Interviu cu Beatrice RANCEA, manager general interimar al Operei naționale din București

de Oltea Șerban Pârâu

În plină vară, pe scena Operei Naționale Române se repetă deja Don Giovanni în regia lui Andrei Șerban. Cum este atmosfera? Fierbinte?

Fierbinte afară, fierbinte pe scenă și la propriu, și la figurat, pentru că, din păcate, încă nu avem sistemul de ventilație funcțional. Este o vară dificilă din punct de vedere bugetar-financiar, dar din punctul de vedere al creației și al parametrilor artistici este foarte productivă. Maestrul Andrei Șerban repetă, și-a terminat spectacolul, deja sîntem la ultimele retușuri îna­inte de repetiţiile generale cu orchestră. Domnia sa nu poate sta decît pînă în 1 septembrie, și acesta este motivul pentru care lucrăm în această perioadă. Repetițiile generale vor începe în 25‑26 august, iar premierele – pentru că, așa cum am obișnuit publicul, sînt două distribuții la fel de bune, la fel de bine pregătite – vor fi programate pe 31 august și 1 septembrie. Acestea vor fi premierele pentru care Andrei Șerban va fi alături de noi, după care spectacolul va rămîne în repertoriu și îl vom relua din octombrie, așteptînd publicul la următoarele reprezentații. Pe 1 septembrie terminăm produc­ția cu Andrei Șerban și intrăm în repetiții generale la scenă cu Gigi Căciuleanu, alături de care, după foarte mult timp, avem bucuria să reprezentăm și noi instituția în Festivalul Enescu. Gigi Căciuleanu a imaginat un spectacol extraordinar în memoria Maiei Plisețkaia, o să îl avem invitat – sau mai bine zis maestrul Căciuleanu îl are invitat în sală – pe Șcedrin, care a fost soțul Maiei Plisețkaia și care a avut‑o ca muză pe celebra balerină. Spectacolul va fi prezentat în premieră pe 8 septembrie, cu Gigi Căciuleanu, și va fi unul dedicat Maiei Plisețkaia. După aceea, în perioada Festivalului Enescu avem un interval în care le oferim angajaților recuperări și începem, practic, stagiunea la 1 octombrie.

În prima parte a anului ați avut o serie de premiere, acestea rămînînd în repertoriu, din octombrie încolo. Care este situația, presupunînd că problemele financiare pe care le au toate instituțiile de cultură la acest moment, în cursul verii, se vor rezolva într-o manieră sau alta? Care sînt planurile artistice?

Planurile artistice au fost extraordinare pentru stagiunea care a trecut. Respectiv, în afara premierelor Bărbierul din Sevilla și Amorul vrăjitor. Tricornul, începînd cu luna ianuarie am avut trei premiere, trei spectacole mari, în ianuarie, februarie și la începutul lui aprilie: Lucia di Lammermoor, tot în regia lui Andrei Șerban, Bal mascat, un spectacol care lipsea din repertoriul Operei de foarte mulți ani, și Romeo și Julieta, un spectacol extraordinar pe care l-a creat Renato Zanella. Evident că, la sfîrșitul stagiunii, noi ar fi trebuit să avem și o premieră cu Carmen, o montare nouă, pentru că, din păcate, cele moștenite – cum a fost cazul Bărbierului din Sevilla, montarea pe care noi am înlocuit-o cu aceasta nouă, avea nu mai puțin de 60 de ani, deci de șase decenii publicul vedea aceeași montarea a Bărbierului din Sevilla –, în mare majoritate, sînt foarte vechi, cu toate că noi am încercat să reînprospătăm puțin decorurile, costumele… Cu toate astea, se simte că sînt spectacole bătrîne și din punct de vedere al concep­ției regizorale și al desfășurării scenice. Acum nu depindem decît de bani, noi avem producții gîndite, antamate, „contractate“ verbal cu creatori care deja au fost aici, au văzut compania, au fost foarte încîntați de ceea ce se întîmplă. Putem vorbi despre următoarele spectacole care s-ar monta, dacă vor fi bani. În acest moment, nu putem să facem absolut nimic. Dacă am avea bani, am avea premieră în octombrie cu Carmen, o montare nouă în regia și coregrafia lui Carlos Vilán, după aceea ar urma Tosca, iarăși un mare titlu care nu există deloc în repertoriu, iar atunci cînd spun deloc, înseamnă că nu există nici măcar un spectacol vechi de 60 de ani. Avem o echipă de creație din Franța care deja a venit, a văzut compania… Spectacolul de adresează în mod special tenorului Teodor Ilincăi, care și-a luat deja de un an liber această perioadă, ca să poată să fie una din distribuțiile premierei. Așadar am avea Carmen, Tosca și, bineînțeles, Spăr­gătorul de nuci, un spectacol pe care toată lumea și‑l dorește, de la cei mici pînă la cei mai puțin mici, ca vîrste vreau să spun. O echipă extraordinară, care vine de la Moscova. Sînt cei care au mai lucrat cu compania de balet al Operei Corsarul. Ar fi un spectacol feeric, decorurile și costumele arată ca un basm, ca desprinse dintr-un număr de magie, ar fi un spectacol extraordinar, care iarăși lipsește din repertoriu. Deci noi, dacă avem bani – de asta repet de foarte multe ori, dacă avem bani – am avea premiere Carmen, Tosca și Spărgătorul de nuci.

Ca să înțeleagă lumea ce este cu acest „dacă avem bani“… În cursul ultimei stagiuni, artiștii din sistemul Ministerului Culturii și nu numai au beneficiat de măriri de salarii semnificative.

Care au fost bine‑venite.

Care au fost bine‑venite, însă din punctul de vedere al banilor de producție, care în cazul Operei sau al marilor teatre ori instituții de concerte sînt esențiali, au apărut sincope. Întrebarea mea, pe care am pus-o și altor șefi de instituții culturale de anvergură, este: se simte în atitudinea artiștilor angajați faptul că au un alt statut financiar decît acum un an ?

Nu aș spune asta. Eu am senzația că și aici, și la Iași, unde cunosc bine situația, oamenii au muncit cu devotament și dragoste de scenă, indiferent cu cît au fost plătiți, pentru că asta i-a făcut să rămînă pe scenele instituțiilor de profil din țară. Mă refer la balet, la orchestră, la soliști sau la cor. Așadar, nu s-a schimbat atitudinea, adică m-ai plătit mai bine, muncesc mai mult, nu. Pentru că, repet, sînt oameni extraordinari, artiști devotați. Au făcut-o și înainte. Este o mărire salarială bine‑venită, după părerea mea, dar încă ar mai fi putut să li se dea niște bani pentru că, totuși, trebuie să ne raportăm la un minim față de contractele artiștilor din străinătate. Din păcate, așa cum știți foarte bine, nu au primit măriri salariale toți angajații instituțiilor, cu toate că și birourile și atelierele sînt, la rîndul lor, compartimente care produc spectacolul, nu doar cei pe care îi vedem pe scenă muncesc. Din păcate, aceste compartimente nu au beneficiat de măriri salariale și din start a devenit un lucru mai puțin plăcut între colegi, care muncesc pentru același scop, spectacolul. Că unii – foarte bine! – au fost remunerați conform muncii lor, dar alții au rămas cu aceleași salarii de dinainte nu e tocmai în regulă. Nu mai discut de colaboratori, pentru că un om care îți cîntă în cor alături de un angajat și are, practic, același statut, numai că are ghinionul că este colaborator permanent, nu poate fi plătit altfel. Opera are 302 colaboratori permanenți, fără de care nu își poate susține spectacolele. De exemplu, doar 47 sînt la balet. Dacă noi nu am avea 47 de colaboratori permanenți în balet, practic nu s-ar putea juca nimic. Păstrînd proporțiile, aceeași situație o au orchestra și corul. Nu mai vorbesc de toată echipa tehnică, administrativă ș.a.m.d. Pentru că, așa cum știți, și o știe toată lumea, opera este un mecanism perfect, care trebuie să funcționeze, iar dacă nu funcționează birourile sau atelierele, practic publicul nu ar avea ce să vadă pe scenă. Deci, oamenii au muncit la fel, îmi pare rău că nu au beneficiat de măriri salariale și ceilalți colegi ai lor. Problema este că aceste sume au diminuat bugetul pentru producții. Adică, este foarte bine că oamenii sînt plătiți pentru cît muncesc, dar noi nu am mai avut din ce să ne susținem financiar premierele.

continuare http://www.observatorcultural.ro/articol/este-pentru-prima-data-cin...

Vizualizări: 8

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Recomandat în rubrica VALORI ROMÂNEȘTI ÎN LUME, 29 August 2017
Mulțumiri, doamnă Veronica Pavel Lerner!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Sîrbu Ioana-Camelia 

Prenume: Ioana-Camelia
Nume: Sîrbu
Pseudonim literar: Camica
Data naşterii: 11/12/1981

Premii literare

• Menţiune la Concursul Naţional de Poezie „Traian Demetrecu” – TRADEM ediţia a XXV-a, Craiova – 2003.

• Menţiune I la Concursul Naţional de poezie şi pictură „Dor de Dor”, Cluj-Napoca – 2006

• Premiul II la secţiunea pamflet, la Festivalul Naţional de Literatură Umoristică „Ion Budai Deleanu”, ediția a V-a, Geoagiu, jud. Hunedoara – 2015

• Premiul II, la secțiunea manuscrise, la Festivalului de poezie religioasă "Credo" - Lăpuşna 2016

Publicări

• Volumul propriu de poezii „Ceva-urile mele”, Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2008

• Publicată în antologia „Ferestre spre secolul XXI” Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2005

• Publicată în cadrul antologiei „Freamăt de timp – Freamăt libertin”, Drobeta Turnu-Severin, Editura 3D, 2007

• Publicată în „Antologie de poezie şi comentarii” de Valentina Becart, Iaşi, Editura PanEurope, 2008

• Publicată în antologia de poezie şi epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a V-a, Ploieşti, Editura LVS Crepuscul, 2012

• Publicată în antologia „Insomnii mătăsoase”, volumul II, a grupului literar „Insomnii mătăsoase”, Braşov, Editura Pastel, 2012
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-3

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017 Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 3, 2017

Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30 și 31 august, în staţiunea Moneasa, jud. Arad. Organizatori au fost Revista de Informaţie şi Cultură Româno-Canadiano-Americană „STARPRESS”, condusă de Ligya Diaconescu, scriitor etalon pentru românii care trăiesc în țară, dar și în Diaspora, în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de cunoscutul scriitor Alexandru Florin Țene, președintele Ligii. Invitaţii au fost cazaţi, în condiţii excelente, la hotelurile Lacul Liniştit şi Parc. Amfitrion, gazdă pentru toate activitățile festivalului, a fost scriitorul arădean Florin T. Roman. La sărbătoare au participat aproape 50 de scriitori de pe toate meleagurile românești, dar și din Diaspora. Editori, președinți de filiale judeţene ale Ligii Scriitorilor, critici de artă, directori, redactori șefi şi redactori de reviste culturale din țară și străinătate, s-au unit timp de două zile pentru a simți și vorbi românește, pentru a face schimb de experiență cu privire la dinamica limbii române și a literaturii românești la început de secol XXI. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/festivalul-limbii-rom-ne-moneasa-2017?xg_source=activity

Yehuda Amichai tradus în limba Română, premieră mondială Publicat de adrian grauenfels în August 12, 2017

 De la bun început trebuie să recunosc că numele lui nu-mi spunea mare lucru când la începutul anului 2017 i-am cules o carte de pe rafturile unui anticariat din Londra. A fost o zi în care am pescuit, cum îmi place mie să spun - doi poeți: Yehuda Amichai și Rita Dove. Apele erau tulburi. Le-am deschis cărțile și am citit din fiecare câteva poeme. Nu știam nici căror națiuni le aparțin și nici dacă sunt în viață sau nu, cu atât mai puțin valoarea. După o săptămână Rita s-a așezat în bibliotecă alături de alți autori însă Yehuda a rămas lângă mine, zi de zi, timp de șase luni. M-a fascinat înainte de toate omul pe care începeam să-l cunosc și pe care îl găseam privindu-mă și zâmbindu-mi parcă numai mie, de fiecare dată, din spatele versurilor. Relația asta de intimitate pe care o construia poezia lui ca pe o casă cu mine și pe care apoi tot el mi-o lăuda cu atâta sinceritate - chestie pe care nu o mai întâlnisem decât la Walt Whitman - m-a făcut să nu-i pot rezista și azi sunt mândru că m-am încăpățânat să-l citesc și pot spune cu mâna pe inimă că descoperirea acestuia a luat loc repede în galeria celor mai însemnate revelații din viața mea alături de nume ca Pavese, Walt Whitman cum spuneam, Yannis Ritsos, Dylan Thomas, dacă e să mă refer numai la poezia lumii. Altfel nu m-aș fi apucat ca nebunul să traduc continuu din creația acestuia. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/yehuda-amichai-tradus-n-limba-rom-n-premier-mondial

Caligrafii

cutia de conserve Postat de Dan Tipuriță în Septembrie 17, 2017

M-am născut în vremea când maşinile porneau la manivelă. Tractoarele-şi începeau lucrarea trase cu sfoara ,se muncea mult în lehamitea gândului ,se disputa viitorul în ţărâna hazardului şi chiar se trasa drumul luminii cu bezna închisorilor. Iar pentru mine, copilul de atunci, în zilele negre lupii treceau Dunărea pe o sârmă de gheaţă, în cele frumoase reuşeam cu nimic să-mi cumăr o insulă de fericire la chioşcul de vis-a-vis . Acolo se puteau procura cele mai râvnite lucruri, adică bile colorate, dopuri de pistol cu pulbere, pene, imagini pictate şi alte comori. Cutia de conserve era cea mai disputată minge, în ea păstram de pe o zi pe alta frumoasele jocuri, poarca şi ţurca, chibzuiam înălţarea rachetelor cu un pumn de carbid ,poarta de fotbal şi multe alte minunăţii dăruite cu neuitare . Și de atunci în irisul meu stă închisă o lacrimă. A lui Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cutia-de-conserve

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor