Imagine din „Cainii” de Bogdan Mirica

Între 9 şi 20 noiembrie a.c. a avut loc cea de-a 27-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Stockholm, unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice anuale din Scandinavia, o ediţie din programul căreia nu au lipsit filmele româneşti.

Specificul Festivalului de la Stockholm este considerat, de către FIAPF, accentul pus pe noile orientări cinematografice. În Suedia, principalul său competitor este Festivalul de la Göteborg, care îşi va sărbători, la începutul anului viitor, cea de-a 40-a ediţie şi care este considerat cel mai amplu eveniment cinematografic din Peninsula Scandinavă. 

Cu peste 190 de filme din 70 de ţări ale lumii, în bună măsură lungmetraje de debut, prezentate în faţa unui public care atinge 150.000 de spectatori, Festivalul de la Stockholm este un eveniment cinematografic ambiţios şi îndrăzneţ, care nu mizează doar pe numele mari, ci propune, la fiecare ediţie, o explorare a celor mai recente tendinţe şi a celor mai promiţători cineaşti aspiranţi pe plan mondial. Totuşi, chiar dacă aducerea în capitala Suediei a celor mai cunoscuţi regizori ai lumii nu reprezintă obiectivul principal al organizatorilor Festi­valului, prezenţa unor asemenea invitaţi renumiţi este bine-venită, nu atît pentru încasările din vînzarea de bilete, cît pentru imaginea Festivalului în ţară şi peste hotare. Anul acesta, premiul pentru realizări remarcabile în domeniul cinematografic („Stockholm Lifetime Achievement Award“) i-a revenit celebrului regizor american Francis Ford Coppola, popular mai ales datorită trilogiei Naşul (The Godfather, 1972-1990). Printre altele, Coppola – care a susţinut la Stockholm un atractiv master class, în cadrul căruia a răspuns fără reticenţe şi menajamente la toate întrebările publicului – se numără printre cei 8+1 cineaşti ai lumii care au reuşit să cîştige de două ori Palm d’Or, marele trofeu al celui mai important festival de film al planetei, cel de la Cannes (acel „+1“ este datorat fraţilor belgieni Jean-Pierre şi Luc Dardenne, care au primit împreună prestigiosul premiu). Cineastul american a reuşit performanţa cu filmele sale Conversaţia/The Conversation, în 1974, şi Apocalipsul acum/Apocalypse Now, în 1979. Detaliul este important deoarece un alt reputat regizor invitat la Stockholm anul acesta, britanicul Ken Loach, a fost şi el recompensat de două ori cu rîvnitul trofeu, pentru Mîngîierea vîntului/The Wind That Shakes the Barley (2006) şi Eu, Daniel Blake/I, Daniel Blake (2016). Acest din urmă titlu din filmografia cineastului a şi deschis Festivalul de la Stockholm, fiind foarte bine primit de către spectatori, ale căror voturi i-au adus Premiul Publicului. Un alt regizor omagiat la ediţia a 27-a a Festivalului a fost francezul François Ozon, care a primit un premiu pentru viziunea sa cinematografică („Stockholm Visionary Award“). Nu în ultimul rînd, fiindcă la începutul anului ne-a părăsit marele cineast Ettore Scola, Festivalul din capitala Suediei i-a dedicat un program-portret regizorului italian.

Tema centrală a ediţiei, de stringentă actualitate pentru societatea contemporană, a fost identitatea – o temă foarte fertilă şi ofertantă pentru numeroşi cineaşti din întreaga lume, după cum a dovedit-o o bună parte din selecţie. Ar mai trebui menţionat că Festivalul, care este condus de o femeie (Git Scheynius), acordă o deosebită atenţie egalităţii de gen în domeniul cinematografic, o realizare în acest sens fiind faptul că anul trecut, pentru prima dată în istoria Festivalului, majoritatea filmelor incluse în competiţia principală erau regizate de femei.

Competiţia lungmetrajelor de ficţiune din cadrul ediţiei a 27-a a inclus 18 filme, printre care s-au numărat Cîini, debutul în lungmetraj al lui Bogdan Mirică, distins cu Premiul „Calul de Aluminiu“ (premiul cel mare fiind „Calul de Bronz“), pentru Cea mai bună imagine, graţie contribuţiei remarcabile a operatorului Andrei Butică, şi Album de familie/Albüm, primul lung­metraj al regizorului turc Mehmet Can Mertoğlu, realizat în coproducţie cu Franţa şi România şi avîndu-l ca director de imagine pe Marius Panduru. Ambele filme, care au avut premiera mondială la Cannes (primul în competiţia „Un Certain Regard“, unde a fost distins cu Premiul FIPRESCI, al doilea – în secţiunea paralelă „Semaine de la Critique“, în cadrul căreia a primit „France 4 Visionary Award“), au fost remarcate de directoarea Festivalului în cuvîntul introductiv al catalogului ediţiei. Juriul internaţional al competiţiei principale – compus din trei regizori, o actriţă şi o producătoare – a decis să acorde trofeul „Calul de Bronz“ filmului Fără Dumnezeu/Godless, o coproducţie bulgaro-danezo-franceză scrisă şi regizată de Ralitza Petrova, la rîndul ei, debutantă în lung­metraj. Filmul, distins cu mai multe premii, inclusiv cu „Leopardul de Aur“, la Festivalul de la Locarno de anul acesta, a mai primit la Stockholm şi „Calul de Aluminiu“, pentru Cea mai bună actriţă (Irena Ivanova, distinsă, la rîndul ei, şi la Locarno).

Festivalul de la Stockholm se mîndreşte cu faptul că a fost al patrulea festival de film din lume (după cele „de clasa A“ de la Cannes, Berlin şi Veneţia) care a beneficiat de un Juriu FIPRESCI (al Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film). Astăzi, cîteva zeci de festivaluri internaţionale (inclusiv TIFF-ul clujean, singurul festival din România care a primit pînă acum „girul“ FIPRESCI) au asemenea jurii ale criticilor. Anul acesta, am avut onoarea să fac parte din Juriul FIPRESCI al Festivalului, alături de confraţii Bettina Hirsch, din Berlin, şi Murat Emir Eren, din Istanbul. Am avut de jurizat filmele (nu mai puţine de 24!) incluse în secţiunea „Open Zone“, în care au intrat, de la cele mai recente creaţii ale unor cineaşti renumiţi (precum meritoriile Tu şi al tău/Dangsinjasingwa dangsinui geot de Hong Sang-soo, Paterson de Jim Jarmusch, Rai/Ray de Andrei Koncealovski, Slujnica/Ah-ga-ssi de Park Chan-wook sau Viaţa la 17 ani/Quand on a 17 ani de André Téchiné), trecînd prin filme ale unor regizori mai puţin cunoscuţi, dar de asemenea foarte talentaţi (cum ar fi Economia cuplului/L’Économie du cou­ple de Joachim Lafosse sau Malaria de Parviz Shabazi), pînă la o producţie în premieră internaţională (Bărbierul romantic/El Peluquiro romántico de Iván Ávila Dueñas). Unul dintre cele mai apreciate filme ale secţiunii a fost Bacalaureat de Cristian Mungiu, iar regizorul român a fost prezent la Stockholm, unde a acordat nişte interviuri foarte interesante presei locale, pentru a-şi promova filmul, mai ales că acesta, odată cu premiera sa suedeză, s-a şi lansat în circuitul cinematografic din ţara scandinavă. De asemenea, în secţiunea „Open Zone“, am putut vedea o onorabilă adaptare cinematografică a unui roman de Philip Roth, Indignare/Indignation, semnată de Jamus Schamus (important producător american, care a debutat ca regizor cu acest film), şi un convingător film de maturizare al regizorului italian Claudio Giovannesi, Fiore, în care actriţa Laura Vasiliu (Găbiţa din 4, 3, 2 al lui Mungiu) interpretează un rol important în dezvoltarea narativă (datorită personajului ei, pe ecran este reprezentată şi o slujbă ortodoxă în română). Însă filmul căruia am decis să-i acordăm Premiul FIPRESCI a fost American Honey de Andrea Arnold (distins şi la Cannes cu Premiul Juriului şi Menţiunea specială a Juriului Ecumenic), un tulburător portret al unei generaţii deziluzionate şi dezorientate.

Ediţia a 27-a a Festivalului de la Stockholm a mai inclus, printre altele, o competiţie de scurtmetraje internaţionale, un program dedicat cineaştilor americani independenţi, o secţiune cu filme-cult („Icons“), o alta dedicată cineaştilor debutanţi promiţători („Discovery“) şi un program de hituri SF şi horror, sugestiv intitulat „Zona crepusculară“. În opinia mea, evenimentul cinematografic din capitala Suediei ar putea servi oricînd drept model unor organizatori interesaţi să facă un festival de top.

http://www.observatorcultural.ro/articol/festivalul-international-d...

Vizualizări: 24

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Mulțumiri, doamnă Veronica Pavel Lerner!

Multumesc,Ileana! Iata articolul aparut -luata de aici- in publicatia Radio Metafora . D-l Octavian Paun avea permisiunea lui Rerlu sa culeaga materiale din fostul "Confluente".

http://www.radiometafora.ro/2016/12/22/festivalul-international-de-...

La Multi Ani!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Sîrbu Ioana-Camelia 

Prenume: Ioana-Camelia
Nume: Sîrbu
Pseudonim literar: Camica
Data naşterii: 11/12/1981

Premii literare

• Menţiune la Concursul Naţional de Poezie „Traian Demetrecu” – TRADEM ediţia a XXV-a, Craiova – 2003.

• Menţiune I la Concursul Naţional de poezie şi pictură „Dor de Dor”, Cluj-Napoca – 2006

• Premiul II la secţiunea pamflet, la Festivalul Naţional de Literatură Umoristică „Ion Budai Deleanu”, ediția a V-a, Geoagiu, jud. Hunedoara – 2015

• Premiul II, la secțiunea manuscrise, la Festivalului de poezie religioasă "Credo" - Lăpuşna 2016

Publicări

• Volumul propriu de poezii „Ceva-urile mele”, Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2008

• Publicată în antologia „Ferestre spre secolul XXI” Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2005

• Publicată în cadrul antologiei „Freamăt de timp – Freamăt libertin”, Drobeta Turnu-Severin, Editura 3D, 2007

• Publicată în „Antologie de poezie şi comentarii” de Valentina Becart, Iaşi, Editura PanEurope, 2008

• Publicată în antologia de poezie şi epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a V-a, Ploieşti, Editura LVS Crepuscul, 2012

• Publicată în antologia „Insomnii mătăsoase”, volumul II, a grupului literar „Insomnii mătăsoase”, Braşov, Editura Pastel, 2012
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-3

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017 Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 3, 2017

Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30 și 31 august, în staţiunea Moneasa, jud. Arad. Organizatori au fost Revista de Informaţie şi Cultură Româno-Canadiano-Americană „STARPRESS”, condusă de Ligya Diaconescu, scriitor etalon pentru românii care trăiesc în țară, dar și în Diaspora, în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de cunoscutul scriitor Alexandru Florin Țene, președintele Ligii. Invitaţii au fost cazaţi, în condiţii excelente, la hotelurile Lacul Liniştit şi Parc. Amfitrion, gazdă pentru toate activitățile festivalului, a fost scriitorul arădean Florin T. Roman. La sărbătoare au participat aproape 50 de scriitori de pe toate meleagurile românești, dar și din Diaspora. Editori, președinți de filiale judeţene ale Ligii Scriitorilor, critici de artă, directori, redactori șefi şi redactori de reviste culturale din țară și străinătate, s-au unit timp de două zile pentru a simți și vorbi românește, pentru a face schimb de experiență cu privire la dinamica limbii române și a literaturii românești la început de secol XXI. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/festivalul-limbii-rom-ne-moneasa-2017?xg_source=activity

Yehuda Amichai tradus în limba Română, premieră mondială Publicat de adrian grauenfels în August 12, 2017

 De la bun început trebuie să recunosc că numele lui nu-mi spunea mare lucru când la începutul anului 2017 i-am cules o carte de pe rafturile unui anticariat din Londra. A fost o zi în care am pescuit, cum îmi place mie să spun - doi poeți: Yehuda Amichai și Rita Dove. Apele erau tulburi. Le-am deschis cărțile și am citit din fiecare câteva poeme. Nu știam nici căror națiuni le aparțin și nici dacă sunt în viață sau nu, cu atât mai puțin valoarea. După o săptămână Rita s-a așezat în bibliotecă alături de alți autori însă Yehuda a rămas lângă mine, zi de zi, timp de șase luni. M-a fascinat înainte de toate omul pe care începeam să-l cunosc și pe care îl găseam privindu-mă și zâmbindu-mi parcă numai mie, de fiecare dată, din spatele versurilor. Relația asta de intimitate pe care o construia poezia lui ca pe o casă cu mine și pe care apoi tot el mi-o lăuda cu atâta sinceritate - chestie pe care nu o mai întâlnisem decât la Walt Whitman - m-a făcut să nu-i pot rezista și azi sunt mândru că m-am încăpățânat să-l citesc și pot spune cu mâna pe inimă că descoperirea acestuia a luat loc repede în galeria celor mai însemnate revelații din viața mea alături de nume ca Pavese, Walt Whitman cum spuneam, Yannis Ritsos, Dylan Thomas, dacă e să mă refer numai la poezia lumii. Altfel nu m-aș fi apucat ca nebunul să traduc continuu din creația acestuia. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/yehuda-amichai-tradus-n-limba-rom-n-premier-mondial

Caligrafii

cutia de conserve Postat de Dan Tipuriță în Septembrie 17, 2017

M-am născut în vremea când maşinile porneau la manivelă. Tractoarele-şi începeau lucrarea trase cu sfoara ,se muncea mult în lehamitea gândului ,se disputa viitorul în ţărâna hazardului şi chiar se trasa drumul luminii cu bezna închisorilor. Iar pentru mine, copilul de atunci, în zilele negre lupii treceau Dunărea pe o sârmă de gheaţă, în cele frumoase reuşeam cu nimic să-mi cumăr o insulă de fericire la chioşcul de vis-a-vis . Acolo se puteau procura cele mai râvnite lucruri, adică bile colorate, dopuri de pistol cu pulbere, pene, imagini pictate şi alte comori. Cutia de conserve era cea mai disputată minge, în ea păstram de pe o zi pe alta frumoasele jocuri, poarca şi ţurca, chibzuiam înălţarea rachetelor cu un pumn de carbid ,poarta de fotbal şi multe alte minunăţii dăruite cu neuitare . Și de atunci în irisul meu stă închisă o lacrimă. A lui Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cutia-de-conserve

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor