Informaţii

Psihologie

Sa ne intelegem pe noi si pe cei din jur

Site Web : http://junimeadigitala.nin,com/psihologie
Membri : 7
Activitatea Recentă : Mai 16, 2016

Forum de Discuţii

Acest grup nu are nicio discuţie încă.

Panou de comentarii

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Psihologie !

Comentariu publicat de ileana popescu bâldea pe Martie 25, 2016 la 12:32am

Text recomandat, 24 Martie 2016
Felicitări!
Redacția

Comentariu publicat de spiridon ramniceanu pe Martie 29, 2015 la 7:36am

CUVINTE COMENTATE: FERICIREA

„Toţi oamenii caută să fie fericiţi… Acesta-i motivul tuturor acţiunilor tuturor oamenilor” spune Pascal şi reprezintă, după mine, esenţa comentariului despre fericire. Mai adaug „Pentru a căuta o fericire imaginară ne pricinuim mii de rele adevărate” (Rousseau).
Faţetele fericirii arătate mai sus sunt legate de relaţiile interumane, de felul în care ne poziţionăm faţă de cei din jurul nostru, faţă de cei de la care aşteptăm sprijin spre ţelul idealist propus
Aceste fraze conţin ideile expuse în mai toate citatele strânse de Th. Simenschi în deja uzatul Dicţionar al înţelepciunii.
Dintre cele 94 de extrase înţelepte legate de tema noastră voi menţiona, aleatoriu, câteva:
„Cea dintâi condiţie a fericirii este înţelepciunea” (Sophocles)
„Fericirea nu e statornică ci efemeră” (Euripide)
„Nu e fericit cine nu se crede fericit” (Syrus)
„Fericirea constă în închipuirea că o posedăm” (Oxientierna)
Ultimele citate aduc problematica în interiorul nostru, sugerându-ne ideea că stă în puterea noastră stăpânirea căilor spinoase care trebuie urmate spre atingerea fericirii dorite de întreaga umanitate.
Voi încerca să analizez tema din titlu din altă perspectivă, fără a considera că epuizez toate aspectele acestei abordări. Descompunând elementele componente ale fericirii se poate accepta ideea că aceasta se obţine la diferite niveluri ale fiinţei.
Prima sursă de fericire este (poate fi) PLĂCEREA. Ea se manifestă la nivelul structurii fizice şi este suficientă multor indivizi, le asigură confortul maxim, corespunde aspiraţiilor şi dorinţelor limitate imaginate. Este evident că plăcerile se obţin din exersarea mirosului şi a gustului: mâncare, băutură, a sexului, a stării de bine pentru trup.
Al doilea nivel de percepere a fericirii poate fi ÎNCÂNTAREA. Ea se adresează spiritului (Eu şi Supraeu) şi, indiferent de instrucţie, ajunge la această structură prin auz, văz. Se face trimitere la pictură, sculptură, muzică, artă în general, precum şi la peisaje, zgomote naturale liniştitoare, etc.
Plăcerea şi încântarea se pot combina, uneori, la toate nivelurile de percepere a informaţiei. (Ex: grătar cu mititei, bere şi manele.)
Mai greu este de demonstrat fericirea sufletească (a Sinelui) tradusă prin DĂRUIREA IUBIRII. (A nu se confunda dragostea trupească cu Iubirea Cristică; chiar dacă am fi tentaţi nu putem include aici iubirea-dragostea patologică, necontrolată a doi parteneri ).
Iubirea despre care discutăm este cea dăruită Divinităţii şi întregii Creaţii Divine (Maica Tereza). Voi da un exemplu aflat la limita superioară a imaginaţiei mele. Este vorba de un ascet care caută şi găseşte căile de ascensiune sufletească, ajungând să vieţuiască întrupat sau în spirit (destrupare, dematerializare), trecând cu uşurinţă dintr-o stare în alta şi fiindu-i indiferentă starea în care se află; pentru el vieţuirea nu are însemnătatea comună, fiind la fel de fericit în ambele. Am dat acest exemplu deoarece noi TOŢI va trebui să ajungem acolo, numai astfel ne putem reintegra în Sânurile Divine, de acolo de unde am venit ca Monade: astfel vom putea dărui iubirea noastră Creatorului.
Spiridon Râmniceanu 6.02.2015

 

Membri (6)

 
 
 

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV, George Ionita
Publicat de george ionita
în Martie 27, 2017

Debutul literar are loc în anul 2000, după întâlnirea cu vechiul coleg
de liceu şi prieten, Mihail I. Vlad, care coordonează apariţia
volumului de poezie "Panta Rhei", la editura Macarie. Prefaţa cărţii
este făcută de scriitorul Cezar Ivanescu, care spune printre
altele:"George Ioniţă scrie o inteligentă poezie de notaţie", adăugând
apoi: "Poet autentic la nivelul trăirii, de o sinceritate
debordantă"... Apariţia volumului este consemnata în publicaţiile
locale, Jurnalul de Dâmboviţa, sub semnătura regretatului Mihail I.
Vlad, Oglinda de Dâmboviţa ( Maximca Grasu). Următorul volum de poezie
apare în anul 2001 - "Umbre", la aceeaşi editură Macarie, coperta şi
ilustraţiile aparţinând pictorului Cornel Ionescu. "Prizonierul unei
clipe" apare în anul 2003 cu o prefaţă semnată de George Sânteprean,
care remarca: "George Ioniţă cunoaşte meşteşugul "de a ciopli"vocabule,
de a adulmeca sensul cuvântului şi de a-i ritma respiraţia".

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-george-ionita

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

128 de ani de la moartea lui EMINESCU
Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Iunie 13, 2017

În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualităţii româneşti în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor şi formaţiei filozofice şi ştiinţifice, apoi chinuiţii şi ameninţaţii ani de slujbaş, în sfârşit, neînduplecaţii ani care i-au măcinat existenţa fizică, în ultima parte a vieţii, prăbuşindu-l definitiv.
Cred că Eminescu-omul, viaţa lui, e greu de descifrat după 128 de ani de la moarte.. Mai bine să lăsăm mărturiile contemporanilor care l-au cunoscut să vorbească. Deși mărturiile lor au pus preț mai mult pe cancanuri, scoțând în relief partea exotică a vieții lui.
El nu a apărut pe un sol arid. În familia lui era o efervescenţă culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Şi mai presus de orice voia ca fiii lui să înveţe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta şi îi încânta cu snoave, proverbe şi eresuri. Şi copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteştilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, ţapinarii. continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/128-de-ani-de-la-moartea-lui-eminescu

Caligrafii

Eminescu - definiţii Postat de Florin T. Roman în Iunie 14, 2017

Pentru sufletul acestui neam, izvorât din lacrimă de sânge şi deprins a suspina şi-a plânge, Eminescu-i rană şi balsam.

Pentru oamenii acestui plai, care şi-au păstrat credinţa vie şi trăiesc cu dor de veşnicie, Eminescu-i un crâmpei de rai.

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/eminescu-defini-ii

Podul
Publicat de Agafia Dragan în Mai 17, 2017 
Gândurile se îmbinau cu prezentul şi amintirile în mintea ei, în aceea zi când după atâţia ani îşi adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate, fără un motiv bine conturat. Pădurea respira aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, ca şi cum drumul străbătut de atâtea ori nu mai era acelaşi. Ce lipsea nu putea să realizeze, nimic nu se schimbase, doar ea pierduse fărâma aceea de suflet unde putea să regăsească fata cu ochii de chihlimbar. Şi apa Gurghiului îşi schimbase matca de la inundaţie.  
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/podul

Stre-suri...

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. Poate revolta îmi grăbește fuga dintr-o zonă în alta, poate neputința de a accepta machiavelismul uman mă face să fiu călător grăbit printre capcanele lumii. Da, capcane! Cum să numești altfel o situație, o imagine, o atitudine reprobabilă? continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor