Imagine din „Cainii” de Bogdan Mirica

Între 9 şi 20 noiembrie a.c. a avut loc cea de-a 27-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Stockholm, unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice anuale din Scandinavia, o ediţie din programul căreia nu au lipsit filmele româneşti.

Specificul Festivalului de la Stockholm este considerat, de către FIAPF, accentul pus pe noile orientări cinematografice. În Suedia, principalul său competitor este Festivalul de la Göteborg, care îşi va sărbători, la începutul anului viitor, cea de-a 40-a ediţie şi care este considerat cel mai amplu eveniment cinematografic din Peninsula Scandinavă. 

Cu peste 190 de filme din 70 de ţări ale lumii, în bună măsură lungmetraje de debut, prezentate în faţa unui public care atinge 150.000 de spectatori, Festivalul de la Stockholm este un eveniment cinematografic ambiţios şi îndrăzneţ, care nu mizează doar pe numele mari, ci propune, la fiecare ediţie, o explorare a celor mai recente tendinţe şi a celor mai promiţători cineaşti aspiranţi pe plan mondial. Totuşi, chiar dacă aducerea în capitala Suediei a celor mai cunoscuţi regizori ai lumii nu reprezintă obiectivul principal al organizatorilor Festi­valului, prezenţa unor asemenea invitaţi renumiţi este bine-venită, nu atît pentru încasările din vînzarea de bilete, cît pentru imaginea Festivalului în ţară şi peste hotare. Anul acesta, premiul pentru realizări remarcabile în domeniul cinematografic („Stockholm Lifetime Achievement Award“) i-a revenit celebrului regizor american Francis Ford Coppola, popular mai ales datorită trilogiei Naşul (The Godfather, 1972-1990). Printre altele, Coppola – care a susţinut la Stockholm un atractiv master class, în cadrul căruia a răspuns fără reticenţe şi menajamente la toate întrebările publicului – se numără printre cei 8+1 cineaşti ai lumii care au reuşit să cîştige de două ori Palm d’Or, marele trofeu al celui mai important festival de film al planetei, cel de la Cannes (acel „+1“ este datorat fraţilor belgieni Jean-Pierre şi Luc Dardenne, care au primit împreună prestigiosul premiu). Cineastul american a reuşit performanţa cu filmele sale Conversaţia/The Conversation, în 1974, şi Apocalipsul acum/Apocalypse Now, în 1979. Detaliul este important deoarece un alt reputat regizor invitat la Stockholm anul acesta, britanicul Ken Loach, a fost şi el recompensat de două ori cu rîvnitul trofeu, pentru Mîngîierea vîntului/The Wind That Shakes the Barley (2006) şi Eu, Daniel Blake/I, Daniel Blake (2016). Acest din urmă titlu din filmografia cineastului a şi deschis Festivalul de la Stockholm, fiind foarte bine primit de către spectatori, ale căror voturi i-au adus Premiul Publicului. Un alt regizor omagiat la ediţia a 27-a a Festivalului a fost francezul François Ozon, care a primit un premiu pentru viziunea sa cinematografică („Stockholm Visionary Award“). Nu în ultimul rînd, fiindcă la începutul anului ne-a părăsit marele cineast Ettore Scola, Festivalul din capitala Suediei i-a dedicat un program-portret regizorului italian.

Tema centrală a ediţiei, de stringentă actualitate pentru societatea contemporană, a fost identitatea – o temă foarte fertilă şi ofertantă pentru numeroşi cineaşti din întreaga lume, după cum a dovedit-o o bună parte din selecţie. Ar mai trebui menţionat că Festivalul, care este condus de o femeie (Git Scheynius), acordă o deosebită atenţie egalităţii de gen în domeniul cinematografic, o realizare în acest sens fiind faptul că anul trecut, pentru prima dată în istoria Festivalului, majoritatea filmelor incluse în competiţia principală erau regizate de femei.

Competiţia lungmetrajelor de ficţiune din cadrul ediţiei a 27-a a inclus 18 filme, printre care s-au numărat Cîini, debutul în lungmetraj al lui Bogdan Mirică, distins cu Premiul „Calul de Aluminiu“ (premiul cel mare fiind „Calul de Bronz“), pentru Cea mai bună imagine, graţie contribuţiei remarcabile a operatorului Andrei Butică, şi Album de familie/Albüm, primul lung­metraj al regizorului turc Mehmet Can Mertoğlu, realizat în coproducţie cu Franţa şi România şi avîndu-l ca director de imagine pe Marius Panduru. Ambele filme, care au avut premiera mondială la Cannes (primul în competiţia „Un Certain Regard“, unde a fost distins cu Premiul FIPRESCI, al doilea – în secţiunea paralelă „Semaine de la Critique“, în cadrul căreia a primit „France 4 Visionary Award“), au fost remarcate de directoarea Festivalului în cuvîntul introductiv al catalogului ediţiei. Juriul internaţional al competiţiei principale – compus din trei regizori, o actriţă şi o producătoare – a decis să acorde trofeul „Calul de Bronz“ filmului Fără Dumnezeu/Godless, o coproducţie bulgaro-danezo-franceză scrisă şi regizată de Ralitza Petrova, la rîndul ei, debutantă în lung­metraj. Filmul, distins cu mai multe premii, inclusiv cu „Leopardul de Aur“, la Festivalul de la Locarno de anul acesta, a mai primit la Stockholm şi „Calul de Aluminiu“, pentru Cea mai bună actriţă (Irena Ivanova, distinsă, la rîndul ei, şi la Locarno).

Festivalul de la Stockholm se mîndreşte cu faptul că a fost al patrulea festival de film din lume (după cele „de clasa A“ de la Cannes, Berlin şi Veneţia) care a beneficiat de un Juriu FIPRESCI (al Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film). Astăzi, cîteva zeci de festivaluri internaţionale (inclusiv TIFF-ul clujean, singurul festival din România care a primit pînă acum „girul“ FIPRESCI) au asemenea jurii ale criticilor. Anul acesta, am avut onoarea să fac parte din Juriul FIPRESCI al Festivalului, alături de confraţii Bettina Hirsch, din Berlin, şi Murat Emir Eren, din Istanbul. Am avut de jurizat filmele (nu mai puţine de 24!) incluse în secţiunea „Open Zone“, în care au intrat, de la cele mai recente creaţii ale unor cineaşti renumiţi (precum meritoriile Tu şi al tău/Dangsinjasingwa dangsinui geot de Hong Sang-soo, Paterson de Jim Jarmusch, Rai/Ray de Andrei Koncealovski, Slujnica/Ah-ga-ssi de Park Chan-wook sau Viaţa la 17 ani/Quand on a 17 ani de André Téchiné), trecînd prin filme ale unor regizori mai puţin cunoscuţi, dar de asemenea foarte talentaţi (cum ar fi Economia cuplului/L’Économie du cou­ple de Joachim Lafosse sau Malaria de Parviz Shabazi), pînă la o producţie în premieră internaţională (Bărbierul romantic/El Peluquiro romántico de Iván Ávila Dueñas). Unul dintre cele mai apreciate filme ale secţiunii a fost Bacalaureat de Cristian Mungiu, iar regizorul român a fost prezent la Stockholm, unde a acordat nişte interviuri foarte interesante presei locale, pentru a-şi promova filmul, mai ales că acesta, odată cu premiera sa suedeză, s-a şi lansat în circuitul cinematografic din ţara scandinavă. De asemenea, în secţiunea „Open Zone“, am putut vedea o onorabilă adaptare cinematografică a unui roman de Philip Roth, Indignare/Indignation, semnată de Jamus Schamus (important producător american, care a debutat ca regizor cu acest film), şi un convingător film de maturizare al regizorului italian Claudio Giovannesi, Fiore, în care actriţa Laura Vasiliu (Găbiţa din 4, 3, 2 al lui Mungiu) interpretează un rol important în dezvoltarea narativă (datorită personajului ei, pe ecran este reprezentată şi o slujbă ortodoxă în română). Însă filmul căruia am decis să-i acordăm Premiul FIPRESCI a fost American Honey de Andrea Arnold (distins şi la Cannes cu Premiul Juriului şi Menţiunea specială a Juriului Ecumenic), un tulburător portret al unei generaţii deziluzionate şi dezorientate.

Ediţia a 27-a a Festivalului de la Stockholm a mai inclus, printre altele, o competiţie de scurtmetraje internaţionale, un program dedicat cineaştilor americani independenţi, o secţiune cu filme-cult („Icons“), o alta dedicată cineaştilor debutanţi promiţători („Discovery“) şi un program de hituri SF şi horror, sugestiv intitulat „Zona crepusculară“. În opinia mea, evenimentul cinematografic din capitala Suediei ar putea servi oricînd drept model unor organizatori interesaţi să facă un festival de top.

http://www.observatorcultural.ro/articol/festivalul-international-d...

Vizualizări: 24

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Mulțumiri, doamnă Veronica Pavel Lerner!

Multumesc,Ileana! Iata articolul aparut -luata de aici- in publicatia Radio Metafora . D-l Octavian Paun avea permisiunea lui Rerlu sa culeaga materiale din fostul "Confluente".

http://www.radiometafora.ro/2016/12/22/festivalul-international-de-...

La Multi Ani!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. continuare...imeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor