« Femeia nu este făcută pentru munca grea intelectuală şi nici pentru munca fizică. Ea se achită de datoria sa in viaţă nu prin acţiune ci prin suferinţă, durerile naşterii şi creşterii copiilor ; ea trebuie să se supună bărbatului, să fie o companie plăcută care să-l însufleţească.

In lume nu ar trebui să existe decât femei de « interior », dedicate menajului, şi domnişoare care aspiră la viitorul lor pe care-l vor făuri nu aroganţei, ci muncii şi supunerii.

Legile privind căsătoria in Europa se referă la egalitatea femeii în drepturi cu bărbatul, ceea ce reprezintă un punct fals de plecare.

Avantajul pe care monogamia şi legile care derivă de aici , proclamând femeia egală cu bărbatul, ceea ce nu corespunde realităţii din nici un punct de vedere, creează acesta consecinţă pe care bărbaţii prudenţi ezită deseori şi se lasă antrenaţi într-un aşa de mare sacrificiu, unui pact atât de inegal. La popoarele poligame fiecare femeie găseşte pe cineva care să aibă grijă de ea, la noi din contra, numărul femeilor căsătorite este foarte restrâns rămânând un număr destul de mare de femei fără protecţie, fete bătrâne care vegetează in tristeţea lor…Sau mai mult decât atât, ele devin prostituate… Numai in Londra sunt peste 80000 de « fete publice », adevărate victime ale monogamiei, crunt sacrificate pe altarul căsătoriei… Poligamia este o adevărată binefacere pentru femei in general. In plus, din punct de vedere raţional, nu văd de ce, atunci când o femeie are o afecţiune cronică şi nu poate avea copii, sau că e prea bătrâna , soţul său nu şi-ar lua o a doua.

Acordând femeii drepturi deasupra naturii sale, i s-au impus datorii deasupra naturii sale; de aici decurge, pentru ea, o serie de nenorociri. Aceste exigenţe de clasă şi de avere sunt într-adevăr atât deimportante încât bărbatul care se căsătoreşte comite o imprudenţa dacă nu va face o căsătorie reuşită; dacă va dori să întâlnească o femeie care-i va plăcea, o va căuta înafara căsătoriei, și se va mulţumi să asigure viitorul amantei şi pe cel al copiilor săi.

[...]Ceea ce face ca femeile să fie apte de îngrijirea copiilor, să bucure copilăria noastră, este faptul ca ele rămân puerile, superficiale şi limitate; ele rămân toată viaţa „copii mari”…

[…] după doua sau trei sarcini, femeia îşi pierde din frumuseţe, fără îndoială din acelaşi motiv. Asta explica de ce fetele tinere dau mai puţină importanţă menajului şi îndatoririlor lor şi mai mult se preocupă de vocaţia lor în dragoste, cuceririle şi tot ceea ce derivă de aici, toaleta, dansul, etc.

[...] De aceea femeile rămân toată viaţa copii. Ele nu vad ce este în faţa lor, se ataşează prezentului, luând aparenţa drept realitate şi preferând fleacurile în locul lucrurilor importante.

Rousseau a spus : « Femeile, in general, nu iubesc nicio arta, nu se pricep la niciuna, nu au niciun geniu. »

A trebuit ca inteligenta bărbatului sa fie umbrita de dragoste pentru a denumi « sexul frumos » aceasta fiinţă de talie mică, cu umeri înguşti, cu solduri mari şi cu picioare scurte ; toată aceasta frumuseţe rezida din instinctul dragostei. In loc de « sexul frumos » ar fi mai potrivit « sexul inestetic.»
Aceleaşi aptitudini native explică mila, umanismul, simpatia pe care femeile o împărtăşesc nenorociţilor. De asemenea nedreptatea este defectul capital a naturii feminine. Aceasta vine din puţinul bun simţ şi din gândirea pe care am semnalat-o, şi ceea ce agravează şi mai mult acest defect, este că natura refuzându-le forţa, le-a înzestrat in schimb cu viclenie, pentru a le proteja slăbiciunea ; de aici şi ipocrizia lor instinctiva şi invincibila lor inclinare spre minciuna».

Vizualizări: 403

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Cine ar îndrazni sa contrazica?

 


Curioase gânduri citești la Schopenhauer  despre femeie. Unele din ele, la mai bine de un veac și jumatate de la scrire, suna chiar foarte amuzant. Iată unele:

... sexul femeiesc  cere și așteaptă de la cel bărbătesc tot, adică tot ce dorește și tot ce îi trebuie; sexul bărbătesc însă – drept vorbind - nu cere de la cel femeiesc decât un singur lucru.

... maxima de onoare a întregului sex femeiesc este ca bărbaților să le fie refuzată orice împreunare sexuală în afară de căsătorie, pentru că așa fiecare bărbat să fie adus cu de-a sila la însurătoare, care pentru el este un fel de capitulație...

...Femeia este un animal cu păr lung și idei scurte.

...Femeia este un animal care trebuie strunit, îngrijit bine și păstrat în interiorul casei.

...Femeile ar trebui să se ocupe numai de interior; trebuie hrănite bine, îmbrăcate corect, chiar frumos, dar ținută în afara societății. Învățătura religioasă este cea mai potrivită pentru ele, iar poezia și politica mai ales, sunt cele mai dăunătoare. Femeile să nu citească decât cărți cuvioase, din care să învețe mila și cărți de bucătărie. Muzica, desenul, dansul, grădinărutul și puțină muncă le vor da acea stare atât de plăcută bărbatului. Numai așa nu se vor vesteji, vor fi permanent fecunde.

...Acest sex nu trebuie numit  „frumos”, căci femeile nu-și pot însuși cu adevărat nici o artă. Ele nu au sentimentul poeziei, nici intelegența muzicii, iar exersarea unui talent este adevărată maimuțăreală… Din punct de vedere estetic femeile sunt  “nonestetice”.

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV, George Ionita
Publicat de george ionita
în Martie 27, 2017

Debutul literar are loc în anul 2000, după întâlnirea cu vechiul coleg
de liceu şi prieten, Mihail I. Vlad, care coordonează apariţia
volumului de poezie "Panta Rhei", la editura Macarie. Prefaţa cărţii
este făcută de scriitorul Cezar Ivanescu, care spune printre
altele:"George Ioniţă scrie o inteligentă poezie de notaţie", adăugând
apoi: "Poet autentic la nivelul trăirii, de o sinceritate
debordantă"... Apariţia volumului este consemnata în publicaţiile
locale, Jurnalul de Dâmboviţa, sub semnătura regretatului Mihail I.
Vlad, Oglinda de Dâmboviţa ( Maximca Grasu). Următorul volum de poezie
apare în anul 2001 - "Umbre", la aceeaşi editură Macarie, coperta şi
ilustraţiile aparţinând pictorului Cornel Ionescu. "Prizonierul unei
clipe" apare în anul 2003 cu o prefaţă semnată de George Sânteprean,
care remarca: "George Ioniţă cunoaşte meşteşugul "de a ciopli"vocabule,
de a adulmeca sensul cuvântului şi de a-i ritma respiraţia".

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-george-ionita

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

128 de ani de la moartea lui EMINESCU
Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Iunie 13, 2017

În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualităţii româneşti în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor şi formaţiei filozofice şi ştiinţifice, apoi chinuiţii şi ameninţaţii ani de slujbaş, în sfârşit, neînduplecaţii ani care i-au măcinat existenţa fizică, în ultima parte a vieţii, prăbuşindu-l definitiv.
Cred că Eminescu-omul, viaţa lui, e greu de descifrat după 128 de ani de la moarte.. Mai bine să lăsăm mărturiile contemporanilor care l-au cunoscut să vorbească. Deși mărturiile lor au pus preț mai mult pe cancanuri, scoțând în relief partea exotică a vieții lui.
El nu a apărut pe un sol arid. În familia lui era o efervescenţă culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Şi mai presus de orice voia ca fiii lui să înveţe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta şi îi încânta cu snoave, proverbe şi eresuri. Şi copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteştilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, ţapinarii. continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/128-de-ani-de-la-moartea-lui-eminescu

Caligrafii

Eminescu - definiţii Postat de Florin T. Roman în Iunie 14, 2017

Pentru sufletul acestui neam, izvorât din lacrimă de sânge şi deprins a suspina şi-a plânge, Eminescu-i rană şi balsam.

Pentru oamenii acestui plai, care şi-au păstrat credinţa vie şi trăiesc cu dor de veşnicie, Eminescu-i un crâmpei de rai.

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/eminescu-defini-ii

Podul
Publicat de Agafia Dragan în Mai 17, 2017 
Gândurile se îmbinau cu prezentul şi amintirile în mintea ei, în aceea zi când după atâţia ani îşi adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate, fără un motiv bine conturat. Pădurea respira aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, ca şi cum drumul străbătut de atâtea ori nu mai era acelaşi. Ce lipsea nu putea să realizeze, nimic nu se schimbase, doar ea pierduse fărâma aceea de suflet unde putea să regăsească fata cu ochii de chihlimbar. Şi apa Gurghiului îşi schimbase matca de la inundaţie.  
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/podul

Stre-suri...

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. Poate revolta îmi grăbește fuga dintr-o zonă în alta, poate neputința de a accepta machiavelismul uman mă face să fiu călător grăbit printre capcanele lumii. Da, capcane! Cum să numești altfel o situație, o imagine, o atitudine reprobabilă? continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor