Leah Anna
  • Feminin
  • Chişinău
  • Republica Moldova
Partajare

Leah Anna's Prieteni

  • Dorina Neculce(Bat Cohen)
  • Mihai Cotea
  • Melania Briciu Atanasiu
  • Constantinescu Rodica
  • Anica Andrei Fraschini
  • Lilioara Macovei
  • Enea Gela
  • Mihaela Hurray
  • Elisabeta Luşcan
  • Calotescu Tudor Gheorghe
  • C.Nechita
  • ileana popescu bâldea
  • Nadia  Padure
  • Aurora Luchian
 

Pagina lui Leah Anna

Activitatea Recentă

Leah Anna a primit un cadou de la giurgiumaria
Vineri
Leah Anna a promovat postarea pe blog Haiku a lui Elisabeta Luşcan
Mar 18
Leah Anna a promovat postarea pe blog craterele nopţii* a lui Dorina Neculce(Bat Cohen)
Mar 18
Nadia Padure şi Leah Anna sunt acum prieteni
Ian 4
Elisabeta Luşcan a promovat postarea pe blog La masa tăcerii a lui Leah Anna
Ian 2
Leah Anna a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog La masa tăcerii a utilizatorului Leah Anna
"Mulțumesc, la mulți ani!"
Dec 31, 2016
Postarea de blog a utilizatorului Leah Anna a fost prezentată

La masa tăcerii

Hai să stăm de vorbă așază-te la masa tăcerii suflecă-ți mânecileși ia-mă la întrebăripe cine-am crezutpe cine-am iertatde cine mi-a fost dorpână mai ieriCare dintre noi mai aproape-iși care-i străin(hai să nu căutăm aculîn carul cu fân)Dintotdeauna am vrut să-ți mărturisescte rog mă lasă -aș fi vrut să ne fi întâlnit fără trecuttabula rasaFără a ne reproșa cui i-am fost dragisau pe cine am iubitorbeșteIartă-mă a greși este omeneșteVezi mai mult
Dec 30, 2016
Anica Andrei Fraschini a promovat postarea pe blog La masa tăcerii a lui Leah Anna
Dec 30, 2016
Anica Andrei Fraschini a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog La masa tăcerii a utilizatorului Leah Anna
"Sinceritate absolută. Cred că mulți ne regăsim în poemul tău... Felicitări și La mulți ani fericiți!"
Dec 30, 2016
Leah Anna a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog La masa tăcerii a utilizatorului Leah Anna
"Doamnă Ileana, Violeta, vă mulțumesc! Sărbători fericite!"
Dec 30, 2016
Leah Anna a promovat postarea pe blog Haiku a lui Elisabeta Luşcan
Dec 30, 2016
ileana popescu bâldea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog La masa tăcerii a utilizatorului Leah Anna
"aș fi vrut să ne fi întâlnit fără trecut - frumos, necesar dar utopic! este o drama in aceasta neputinta..."
Dec 30, 2016
ileana popescu bâldea a promovat postarea pe blog La masa tăcerii a lui Leah Anna
Dec 30, 2016
ileana popescu bâldea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog La masa tăcerii a utilizatorului Leah Anna
"Citesc poemul tau si parca ascult... Mircea Baniciu - Scrisoare de bun ramas Aprecieri! Cu emotie,"
Dec 30, 2016
Violeta Deminescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog La masa tăcerii a utilizatorului Leah Anna
"aș fi vrut să ne fi întâlnit fără trecut tabula rasa Fără a ne reproșa cui i-am fost dragi sau pe cine am iubit orbește text expus!"
Dec 30, 2016
Violeta Deminescu a promovat postarea pe blog La masa tăcerii a lui Leah Anna
Dec 30, 2016

Informaţii pentru profil

Prezentaţi-vă în câteva cuvinte
Absolventă a Facultății de Jurnalism şi Ştiințe ale Comunicării a USM

Leah Anna's Blog

La masa tăcerii

Postat în Decembrie 29, 2016 la 11:30pm 6 Comentarii

Hai să stăm de vorbă

așază-te la masa tăcerii

suflecă-ți mânecile

și ia-mă la întrebări

pe cine-am crezut

pe cine-am iertat

de cine mi-a fost dor

până mai ieri

Care dintre noi mai aproape-i

și care-i străin

(hai să nu căutăm acul

în carul cu fân)

Dintotdeauna am vrut să-ți mărturisesc

te rog mă lasă -

aș fi vrut să ne fi întâlnit fără trecut

tabula rasa

Fără a ne reproșa cui i-am fost dragi

sau pe cine am…

Continuare

Poveste de iarnă

Postat în Decembrie 25, 2016 la 3:16pm 4 Comentarii

Mai toarce la sobă, blândă, pisica,

Bunica-mpletește pe vatr-un fular

Și numai la geam nu se vede nimica –

Și fulgii ca zgura-s de după pojar.

Stau cu obrajii lipiți de fereastră –

E-o veche poveste acest episod.

Oftează bunelul privind curtea noastră,

Oftăm împreună, mi-e sania-n pod.

Și lemnul din sobă mai tare trosnește,

Ninsoarea de-afară să–ntreacă-ncercând.

Și ninge, și ninge, și nu se oprește,

Și totu-i zăpadă, din cer în…

Continuare

Toamna se moare

Postat în Octombrie 30, 2016 la 11:54am 4 Comentarii

Toamna se moare ușor

Și-n cele mai triste catrene -

Moină și gri, și clavire,

Ca-n târguri bacoviene.

Toamna se moare sonor,

Marșuri funebre pe-afară -

Galben - același decor,

Sobră - aceeași fanfară.

Toamna se moare discret

Ca în diverse comploturi -

Timpul - în loc de obuze,

Toamnele - doar eșafoduri.

Toamna se moare ploios.

Și din acest naufragiu

Nu te salvează vreo Arcă...

Toamnă, Potop...și…

Continuare

Îmi lipsești*

Postat în Octombrie 26, 2016 la 1:30pm 5 Comentarii

Îmi lipsești, în acest anotimp,

Cum în toate-mpreună luate,

Și trăiesc pân-acum tragedii,

Că mi-e frică de-așa libertate.

Îmi lipsești, cel mai mult de pe mâini,

Și din glas, de pe buze și pleoape.

M-aș minți că nu sper să te văd

Nici în vis, nici în gând, nici aproape.

Îmi lipsești, deși-ncerc în zadar

Să te cat prin scrisori necitite;

Încă n-am învățat să te pierd

Printre frunzele mototolite.

Îmi lipsești. Îmi e gol și…

Continuare

Panou de comentarii (8 comentarii)

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

La 5:26pm în Decembrie 26, 2016, Anica Andrei Fraschini a spus...

Mulţumesc pentru cadou! Cu drag, Sărbători Fericite!

La 10:24pm on Decembrie 21, 2016, Anica Andrei Fraschini i-a dăruit utilizatorului Leah Anna un cadou...
Cadou
LA MULTI ANI !
La 10:22am on Decembrie 21, 2016, Elisabeta Luşcan i-a dăruit utilizatorului Leah Anna un cadou...
Cadou
La mulţi ani!
La 8:25am în Decembrie 21, 2016, STelu Pop a spus...

LA MULȚI ANI, ANNA, MULȚI, FUMOȘI ȘI LUMINOȘI!

La 8:46pm on Octombrie 10, 2016, Nadia Padure i-a dăruit utilizatorului Leah Anna un cadou...
Cadou
Mulțumesc frumos!
La 11:13am on Septembrie 26, 2016, Lilioara Macovei i-a dăruit utilizatorului Leah Anna un cadou...
Cadou
Pentru o prieteni frumoasă!
La 8:05am în Mai 14, 2016, Ana Ardeleanu a spus...

Mulţumesc pentru cadou!

La 9:40pm on Aprilie 12, 2016, ileana popescu bâldea i-a dăruit utilizatorului Leah Anna un cadou...
Cadou
Bine ai revenit, Anna!
 
 
 

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar-Agafia Drăgan
Publicat de Agafia Dragan
în Martie 28, 2017
Nume: Tigoianu Drăgan Eugenia
Nume autor:Agafia Drăgan
Domiciliu actual: Focşani, Vrancea
Născută în comuna Hodac, judeţul Mureş
Absolventă a Universităţii Bucureşti.
Debutează în timpul facultaţii la “Vatra” şi Gânduri studenţeşti, apoi până în 2013 publică doar articole de specialitate. Revine la poezie în 2013.

Activitatea literară 2014-2016
Publicaţii în revistele: Nomen Artis, Cronos peniţa de aur, Negru pe Alb, Dor de Dor, Confluente literare, Bogdania, sub egida Asociaţiei Cultural-Umanitare ”BOGDANIA ”, Oglinda Literară, ed. De Asociatia Culturala “Duiliu Zamfirescu” , eCreator , Amprentele sufletului, etc.

În antologii:
Cuvinte Sculptate, ed.Editgraf, Lumină din Lumina, ed. Armonii Culturale, Roşu Mocnit, ed.Rovimed, Priveşte Visând, Iubito, ed.Editgraph, Petale de Suflet, ed.Edigraph, Ieri ca prin Vis, ed, Editgraf, Obraji de Magnolie, ed.Editgraf, Antologia Antologiilor Natiunea, ed.Natiunea, Cu tine in gând ed. Editgraf, 10 ani plini de dor, ed. Pim, Lyrics et Prosa vol II si III ed. Natiunea, Pe aleea cuvintelor, ed. Ispirescu, Toamna asta Plouă cu Lacrimi, Iasi 2015, Carmen, ed.Anamarol, 2016,Alburii Sclipiri de Stele, ed.Napoca Nova etc.

Volume de autor:
Nevoia de Fericire, ed.Editgraf, 2014
Cu Toamna Căzută pe Gene, ed. Editgraf, 2015
Măriuca şi Prietenii ei, ed. Editgraf, 2015
Iluzia Regăsirii, ed. Armonii Culturale,2016
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-agafia-dr-gan

Din urmă...

MEDALION LIRIC - NICHITA STĂNESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 
(80 de ani de la naștere)
Nichita e un Paranif din Bizanț căzut în literele românești precum Eminescu din cer, un veșnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității de un talent unic de meșteșugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „Se umflă emoția, bezna,/ ca și cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie” Candori feline ne umple de duh în: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorității prin cuvânt: „O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/medalion-liric-nichita-st-nescu

Articole

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Interviu cu Mihai Eminescu Publicat de Florin T. Roman în Aprilie 4, 2017 

Florin T. Roman: Ce mai faceţi, domnule Eminescu? MIHAI EMINESCU: Ia, eu fac ce fac de mult, / Iarna viscolu-l ascult. (Revedere) Dar în restul anului? Problema morţii lumii o dezleg. (Cărţile) Ce e poezia în opinia Domniei voastre? Ce e poezia? înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane şi cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură şi aur peste ţărâna cea grea. (Epigonii) Mai scrieţi poezii? La ce?... Oare totul nu e nebunie? (Mortua est!) Sunteţi marele nostru poet naţional, se ştie. Dacă aţi continua să compuneţi versuri aţi putea dobândi o faimă universală, egală poate cu cea a lui Shakespeare sau Baudelaire... N-ar fi păcat să abandonaţi pana? De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? (...) De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu?/ Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? (Scrisoarea II) În acest veac, al XXI-lea, trăiesc şi se manifestă câţiva intelectuali români „postmoderni”, progresişti, care susţin că sunteţi autohtonist, antisemit, chiar xenofob... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-cu-mihai-eminescu

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
Publicat de adrian grauenfels
în Aprilie 13, 2017 la 8:32am în APARIȚII EDITORIALE (Modifică)Trimitere mesaj Vizualizare Discuţii

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
José Corti, s-a născut în Franţa în anul 1895. De tânăr s-a simţit atras de mişcare lui André Breton şi în paralel cu activităţile suprarealiştilor la care participa, Corti fondează "Editura Suprarealistă" în care va publica pe Aragon, cât şi cărţile lui Breton (În legitimă Apărare), Rene Char, Paul Éluard (Relentir Travaux), René Crevel -1932 (Clavecinul lui Diderot), pe Benjamin Péret în 1936 şi pe Salvador Dali cu "Metamofoza lui Narcis" în 1937. Mai târziu fondează în anul 1938, "Casa Corti", care publică operele complete ale lui Lautréamont, cât şi alte scrieri suprarealiste care vor caracteriza pluralismul firmei: poezie, romantism, eseul literar, dar şi cărţi universitare sau clasici francezi. José a murit în 1984 la Paris după o viaţă frământată dar totodată pasionantă.
A publicat cărţile sale (romane poliţiste, jurnalism, etc) sub pseudonimele: Roch Santa-Maria sau Sidney O'Brien. Sub numele său adevărat publică:
Imitaţie fără sclavie (1981), Amintiri dezordonate (1983), Provizoriul definitiv (1992).continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/jos-corti-editor-i-librar-al-avangadelor

Declinul Elitelor Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 7, 2017

În limba latină termenul Electus caracterizează o persoană sau un grup care aduce comunităţii onoare şi valoare. Timp de secole grupele elitiste se evidenţiau prin preocupările şi acţiunile umanitare, ştiinţifice sau artistice care polarizau etosul social şi cultural al epocii lor. Elitele au fost active şi apreciate din antichitate şi până la recentul postmodernism care a catalizat dizolvarea barierelor culturale, trivializarea comunicaţiei în favoarea unui sat global lipsit de personalitate. Elitele de azi sunt paralizate de noua ordine axată pe mediocritate şi consum exagerat. Îmi amintesc filmele tinereţii mele în care protipendada oraşului ieşea la plimbare pe bulevardul central, trăsurile cu cai aşteptau clienţii sporadici iar vânzătorul de limonadă oferea în pahare de sticlă verzuie mirajul orientului oprit la poalele Balcanilor. Elita vorbea limbi străine, se intersa de ştiinţe, de filosofie, de expediţii, doamnele cântau la pian sau pictau în liniştea saloanelor. În ţara în care ne-am născut, România, frământata istorie a primelor două decenii de dictatură comunistă, a produs două dileme: una privitoare la represiunea sângeroasă declanşată de noul regim, iar celalaltă, la tenebroasele raporturi din culisele puterii noi instalate.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/declinul-elitelor

Caligrafii

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

În țara asta normalitatea este ceva extraordinar Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe în Martie 27, 2017 Am încercat să fiu cât de cât un observator „normal”. Deși asta este totuși destul de dificil în România. Aici există tabere peste tot. Și exclusivități! Dacă te pune „ăl cu coarne”, sau „cel sfânt” (depinde și aici din ce tabără ești), să te uiți în tabăra lui pește, o iei peste bot de la cei din tabăra pescarului. Dar nu pentru că te-ai uitat la vecini. Nuuuu... Ci pentru că ai îndrăznit să belești cumva ochii. Culmea eforturilor este atunci când crezi că poți face ceva să-i împaci. Mai întâi între ei. Dar e mai mult decât o misiune imposibilă. Nici să stai în afară nu e o soluție. Te vor bombarda cu toții. Aici nu există enclave! În România nu s-a inventat nici obiectivismul, dar nici locul de observație egal situat între taberele veșnic beligerante. Iar războiul?!... 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/in-tara-asta-normalitatea-este-ceva-extraordinar

Oamenii mari se supără... Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 19, 2017

… când oamenii mici mereu fac ceva pentru a-i enerva pe cei dintâi. și nu știu cum se întâmplă că nimeni nu ia atitudine pentru a-i pune cu fața la zid. căci, în loc să se hrănească, întotdeauna, cu aer, astfel încât să preîntâmpine acuzația de joc părtinitor pentru o roșie, un castravete sau o fasole autohtonă, aceștia le consumă fără discernământ, uitând că s-ar putea să fie pe rafturi datorită vreunui program implementat de cineva din familie care, evident, prin manipulare, a ajuns să guverneze. off, regizorul acesta din Dumnezeu, nu se orientează și el când împinge pe unul sau altul către Palatul Victoria! continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/4029617:Topic:1310591?xg_source=activity

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor