Imagine din „Cainii” de Bogdan Mirica

Între 9 şi 20 noiembrie a.c. a avut loc cea de-a 27-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Stockholm, unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice anuale din Scandinavia, o ediţie din programul căreia nu au lipsit filmele româneşti.

Specificul Festivalului de la Stockholm este considerat, de către FIAPF, accentul pus pe noile orientări cinematografice. În Suedia, principalul său competitor este Festivalul de la Göteborg, care îşi va sărbători, la începutul anului viitor, cea de-a 40-a ediţie şi care este considerat cel mai amplu eveniment cinematografic din Peninsula Scandinavă. 

Cu peste 190 de filme din 70 de ţări ale lumii, în bună măsură lungmetraje de debut, prezentate în faţa unui public care atinge 150.000 de spectatori, Festivalul de la Stockholm este un eveniment cinematografic ambiţios şi îndrăzneţ, care nu mizează doar pe numele mari, ci propune, la fiecare ediţie, o explorare a celor mai recente tendinţe şi a celor mai promiţători cineaşti aspiranţi pe plan mondial. Totuşi, chiar dacă aducerea în capitala Suediei a celor mai cunoscuţi regizori ai lumii nu reprezintă obiectivul principal al organizatorilor Festi­valului, prezenţa unor asemenea invitaţi renumiţi este bine-venită, nu atît pentru încasările din vînzarea de bilete, cît pentru imaginea Festivalului în ţară şi peste hotare. Anul acesta, premiul pentru realizări remarcabile în domeniul cinematografic („Stockholm Lifetime Achievement Award“) i-a revenit celebrului regizor american Francis Ford Coppola, popular mai ales datorită trilogiei Naşul (The Godfather, 1972-1990). Printre altele, Coppola – care a susţinut la Stockholm un atractiv master class, în cadrul căruia a răspuns fără reticenţe şi menajamente la toate întrebările publicului – se numără printre cei 8+1 cineaşti ai lumii care au reuşit să cîştige de două ori Palm d’Or, marele trofeu al celui mai important festival de film al planetei, cel de la Cannes (acel „+1“ este datorat fraţilor belgieni Jean-Pierre şi Luc Dardenne, care au primit împreună prestigiosul premiu). Cineastul american a reuşit performanţa cu filmele sale Conversaţia/The Conversation, în 1974, şi Apocalipsul acum/Apocalypse Now, în 1979. Detaliul este important deoarece un alt reputat regizor invitat la Stockholm anul acesta, britanicul Ken Loach, a fost şi el recompensat de două ori cu rîvnitul trofeu, pentru Mîngîierea vîntului/The Wind That Shakes the Barley (2006) şi Eu, Daniel Blake/I, Daniel Blake (2016). Acest din urmă titlu din filmografia cineastului a şi deschis Festivalul de la Stockholm, fiind foarte bine primit de către spectatori, ale căror voturi i-au adus Premiul Publicului. Un alt regizor omagiat la ediţia a 27-a a Festivalului a fost francezul François Ozon, care a primit un premiu pentru viziunea sa cinematografică („Stockholm Visionary Award“). Nu în ultimul rînd, fiindcă la începutul anului ne-a părăsit marele cineast Ettore Scola, Festivalul din capitala Suediei i-a dedicat un program-portret regizorului italian.

Tema centrală a ediţiei, de stringentă actualitate pentru societatea contemporană, a fost identitatea – o temă foarte fertilă şi ofertantă pentru numeroşi cineaşti din întreaga lume, după cum a dovedit-o o bună parte din selecţie. Ar mai trebui menţionat că Festivalul, care este condus de o femeie (Git Scheynius), acordă o deosebită atenţie egalităţii de gen în domeniul cinematografic, o realizare în acest sens fiind faptul că anul trecut, pentru prima dată în istoria Festivalului, majoritatea filmelor incluse în competiţia principală erau regizate de femei.

Competiţia lungmetrajelor de ficţiune din cadrul ediţiei a 27-a a inclus 18 filme, printre care s-au numărat Cîini, debutul în lungmetraj al lui Bogdan Mirică, distins cu Premiul „Calul de Aluminiu“ (premiul cel mare fiind „Calul de Bronz“), pentru Cea mai bună imagine, graţie contribuţiei remarcabile a operatorului Andrei Butică, şi Album de familie/Albüm, primul lung­metraj al regizorului turc Mehmet Can Mertoğlu, realizat în coproducţie cu Franţa şi România şi avîndu-l ca director de imagine pe Marius Panduru. Ambele filme, care au avut premiera mondială la Cannes (primul în competiţia „Un Certain Regard“, unde a fost distins cu Premiul FIPRESCI, al doilea – în secţiunea paralelă „Semaine de la Critique“, în cadrul căreia a primit „France 4 Visionary Award“), au fost remarcate de directoarea Festivalului în cuvîntul introductiv al catalogului ediţiei. Juriul internaţional al competiţiei principale – compus din trei regizori, o actriţă şi o producătoare – a decis să acorde trofeul „Calul de Bronz“ filmului Fără Dumnezeu/Godless, o coproducţie bulgaro-danezo-franceză scrisă şi regizată de Ralitza Petrova, la rîndul ei, debutantă în lung­metraj. Filmul, distins cu mai multe premii, inclusiv cu „Leopardul de Aur“, la Festivalul de la Locarno de anul acesta, a mai primit la Stockholm şi „Calul de Aluminiu“, pentru Cea mai bună actriţă (Irena Ivanova, distinsă, la rîndul ei, şi la Locarno).

Festivalul de la Stockholm se mîndreşte cu faptul că a fost al patrulea festival de film din lume (după cele „de clasa A“ de la Cannes, Berlin şi Veneţia) care a beneficiat de un Juriu FIPRESCI (al Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film). Astăzi, cîteva zeci de festivaluri internaţionale (inclusiv TIFF-ul clujean, singurul festival din România care a primit pînă acum „girul“ FIPRESCI) au asemenea jurii ale criticilor. Anul acesta, am avut onoarea să fac parte din Juriul FIPRESCI al Festivalului, alături de confraţii Bettina Hirsch, din Berlin, şi Murat Emir Eren, din Istanbul. Am avut de jurizat filmele (nu mai puţine de 24!) incluse în secţiunea „Open Zone“, în care au intrat, de la cele mai recente creaţii ale unor cineaşti renumiţi (precum meritoriile Tu şi al tău/Dangsinjasingwa dangsinui geot de Hong Sang-soo, Paterson de Jim Jarmusch, Rai/Ray de Andrei Koncealovski, Slujnica/Ah-ga-ssi de Park Chan-wook sau Viaţa la 17 ani/Quand on a 17 ani de André Téchiné), trecînd prin filme ale unor regizori mai puţin cunoscuţi, dar de asemenea foarte talentaţi (cum ar fi Economia cuplului/L’Économie du cou­ple de Joachim Lafosse sau Malaria de Parviz Shabazi), pînă la o producţie în premieră internaţională (Bărbierul romantic/El Peluquiro romántico de Iván Ávila Dueñas). Unul dintre cele mai apreciate filme ale secţiunii a fost Bacalaureat de Cristian Mungiu, iar regizorul român a fost prezent la Stockholm, unde a acordat nişte interviuri foarte interesante presei locale, pentru a-şi promova filmul, mai ales că acesta, odată cu premiera sa suedeză, s-a şi lansat în circuitul cinematografic din ţara scandinavă. De asemenea, în secţiunea „Open Zone“, am putut vedea o onorabilă adaptare cinematografică a unui roman de Philip Roth, Indignare/Indignation, semnată de Jamus Schamus (important producător american, care a debutat ca regizor cu acest film), şi un convingător film de maturizare al regizorului italian Claudio Giovannesi, Fiore, în care actriţa Laura Vasiliu (Găbiţa din 4, 3, 2 al lui Mungiu) interpretează un rol important în dezvoltarea narativă (datorită personajului ei, pe ecran este reprezentată şi o slujbă ortodoxă în română). Însă filmul căruia am decis să-i acordăm Premiul FIPRESCI a fost American Honey de Andrea Arnold (distins şi la Cannes cu Premiul Juriului şi Menţiunea specială a Juriului Ecumenic), un tulburător portret al unei generaţii deziluzionate şi dezorientate.

Ediţia a 27-a a Festivalului de la Stockholm a mai inclus, printre altele, o competiţie de scurtmetraje internaţionale, un program dedicat cineaştilor americani independenţi, o secţiune cu filme-cult („Icons“), o alta dedicată cineaştilor debutanţi promiţători („Discovery“) şi un program de hituri SF şi horror, sugestiv intitulat „Zona crepusculară“. În opinia mea, evenimentul cinematografic din capitala Suediei ar putea servi oricînd drept model unor organizatori interesaţi să facă un festival de top.

http://www.observatorcultural.ro/articol/festivalul-international-d...

Vizualizări: 25

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Mulțumiri, doamnă Veronica Pavel Lerner!

Multumesc,Ileana! Iata articolul aparut -luata de aici- in publicatia Radio Metafora . D-l Octavian Paun avea permisiunea lui Rerlu sa culeaga materiale din fostul "Confluente".

http://www.radiometafora.ro/2016/12/22/festivalul-international-de-...

La Multi Ani!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

traduceri...

Arcul şi lira (El arco y la lira)
Postat de Ioana Haitchi în Noiembrie 8, 2017
Poezia este cunoaștere, salvare, putere, abandon. Operaţiune capabilă de-a schimba lumea, activitatea poetică este revoluționară prin natura ei; exercițiu spiritual – metodă de eliberare interioară. Poezia dezvăluie această lume; creează o alta. Pâinea celor aleşi; al naibii aliment. Izolare; unire. Invitație la călătorie; întoarcere la patria-mamă. Inspirație, respiratie, exerciţii fizice. Rugăciunea vidului, dialogul cu absenţa: plictiseala, chinul și disperarea le hrănesc. Rugăciune, litanie, epifanie, prezență. Exorcism, incantație, magie. Sublimarea, compensarea, condensarea inconștientului. Expresie istorică de rase, națiuni, clase. Neagă istoria: în sinele ei sunt rezolvate toate obiectivele conflictuale și omul dobândește în sfârşit conștiința de a fi ceva mai mult decât tranzit. Experiență, sentimente, emoție, intuiție, gândire, nedirijate. uman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/arcul-i-lira-el-arco-y-la-lira

Articole

Mihai Beniuc - 110 ani de la naştere Publicat de Florin T. Roman în Noiembrie 16, 2017 la 3:13pm în ARTICOLE

„Mihai Beniuc e lemnul din grindă pe care atârnă secera, fierul spălat în sângele grâului şi încovoiat ca spinarea ţăranului aducând pâine, mânerul plin de răni deschise, zimţii, văile prin care sudoarea curge în pământ, în netimpul din trupul pământului, înviindu-i ierburile, semănându-i fluturi pe comori şi perechi de mărgăritare peste căţelul ce latră miezul nopţii şi stă cu labele suite pe blesteme şi nădejdi”, scria undeva Fănuş Neagu, prieten al poetului. În calitate de concitadin al său mă simt obligat să reamintesc, la ceas comemorativ, noilor generaţii şi nu numai, cine a fost şi mai ales ce a scris acest poet pe nedrept uitat. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/mihai-beniuc-110-ani-de-la-na-tere

Starea literaturii moderne, un sondaj SAGA - Israel Postat de adrian grauenfels în Noiembrie 7, 2017 Controversatul (şi totodată excelentul) film israelian Foxtrot trage un imens semnal de alarmă: existenţialismul, consumismul, irealitatea vieţii moderne ne fac să nu ne mai vedem pe noi înşine. În fiecare secvenţă, personajele sunt afectate de starea de "postmodern" consensuală şi în toate situaţiile inspirate din realul israelian găsim anomalii, absurd, dezumanizare şi abandon. Cultura, deciziile, arta şi estetica nu mai aparţin individului ci sunt dictate de forţele telurice ale erei informaţionale. Care influenţează mai ales pe cei care nu stăpânesc la perfecţie limba nativilor. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/starea-literaturii-moderne-un-sondaj-saga-israel?xg_source=activity

100 de ani de la catastrofa din Octombrie 1917 Publicat de adrian grauenfels în Noiembrie 1, 2017

Pentru noi toţi cei născuţi în zorii comunismului, data de 7 Noiembrie 1917 are un răsunet deosebit. Era momentul când poporul, bolşevicii, mujicii şi oprimaţii conduşi de Lenin au preluat puterea instaurând în Rusia o nouă eră, o nouă ideologie, de fapt o monstruoasă anomalie socială - comunismul. Filosofia marxistă a "dictaturii proletariatului" a fost impusă cu armele de Gărzile Roşii care prin insurecţie au lichidat guvernul provizoriu alcătuit după abdicarea ţarului Nikolai II. Lenin, Trotzki şi din 1922 Stalin, croiesc o nouă istorie care va costa viaţa şi va schimba destinul milioanelor de oameni din trei continente. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/100-de-ani-de-la-catastrofa-din-octombrie-1917

Caligrafii

Nevoia de noi...(amintiri de la lansarea volumului colectiv "Jurnalul unui câmp de aripi" - Daniela Toma)
Publicat de ileana popescu bâldea
în Noiembrie 5, 2017
Da! avem nevoie de noi. într-o lume care ne alienează tot mai mult. și nu știu dacă este vina ei sau a aerului de deasupra. sigur, însă, cineva cerne șansele de a trăi normal. când voi întâlni energia aceea, dacă o voi întâlni vreodată, o voi examina pe toate fețele sau firele care ne despletesc firescul. și, poate, astfel voi înțelege, pentru o altă viață de om sau fluture, unde se află echilibrul fără de care suntem mai ușori decât o frunză…
continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/nevoia-de-noi

Stre-suri...

Între G și H... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Noiembrie 2, 2017 

Nu, nu e vorba de punctul G, ci de rețeaua internet... Pentru că mă mișc doi centimetri cu telefonul mai spre dreapta-stânga, dispare G, apare H, dar cel mai grav e când se încăpățânează un E penibil... Sau de rețele, în "G"neral... De plase, de păcăleli, de ițe... Iglițe... De chef și platitudine, de extaz și starea de nimic. De hipotalamus e vorba. Măria-Sa. Mă ia cu câte o sfârșeală, de nu-mi vine să cred. Mă irită tot. Și nici că aș vrea altceva. Nu! Se strânge lumea într-un polonic și sunt, și eu, pe-acolo, să mă întreb ce caut. Nimic. Un hipotalamus destabilizat, pipernicit, anemic, anti-anatomic. Nici măcar o părere, niciun sentiment, doar iritare, cu lipsă de respect. Cu lipsă de orice, altceva. Hormonal - da, ah!, intervine "H"-ul - poate părea corect: o muiere ce glisează în viteză, spre vârsta a treia. Sau o fi vreo înălțare? Că "trei" e mai sus decât "unu"... continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/ntre-g-i-h

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor