În perioada 10-11 martie 2017, a avut loc la Chur, în cantonul Graubunden, Elveția, evenimentul intitulat 4+1 Translatar Tradurre Ubersetzen Traduire. Manifestarea cu participare internațională a fost consacrată artei traducerii literare între cele patru limbi oficiale din Elveția (germana, franceza, italiana și romanșa), la care se adaugă o limbă străină invitată, programul din acest an fiind consacrat limbii române. Peste 20 de traducători, editori, autori din Elveția și din străinătate au prezentat lucrările lor publicului, în cadrul unor lecturi literare, seminarii, discuții și dezbateri. În programul cu participare românească, semnalăm: „Punte româno-romanșă“: discuție între Magdalena Popescu-Marin – Rut Plouda. Programul a urmărit prezentarea unei legături între limbile română și romanșă, realizată de scriitoarea engadină Rut Plouda și de traducătoarea ei în română, Magdalena Popescu-Marin. Nora Iuga a discutat cu Andrei Anastasescu și cu Radu Mihai Alexe despre problematica traducerilor din limba germană în limba română, moderatoare fiind scriitoarea elvețiană de origine română Dana Grigorcea. Pe 11 martie, a avut loc o discuție cu public între trei editoare din București, Geneva și Zürich: Denisa Comănescu (Editura Humanitas), Caroline Coutau (Editura Zoe) și Daniela Koch (Editura Rotpunkt/ Edition Blau). Tot pe 11 martie, s-a desfășurat o discuție cu public în prezența scriitorilor elvețieni de origine română Dana Grigorcea și Cătălin Dorian Florescu, alături de traducătoarea germană Angelika Overath, moderator fiind Jan Cornelius, scriitor german de origine română. A fost vernisată expoziția Erinnerungs­rahmen – Erzahlende Gegenstande (Cadrul memoriilor – Obiecte narative), pentru care aproximativ douăzeci de autori de origine română au conceput texte pe tema „Obiecte în exil“. Proiectul a fost realizat de Muzeul Național al Literaturii Române de la Iași, fiind coordonat de Cristina Hermeziu şi de Monica Salvan, cu participarea scriitorilor Dana Grigorcea și Cătălin Dorian Florescu. Pe 10 martie, a fost prezentat spectacolul Oameni obișnuiţi, de Gianina Cărbunariu. Evenimentul literar 4+1 Ubersetzen are drept scop promovarea importanței traducerilor literare în fața unui public larg, precum și a importanței traducerilor pentru alte culturi. Evenimentul are loc periodic în diferite regiuni ale Elveției și se adresează atît creatorilor de literatură, cît și unui public general (din comunicatul ICR Berlin).

Scriitoarea Nora Iuga ne-a trimis textul de mai jos, despre participarea sa la evenimentul din Elveția.

Scriu din tren. Scriu pe genunchi. Scriu cu răsuflarea tăiată. Ca un vechi reporter de la Agenția Tass sau Havas, presat de o maximă urgență. Nu s-a întîmplat nici o catastrofă. Hauptbahnhof Wien nu s-a mai aflat sub asediul teroriștilor și nici în gardul care împrejmuiește Ungaria n-au fost găsite nici o narghilea, nici o feregea și nici un colet suspect. În Elveția am ajuns joi, 9 martie a.c., „pe la ceasul cinci al serii“, dar nu – „moartea-n rană-și așezase ouăle la cinci spre seară“ –, îmi spune Garcia Lorca în gînd, ci văzduhul tot își deșerta udul peste trupul meu obosit și umilit după treizeci de ore de mers cu trenul – și acum aud glasul lui Mihai Șora: „singura călătorie adevărată e cu trenul“ – și unde mai pui că trupul ăsta nu mai avea nici un ban de taxi, fiindcă în gară, la București, cu siguranță nu un musulman îmi furase portmoneul cu 200 de euro.

Un colț de rai

Ajung la Romantik Hotel Stern. Titlul îmi sună suspect și încep să rîd. La mine, rîsul țîșnește spontan, nechemat de nimic. Rîd ca prostu’! Hotelul, mic. La recepție, o fată foarte tînără, frumușică, fără sare, fără piper, mă întreabă de nume, mă pune să semnez, îmi dă și-o cheie cu care poți sparge țeasta unui om dintr-o lovitură, cum spargi o nucă; n-ai decît să-i mănînci miezul. Trec pe un culoar prin dreptul unei încăperi deschise permanent, unde fete în port popular din Südtirol prepară micul dejun pentru a doua zi, vorbind un melanj lingvistic de italiană, franceză, germană și romanșă, din care oricum nu pricep nimic. Așadar, mă aflu la Chur, hai să-i spunem „Cuira“, că sună mai retro și pentru urechile noastre, evident, mai decent. Un orășel mic, nu departe de Bregenz și Bludenz, înconjurat de munți de peste 3.000 de m. – ŕ propos, giganții ăștia n-au chelii ca ai noștri – brazii stau toți în front. Oare de ce?

Chur e un colț de rai. E cel mai frumos loc văzut vreodată de mine pe acest pămînt. N-ai la el nimic de obiectat. Poate de-aceea nu mă contrariază, e un Eden continuu. Am ajuns aici chemată. Peste tot în lume am ajuns răspunzînd unei chemări. Nu accept condiția de „musafir nepoftit“. Îmi place, pur și simplu, să mă știu dorită. Nu e vorba despre a dori cu orice preț să mă aflu printre aleși, am, culmea, mai curînd impresia că e vorba de un handicap. Am văzut, cînd aveam cinci ani, o foarte mare cantitate de lume fără să mi-o fi dorit vreodată. Nu simt nevoia să mă opresc undeva, nu cunosc locuri pe care să vreau să mi le însușesc pînă să mă satur de ele. Îmi place să le văd apărînd și dispărînd într-o clipă de la fereastra unui vagon de tren, la fel cum se naște un poem. Așadar, am fost invitată, iată, după Innsbruck, de la întîlnirea dedicată Literaturii române anul trecut, din nou în Elveția, la un program cultural organizat de Fundația întru colaborare federală, cf. Stiftung für Eidgenössiche Zusammenarbeit, în asociere cu Pro Helvetia, Casa de traduceri literare Looren și Centrul de traduceri literare al Universității Lausanne. Un rol extrem de important revenindu-i ICR-ului, reprezentat ireproșabil de Claudiu Florian, director adjunct ICR-Berlin.

Căi de cunoaștere

Programul întregii manifestări culturale s-a axat pe găsirea unor mai bune căi de cunoaștere între literaturile țărilor noastre. Au fost prezenți reprezentanți ai editurilor Humanitas și Polirom, Denisa Comănescu și Lucian Dan Teodorovici, amîndoi scriitori de prim rang. Firește, de la această întîlnire nu puteau lipsi mult apreciații scriitori români de limbă germană stabiliți în Elveția. Cătălin Dorian Florescu și Dana Grigorcea, cunoscută publicului românesc prin romanul Sentimentul primar al nevinovăției, apărut anul acesta la Editura Humanitas, în traducerea Norei Iuga și a lui Radu Mihai Alexe. Firește că traducătorii români din literatura de limbă germană nu puteau lipsi din cadrul acestui proiect, în care ei sînt principalii actori. Îi voi numi, deci, aici, pe Jan Cornelius, Andrei Anastasescu și subsemnata, care au schimbat idei și experiențe, la o masă rotundă, moderate de Dana Grigorcea, care ne-a molipsit pe toți cu naturalețea ei. Pour la bonne bouche, ni s-a servit ca desert și un spectacol de teatru, Oameni obișnuiți de Gianina Cărbunariu, interpretat de actori ai Teatrului de Stat din Sibiu. La sfîrșit, aplauzele publicului, care au durat un sfert de oră, m-au făcut să-mi imaginez că am asistat la un spectacol cu Lacul lebedelor, prezentat de balerini de la Balșoi, dar, din păcate, piesa la care am asistat semăna mult prea bine cu buletinele de știri de pe posturile de televiziune românești. Arta s‑o fi aflat în culise.

Din sfert în sfert de oră, bate clopotul în Turnul Bisericii Sankt Martin. Cerul, intens albastru. Soarele pune la loc pistruii pe obra­zul unei cvasinonagenare. Iar mă simt fetiță. Urc ulițele pietruite care șerpuiesc spre ascunsele poteci montane, o iau la dreapta. Pe o casă de culoarea oului de rață scrie „1540“, pe alta, de culoarea lămîiei, cu dese­ne spiralate în jurul ușilor și ferestrelor, „1481“… curți pline de flori. Platanii contorsionați, deformați aproape obscen, au scoar­ța caldă cînd îți lipești obrazul de ei. Îl pun pe uriașul nostru Radu Alexe să încerce și el. Mă ascultă. Simte ca mine. Rămîn o vreme nedezlipită de această senzație perversă. Simt că reintră sîngele tînăr în vene. Mă uit la Dana Grigorcea, cu părul ei negru, sălbatic, rîzînd, într-un grup de admiratori, și mă văd studentă, plimbîndu-mi iubirile prin Cotroceniul de altădată.

„Unde ești, copilărie, cu pădurea ta, cu tot?“

Luni, 13 martie. Sînt iar în tren, de data asta spre București. Schimb la Sargans și la Westbahnhof Wien. Nu-mi pot lua ochii de la munții gigantici care înconjoară tot spațiul pe care-l traversăm, plantat cu căsuțe, ici și colo, cochete, toate alcătuind o minusculă comunitate de oameni care scot numai zahăr pe gură. Mie nu-mi place zahărul, dar o dată pe an, parcă îți vine să crezi în îngeri. Mă întreb cum de și-a cumpărat Nietzsche o casă în Sils-Maria. Și Cioran cum de și-a petrecut atîtea veri acolo fără să i se aplece de-atîta frumos. După o noapte în care ușa de la cușeta mea s-a lovit întruna de canat fiind defectă, bătîndu-mi în cap Oda destinului, m-am trezit pe o ceață densă la Deva. Pămînt arid, nuiele uscate, gropi peste tot, movile de nisip, de pietriș, pietre sparte, rădăcini groase de copaci smulse din temelii, căsuțe de paiantă, spoite strident, mînjite cu negru de fum. Bare de metal aruncate peste tot. Deasupra lor, atîrnînd ca un steag zdrențe de toate culorile, sticle de plastic, ligheane turtite, pe după care se fugăresc cîini și pisici negre. Rufe băgate-n boală, atîrnate pe frînghii în fața caselor. Pungi de hîrtie rostogolite de vînt. Case mari, unele cu balcoane, fără ferestre, fără uși, fără oameni. Călătoresc printr-un loc vast, unde copacii desfrunziți formează de capul lor liziere pline de grație… „Unde ești, copilărie, cu pădurea ta, cu tot?“ În halta Aurel Vlaicu, dintr-un fost pod de piatră, printre cărămizi sparte și moloz, se mai vede doar un picior, pe care scrie „Honot et Patria“. Și la cîțiva kilometri de-acolo, o fostă comună. Pe singurul perete rămas dintr-o gară pitică, doar o inscripție: „Blandiana“. Trei muncitori în salopete oranj, cu lopeți în mînă, sapă o groapă între două bălți noroioase. O țară în care tot ce începe rămîne neterminat sau se surpă înainte de a începe. Voi nu vedeți asta. Voi călătoriți cu avionul.

 

P.S.: Acest text a fost scris în tren, între Deva și Sibiu, cu caietul pe genunchi, cu ochii pe fereastră (13 martie 2017, între 7.00 și 10.00).

http://www.observatorcultural.ro/articol/honor-et-patria/

Vizualizări: 19

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Promovez cu plăcere, mulțumiri, Veronica!

Multumesc, Gela!

Recomandat în rubrica VALORI ROMÂNEȘTI ÎN LUME, 26 Martie 2017
Mulțumim, doamnă Veronica Pavel Lerner!

Calde aprecieri si mulţumiri! Promovez din toată inima!

Multumesc, Ileana si Anca! Nora Iuga e o mare scriitoare si a fost tradusa si aici, in Canada!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. continuare...imeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor