentru că aceste domenii care într-adevăr sunt de o importanţă vitală, deţin deja toate posibilităţile de a exclude exfiltrarea unor informaţii confidenţiale. Au făcut-o şi până acum cu succes deplin şi în mod cert or să o facă în continuare în acelaşi mod. Aşa că nu putem vorbi despre o slabă apărare în cadrul lor în spaţiul eteric.

           

O chestiune extrem de importantă pe care doresc să o ridic aici este următoarea: despre ce securitate a afacerilor interne şi ministerului de interne vorbim aici, în condiţiile în care personal, de peste patru 4 ani de zile fac înregistrări video şi audio cu gălăgie infernală din parcul situat la mai puţin de doi m jumate de balcoanele blocului în care locuiesc, le înmânez din nou şi din nou poliţiei sect. 5 din str. Bazaltului, pe DVD -uri pe care - atenţie – sunt nevoită să le fac pentru că altfel mi se spune că mint, nu sunt crezută de Poliţie, ba chiar am fost ameninţată că voi primi amendă pentru că sun degeaba la 112- chestiune deja clasică pentru poliţie - iar de acolo mi se răspunde în majoritatea cazurilor că: atenţie: nu au programe de vizualizare in calculatoare să vadă dvd-urile.

           

Pardon? Şi vorbim despre penetrarea sistemului de apărare intern prin mărirea securităţii cibernetice????

 

2.) Ajungem la următorul paragraf în care se menţionează în expunerea de motive că: „Agresiunile cibernetice sunt caracterizate de un nivel ridicat de risc cu tendinţe de evoluţie în creştere a impactului şi probabilităţii de materializare, vizând cu predilecţie infrastructurile cibernetice ale instituţiilor publice - nu se menţionează care, în ce fel: ne referim la biblioteci? Ne referim la şcoli? Ne referim la primării? La ce anume instituţii ne referim când vorbim de instituţiile publice, pentru că cele de apărare, aşa cum am menţionat mai înainte, îşi au propriile lor posibilităţi de contracararea unor astfel de exfiltrări.

 

Prin însăşi denumirea de instituţii publice nu vedem legătura între exfiltrarea unor informaţii confidenţiale, în condiţiile în care serviciile sunt publice, sau de interes public. Adică în spatele acestor servicii publice de fapt există nişte informaţii confidenţiale? Cineva se ascunde în spatele unor astfel de servicii publice? Păi aceste instituţii să stea liniştite, Le răspundem cum ne-au răspuns cei ce încearcă să implementeze tot felul de carduri, nouă, celor care am refuzat aceste carduri: „dacă nu au nimic de ascuns atunci de ce se tem”?

           

Revenim la economia digitală şi citim mai departe: „prin compromiterea datelor gestionate pe platforme de comerţ electronic şi fraudarea clienţilor acestora.”

           

Aici până şi PayPal-ul, cel mai cunoscut sistem de plată online, situat în Elveţia, ca de altfel orice altă platformă de comerţ electronic, au întâmpinat, de-a lungul timpului, diferite situaţii de fraudare. Totuşi în Elveţia nu s-a „strâns cureaua” securităţii cibernetice, ci, pur şi simplu, astfel de platformele de care vorbim şi-au îmbunătăţit singure sistemele de securitate, şi - iarăşi pur şi simplu - au refuzat să mai facă comerţ cu anumite ţări.

           

De fapt astfel de platforme de comerţ electronic sunt foarte bine asezonate cu firewall-uri şi metode de evitare a exfiltrării informaţiilor confidenţiale. Fraudarea clienţilor se face de regulă nu prin atacurile cibernetice, cât exact prin ceea ce s-a mai discutat şi în alte privinţe referitoare la actele biometrice şamd:, pentru că există carduri bancare care conţin un cip rfid, simplul fapt de a merge pe stradă cu cardul bancar în portmoneu, portmoneul în buzunar, buzunarul în haină, putem să ţinem şi mâna pe portmoneu este suficient ca aceste carduri să fie citite lejer, desi cetăţenii au fost asiguraţi că nimeni nu le va viola datele personale odată cu acceptarea acceptarea lor. Şi asta printr-o metodă extrem de simplă, nicidecum prin agresiuni atacuri cibernetice, deci nu pe internet, da? Mergem pe stradă fără să folosim internetul şi oricine poate fi pus în situaţia de a fi cu cardul golit de bani doar trecând prin faţa uni bancomat.

 

Aşa zisele atacuri cibernetice au loc de fapt prin aflarea la purtător a unui card cu cip, care atenţie a fost refuzat de foarte mulţi cetăţeni – dar iarăşi atenţie - impus de autorităţile care chip doamne protejează cetăţeanul, card care a fost cu atâta uşurinţă citit încă înainte de implementare de câţiva ziarişti, care nici măcar nu şi-au bătut capul foarte tare să facă aşa ceva.

Link către atentatul asupra intimităţii cetăţeanului român:

https://www.youtube.com/watch?v=JE51AXVPnas&feature=youtu.be

 

Vizualizări: 11

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar-Agafia Drăgan
Publicat de Agafia Dragan
în Martie 28, 2017
Nume: Tigoianu Drăgan Eugenia
Nume autor:Agafia Drăgan
Domiciliu actual: Focşani, Vrancea
Născută în comuna Hodac, judeţul Mureş
Absolventă a Universităţii Bucureşti.
Debutează în timpul facultaţii la “Vatra” şi Gânduri studenţeşti, apoi până în 2013 publică doar articole de specialitate. Revine la poezie în 2013.

Activitatea literară 2014-2016
Publicaţii în revistele: Nomen Artis, Cronos peniţa de aur, Negru pe Alb, Dor de Dor, Confluente literare, Bogdania, sub egida Asociaţiei Cultural-Umanitare ”BOGDANIA ”, Oglinda Literară, ed. De Asociatia Culturala “Duiliu Zamfirescu” , eCreator , Amprentele sufletului, etc.

În antologii:
Cuvinte Sculptate, ed.Editgraf, Lumină din Lumina, ed. Armonii Culturale, Roşu Mocnit, ed.Rovimed, Priveşte Visând, Iubito, ed.Editgraph, Petale de Suflet, ed.Edigraph, Ieri ca prin Vis, ed, Editgraf, Obraji de Magnolie, ed.Editgraf, Antologia Antologiilor Natiunea, ed.Natiunea, Cu tine in gând ed. Editgraf, 10 ani plini de dor, ed. Pim, Lyrics et Prosa vol II si III ed. Natiunea, Pe aleea cuvintelor, ed. Ispirescu, Toamna asta Plouă cu Lacrimi, Iasi 2015, Carmen, ed.Anamarol, 2016,Alburii Sclipiri de Stele, ed.Napoca Nova etc.

Volume de autor:
Nevoia de Fericire, ed.Editgraf, 2014
Cu Toamna Căzută pe Gene, ed. Editgraf, 2015
Măriuca şi Prietenii ei, ed. Editgraf, 2015
Iluzia Regăsirii, ed. Armonii Culturale,2016
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-agafia-dr-gan

Din urmă...

MEDALION LIRIC - NICHITA STĂNESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 
(80 de ani de la naștere)
Nichita e un Paranif din Bizanț căzut în literele românești precum Eminescu din cer, un veșnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității de un talent unic de meșteșugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „Se umflă emoția, bezna,/ ca și cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie” Candori feline ne umple de duh în: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorității prin cuvânt: „O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/medalion-liric-nichita-st-nescu

Articole

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Interviu cu Mihai Eminescu Publicat de Florin T. Roman în Aprilie 4, 2017 

Florin T. Roman: Ce mai faceţi, domnule Eminescu? MIHAI EMINESCU: Ia, eu fac ce fac de mult, / Iarna viscolu-l ascult. (Revedere) Dar în restul anului? Problema morţii lumii o dezleg. (Cărţile) Ce e poezia în opinia Domniei voastre? Ce e poezia? înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane şi cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură şi aur peste ţărâna cea grea. (Epigonii) Mai scrieţi poezii? La ce?... Oare totul nu e nebunie? (Mortua est!) Sunteţi marele nostru poet naţional, se ştie. Dacă aţi continua să compuneţi versuri aţi putea dobândi o faimă universală, egală poate cu cea a lui Shakespeare sau Baudelaire... N-ar fi păcat să abandonaţi pana? De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? (...) De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu?/ Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? (Scrisoarea II) În acest veac, al XXI-lea, trăiesc şi se manifestă câţiva intelectuali români „postmoderni”, progresişti, care susţin că sunteţi autohtonist, antisemit, chiar xenofob... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-cu-mihai-eminescu

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
Publicat de adrian grauenfels
în Aprilie 13, 2017 la 8:32am în APARIȚII EDITORIALE (Modifică)Trimitere mesaj Vizualizare Discuţii

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
José Corti, s-a născut în Franţa în anul 1895. De tânăr s-a simţit atras de mişcare lui André Breton şi în paralel cu activităţile suprarealiştilor la care participa, Corti fondează "Editura Suprarealistă" în care va publica pe Aragon, cât şi cărţile lui Breton (În legitimă Apărare), Rene Char, Paul Éluard (Relentir Travaux), René Crevel -1932 (Clavecinul lui Diderot), pe Benjamin Péret în 1936 şi pe Salvador Dali cu "Metamofoza lui Narcis" în 1937. Mai târziu fondează în anul 1938, "Casa Corti", care publică operele complete ale lui Lautréamont, cât şi alte scrieri suprarealiste care vor caracteriza pluralismul firmei: poezie, romantism, eseul literar, dar şi cărţi universitare sau clasici francezi. José a murit în 1984 la Paris după o viaţă frământată dar totodată pasionantă.
A publicat cărţile sale (romane poliţiste, jurnalism, etc) sub pseudonimele: Roch Santa-Maria sau Sidney O'Brien. Sub numele său adevărat publică:
Imitaţie fără sclavie (1981), Amintiri dezordonate (1983), Provizoriul definitiv (1992).continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/jos-corti-editor-i-librar-al-avangadelor

Declinul Elitelor Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 7, 2017

În limba latină termenul Electus caracterizează o persoană sau un grup care aduce comunităţii onoare şi valoare. Timp de secole grupele elitiste se evidenţiau prin preocupările şi acţiunile umanitare, ştiinţifice sau artistice care polarizau etosul social şi cultural al epocii lor. Elitele au fost active şi apreciate din antichitate şi până la recentul postmodernism care a catalizat dizolvarea barierelor culturale, trivializarea comunicaţiei în favoarea unui sat global lipsit de personalitate. Elitele de azi sunt paralizate de noua ordine axată pe mediocritate şi consum exagerat. Îmi amintesc filmele tinereţii mele în care protipendada oraşului ieşea la plimbare pe bulevardul central, trăsurile cu cai aşteptau clienţii sporadici iar vânzătorul de limonadă oferea în pahare de sticlă verzuie mirajul orientului oprit la poalele Balcanilor. Elita vorbea limbi străine, se intersa de ştiinţe, de filosofie, de expediţii, doamnele cântau la pian sau pictau în liniştea saloanelor. În ţara în care ne-am născut, România, frământata istorie a primelor două decenii de dictatură comunistă, a produs două dileme: una privitoare la represiunea sângeroasă declanşată de noul regim, iar celalaltă, la tenebroasele raporturi din culisele puterii noi instalate.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/declinul-elitelor

Caligrafii

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

În țara asta normalitatea este ceva extraordinar Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe în Martie 27, 2017 Am încercat să fiu cât de cât un observator „normal”. Deși asta este totuși destul de dificil în România. Aici există tabere peste tot. Și exclusivități! Dacă te pune „ăl cu coarne”, sau „cel sfânt” (depinde și aici din ce tabără ești), să te uiți în tabăra lui pește, o iei peste bot de la cei din tabăra pescarului. Dar nu pentru că te-ai uitat la vecini. Nuuuu... Ci pentru că ai îndrăznit să belești cumva ochii. Culmea eforturilor este atunci când crezi că poți face ceva să-i împaci. Mai întâi între ei. Dar e mai mult decât o misiune imposibilă. Nici să stai în afară nu e o soluție. Te vor bombarda cu toții. Aici nu există enclave! În România nu s-a inventat nici obiectivismul, dar nici locul de observație egal situat între taberele veșnic beligerante. Iar războiul?!... 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/in-tara-asta-normalitatea-este-ceva-extraordinar

Oamenii mari se supără... Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 19, 2017

… când oamenii mici mereu fac ceva pentru a-i enerva pe cei dintâi. și nu știu cum se întâmplă că nimeni nu ia atitudine pentru a-i pune cu fața la zid. căci, în loc să se hrănească, întotdeauna, cu aer, astfel încât să preîntâmpine acuzația de joc părtinitor pentru o roșie, un castravete sau o fasole autohtonă, aceștia le consumă fără discernământ, uitând că s-ar putea să fie pe rafturi datorită vreunui program implementat de cineva din familie care, evident, prin manipulare, a ajuns să guverneze. off, regizorul acesta din Dumnezeu, nu se orientează și el când împinge pe unul sau altul către Palatul Victoria! continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/4029617:Topic:1310591?xg_source=activity

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor