Stănciulescu FLorentina Cristina
  • Feminin
  • bumbești jiu, românia
  • România
Partajare

Stănciulescu FLorentina Cristina's Prieteni

  • Romeo Tarhon
  • Violeta  Deminescu
  • Crina Albu
  • Veronica Pavel Lerner
  • Halas Elena Dorina
  • Marcel Vişa
  • Nadia  Padure
  • MARIUS IULIAN ZINCA
  • Ileana P. Bâldea

Grupurile lui Stănciulescu FLorentina Cristina

 

Pagina lui Stănciulescu FLorentina Cristina

Activitatea Recentă

Stănciulescu FLorentina Cristina a primit un cadou de la ileana popescu bâldea
Dec 23, 2015
Stănciulescu FLorentina Cristina a primit un cadou de la ileana popescu bâldea
Dec 24, 2014
Stănciulescu FLorentina Cristina a primit un cadou de la Ileana P. Bâldea
Dec 24, 2014
Stănciulescu FLorentina Cristina a primit un cadou de la ileana popescu bâldea
Dec 24, 2013
Violeta Deminescu a lăsat un comentariu pentru Stănciulescu FLorentina Cristina
"La mulţi ani, draga mea!"
Dec 24, 2013
Stănciulescu FLorentina Cristina a primit un cadou de la Iordache Anisoara
Dec 23, 2013
Iordache Anisoara a promovat fotografia lui Stănciulescu FLorentina Cristina
Dec 23, 2013
Stănciulescu FLorentina Cristina a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Pe minutar... liniște a utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina
"Irina, cu emoție te salut."
Feb 19, 2013
radu irina a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Pe minutar... liniște a utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina
"”mă aștept în liniște” ....am rămas agățată de imaginea ultimului vers. Frumos!"
Feb 19, 2013
Stănciulescu FLorentina Cristina a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Pe minutar... liniște a utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina
"Mulțumesc."
Feb 18, 2013
Calotescu Tudor Gheorghe a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Pe minutar... liniște a utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina
"”pe minutar între două emoții mă aștept în liniște” promovez"
Feb 18, 2013
Calotescu Tudor Gheorghe a promovat postarea pe blog Pe minutar... liniște a lui Stănciulescu FLorentina Cristina
Feb 18, 2013
Simion Cozmescu a promovat postarea pe blog Pe minutar... liniște a lui Stănciulescu FLorentina Cristina
Feb 18, 2013

Informaţii pentru profil

Prezentaţi-vă în câteva cuvinte
profesor limba și literatura română, tg-jiu
cărți publicate:Teatrul francez în prima jum. a sec.al XIXlea (lucrare de specialitate)
Argument pentru a fi (poezie)

Crucea de la gât

Golit de crez,
tânjesc spre apa inocenței
ca să-i răpesc tăcerea
și să mă vindec
de sufletu-mi păgân.

În încercarea-mi mută,
pe drumul de suspine
ți-am respirat suflarea
de veșnicii...
căruntă.

În ochiul demiurgic,
sub pleoapa amorțită
îmi sorb otrava neputinței
și îmi primesc amurgul
ca dar al pocăinței.

Și zbor spre Tine:
ajută-mă să mă ridic !
că mult prea greu este metalul
din crucea de la gât.

Fotografiile lui Stănciulescu FLorentina Cristina

  • Adăugare fotografii
  • Vizualizează Tot

Panou de comentarii (17 comentarii)

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

La 10:52am on Decembrie 23, 2015, ileana popescu bâldea i-a dăruit utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina un cadou...
Cadou
La mulți ani!
La 11:42pm on Decembrie 24, 2014, ileana popescu bâldea i-a dăruit utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina un cadou...
Cadou
La mulţi ani!
La 6:32pm on Decembrie 24, 2014, Ileana P. Bâldea i-a dăruit utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina un cadou...
Cadou
La multi ani!
La 11:10pm on Decembrie 24, 2013, ileana popescu bâldea i-a dăruit utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina un cadou...
Cadou
La multi ani, Florentina! Craciun fericit!
La 9:58pm în Decembrie 24, 2013, Violeta Deminescu a spus...

La mulţi ani, draga mea!

La 3:12pm on Decembrie 23, 2013, Iordache Anisoara i-a dăruit utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina un cadou...
Cadou
La multi ani!
La 6:39pm on Decembrie 24, 2012, Calotescu Tudor Gheorghe i-a dăruit utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina un cadou...
Cadou
la multi ani si un Craciun fericit, Florentina
La 7:22am on Decembrie 24, 2012, Nadia Padure i-a dăruit utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina un cadou...
Cadou
La Mulți Ani!
La 3:06am on Decembrie 24, 2012, ileana popescu bâldea i-a dăruit utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina un cadou...
Cadou
La mulţi ani, Florentina!
La 5:07pm on Decembrie 23, 2012, Ottilia Ardeleanu i-a dăruit utilizatorului Stănciulescu FLorentina Cristina un cadou...
Cadou
La mulţi ani! Sărbători fericite!

Stănciulescu FLorentina Cristina's Blog

Pe minutar... liniște

Postat în Februarie 17, 2013 la 10:45am 8 Comentarii

așteptarea stihială a cuvintelor
mă exilează
în prelungirea unei lumi fără vină

în absența apusului
mă oblig
să trăiesc o iarnă
care țipă tăcere peste orologiul
netulburat în prăfuire de alb

pe minutar
între două emoții
mă aștept în liniște

Despre umbre

Postat în Februarie 2, 2013 la 9:30pm 5 Comentarii

îmi plâng părăsirile iubitule
cu stângăcia răsăritului
în lupta cu taurul
și-n răstignirea ultimei silabe

nepăsătoare îmi e noaptea
în măruntaie îmi cresc pietre
emoții îngălbenite
peste care îmi târâi pașii

desculță mă cere muchia pustiului
nicio zbatere
nici tresărire nici umbră

neîndemânatică
îți mângâi tăcerea
care încă mă tulbură în nostalgii

Îngenuncheri în cuvinte

Postat în Ianuarie 3, 2013 la 10:58pm 4 Comentarii

din cele patru zări
un noiembrie
cel al fiecărui cuvânt
îmi rătăcește păsări peste ceruri
și-mi adună cu glasuri albe
îngenuncheri de ani

îmi promite nesațul luminii
tocmai când mă-ntrebam
de ce mă năucește-n încercări
și îmi respiră din trunchiul milenar
furtuni

în roșu
flămândă
îmi plămădește căderi de aripi
albe nepăsări peste mine

Din beznă

Postat în Decembrie 28, 2012 la 8:21pm 5 Comentarii

fluturi mă joacă
în zborul cu o singură aripă

înveșmântați în felinare
mă știu rănită
de toate câte mi se-arată

în afară propriei flăcări
m-au învățat să calc
dincolo de posibil

m-au împins să privesc
în mine
prelung cât o viață

mi-au adâncit rădăcinile în bezne
căscate
printre gratii de mormânt

 
 
 

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar-Agafia Drăgan
Publicat de Agafia Dragan
în Martie 28, 2017
Nume: Tigoianu Drăgan Eugenia
Nume autor:Agafia Drăgan
Domiciliu actual: Focşani, Vrancea
Născută în comuna Hodac, judeţul Mureş
Absolventă a Universităţii Bucureşti.
Debutează în timpul facultaţii la “Vatra” şi Gânduri studenţeşti, apoi până în 2013 publică doar articole de specialitate. Revine la poezie în 2013.

Activitatea literară 2014-2016
Publicaţii în revistele: Nomen Artis, Cronos peniţa de aur, Negru pe Alb, Dor de Dor, Confluente literare, Bogdania, sub egida Asociaţiei Cultural-Umanitare ”BOGDANIA ”, Oglinda Literară, ed. De Asociatia Culturala “Duiliu Zamfirescu” , eCreator , Amprentele sufletului, etc.

În antologii:
Cuvinte Sculptate, ed.Editgraf, Lumină din Lumina, ed. Armonii Culturale, Roşu Mocnit, ed.Rovimed, Priveşte Visând, Iubito, ed.Editgraph, Petale de Suflet, ed.Edigraph, Ieri ca prin Vis, ed, Editgraf, Obraji de Magnolie, ed.Editgraf, Antologia Antologiilor Natiunea, ed.Natiunea, Cu tine in gând ed. Editgraf, 10 ani plini de dor, ed. Pim, Lyrics et Prosa vol II si III ed. Natiunea, Pe aleea cuvintelor, ed. Ispirescu, Toamna asta Plouă cu Lacrimi, Iasi 2015, Carmen, ed.Anamarol, 2016,Alburii Sclipiri de Stele, ed.Napoca Nova etc.

Volume de autor:
Nevoia de Fericire, ed.Editgraf, 2014
Cu Toamna Căzută pe Gene, ed. Editgraf, 2015
Măriuca şi Prietenii ei, ed. Editgraf, 2015
Iluzia Regăsirii, ed. Armonii Culturale,2016
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-agafia-dr-gan

Din urmă...

MEDALION LIRIC - NICHITA STĂNESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 
(80 de ani de la naștere)
Nichita e un Paranif din Bizanț căzut în literele românești precum Eminescu din cer, un veșnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității de un talent unic de meșteșugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „Se umflă emoția, bezna,/ ca și cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie” Candori feline ne umple de duh în: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorității prin cuvânt: „O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/medalion-liric-nichita-st-nescu

Articole

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Interviu cu Mihai Eminescu Publicat de Florin T. Roman în Aprilie 4, 2017 

Florin T. Roman: Ce mai faceţi, domnule Eminescu? MIHAI EMINESCU: Ia, eu fac ce fac de mult, / Iarna viscolu-l ascult. (Revedere) Dar în restul anului? Problema morţii lumii o dezleg. (Cărţile) Ce e poezia în opinia Domniei voastre? Ce e poezia? înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane şi cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură şi aur peste ţărâna cea grea. (Epigonii) Mai scrieţi poezii? La ce?... Oare totul nu e nebunie? (Mortua est!) Sunteţi marele nostru poet naţional, se ştie. Dacă aţi continua să compuneţi versuri aţi putea dobândi o faimă universală, egală poate cu cea a lui Shakespeare sau Baudelaire... N-ar fi păcat să abandonaţi pana? De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? (...) De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu?/ Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? (Scrisoarea II) În acest veac, al XXI-lea, trăiesc şi se manifestă câţiva intelectuali români „postmoderni”, progresişti, care susţin că sunteţi autohtonist, antisemit, chiar xenofob... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-cu-mihai-eminescu

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
Publicat de adrian grauenfels
în Aprilie 13, 2017 la 8:32am în APARIȚII EDITORIALE (Modifică)Trimitere mesaj Vizualizare Discuţii

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
José Corti, s-a născut în Franţa în anul 1895. De tânăr s-a simţit atras de mişcare lui André Breton şi în paralel cu activităţile suprarealiştilor la care participa, Corti fondează "Editura Suprarealistă" în care va publica pe Aragon, cât şi cărţile lui Breton (În legitimă Apărare), Rene Char, Paul Éluard (Relentir Travaux), René Crevel -1932 (Clavecinul lui Diderot), pe Benjamin Péret în 1936 şi pe Salvador Dali cu "Metamofoza lui Narcis" în 1937. Mai târziu fondează în anul 1938, "Casa Corti", care publică operele complete ale lui Lautréamont, cât şi alte scrieri suprarealiste care vor caracteriza pluralismul firmei: poezie, romantism, eseul literar, dar şi cărţi universitare sau clasici francezi. José a murit în 1984 la Paris după o viaţă frământată dar totodată pasionantă.
A publicat cărţile sale (romane poliţiste, jurnalism, etc) sub pseudonimele: Roch Santa-Maria sau Sidney O'Brien. Sub numele său adevărat publică:
Imitaţie fără sclavie (1981), Amintiri dezordonate (1983), Provizoriul definitiv (1992).continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/jos-corti-editor-i-librar-al-avangadelor

Declinul Elitelor Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 7, 2017

În limba latină termenul Electus caracterizează o persoană sau un grup care aduce comunităţii onoare şi valoare. Timp de secole grupele elitiste se evidenţiau prin preocupările şi acţiunile umanitare, ştiinţifice sau artistice care polarizau etosul social şi cultural al epocii lor. Elitele au fost active şi apreciate din antichitate şi până la recentul postmodernism care a catalizat dizolvarea barierelor culturale, trivializarea comunicaţiei în favoarea unui sat global lipsit de personalitate. Elitele de azi sunt paralizate de noua ordine axată pe mediocritate şi consum exagerat. Îmi amintesc filmele tinereţii mele în care protipendada oraşului ieşea la plimbare pe bulevardul central, trăsurile cu cai aşteptau clienţii sporadici iar vânzătorul de limonadă oferea în pahare de sticlă verzuie mirajul orientului oprit la poalele Balcanilor. Elita vorbea limbi străine, se intersa de ştiinţe, de filosofie, de expediţii, doamnele cântau la pian sau pictau în liniştea saloanelor. În ţara în care ne-am născut, România, frământata istorie a primelor două decenii de dictatură comunistă, a produs două dileme: una privitoare la represiunea sângeroasă declanşată de noul regim, iar celalaltă, la tenebroasele raporturi din culisele puterii noi instalate.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/declinul-elitelor

Caligrafii

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

În țara asta normalitatea este ceva extraordinar Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe în Martie 27, 2017 Am încercat să fiu cât de cât un observator „normal”. Deși asta este totuși destul de dificil în România. Aici există tabere peste tot. Și exclusivități! Dacă te pune „ăl cu coarne”, sau „cel sfânt” (depinde și aici din ce tabără ești), să te uiți în tabăra lui pește, o iei peste bot de la cei din tabăra pescarului. Dar nu pentru că te-ai uitat la vecini. Nuuuu... Ci pentru că ai îndrăznit să belești cumva ochii. Culmea eforturilor este atunci când crezi că poți face ceva să-i împaci. Mai întâi între ei. Dar e mai mult decât o misiune imposibilă. Nici să stai în afară nu e o soluție. Te vor bombarda cu toții. Aici nu există enclave! În România nu s-a inventat nici obiectivismul, dar nici locul de observație egal situat între taberele veșnic beligerante. Iar războiul?!... 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/in-tara-asta-normalitatea-este-ceva-extraordinar

Oamenii mari se supără... Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 19, 2017

… când oamenii mici mereu fac ceva pentru a-i enerva pe cei dintâi. și nu știu cum se întâmplă că nimeni nu ia atitudine pentru a-i pune cu fața la zid. căci, în loc să se hrănească, întotdeauna, cu aer, astfel încât să preîntâmpine acuzația de joc părtinitor pentru o roșie, un castravete sau o fasole autohtonă, aceștia le consumă fără discernământ, uitând că s-ar putea să fie pe rafturi datorită vreunui program implementat de cineva din familie care, evident, prin manipulare, a ajuns să guverneze. off, regizorul acesta din Dumnezeu, nu se orientează și el când împinge pe unul sau altul către Palatul Victoria! continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/4029617:Topic:1310591?xg_source=activity

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor