Ştefan Lucian MUREŞANU
  • Masculin
  • Bucureşti
  • România
Partajare

Ştefan Lucian MUREŞANU's Prieteni

  • Calotescu Tudor Gheorghe
  • Violeta  Deminescu
  • adrian grauenfels
  • Halas Elena Dorina
  • ion popescu bradoschi
  • Marcel Vişa
  • Viorela Codreanu Tiron
  • george ionita
  • Ileana P. Bâldea

Discuţiile lui Ştefan Lucian MUREŞANU

CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL

Această discuţie este începută. Cel mai recent răspuns de Anica Andrei Fraschini Ian 24. 3 Răspunsuri

CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNIŞtefan Lucian Mureşanu, PhDMotto: Obiceiurile sunt mai sigure decât regulile, nu trebuie să le urmăreşti şi…Continuare

SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU

Această discuţie este începută. Cel mai recent răspuns de Anica Andrei Fraschini Ian 16. 2 Răspunsuri

SPECIFIC NAȚIONAL(1) ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU prof.dr. Ștefan Lucian MureșanuMotto: Cronicile şi cântecele populare formează, în clipa de faţă, un material din…Continuare

ELEMENTE SIMBOLICE ALE PORTULUI POPULAR

A început Aug 27, 2016 0 Răspunsuri

Elemente simbolice ale portului popularScurt istoric al necesității încingerii mijloculuiDe la şes am urcat, într-o altă vreme a dorinţei de a cerceta şi vedea cu ochii preocupările ţăranului, în…Continuare

Cuvinte cheie : casă, voinic, mijloc, trup, chimir

PASIUNEA ŞI SENSUL TRĂIRILOR GÂNDITORULUI ÎN MILENIUL TREI (studiu antropologic al familiei)

Această discuţie este începută. Cel mai recent răspuns de ileana popescu bâldea Aug 13, 2016. 1 Răspuns

PASIUNEA ŞI SENSUL TRĂIRILOR GÂNDITORULUI ÎN MILENIUL TREI (studiu antropologic al familiei) Ștefan Lucian MureșanuMotto: Fericit cel ce a fost tânăr în tinereţea sa, fericit cel ce a ştiut să se…Continuare

 

Pagina lui Ştefan Lucian MUREŞANU

Activitatea Recentă

ileana popescu bâldea a promovat postarea pe blog INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE a lui Ştefan Lucian MUREŞANU
Sâmbătă
Florinel Constantin Andrisan a promovat postarea pe blog INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE a lui Ştefan Lucian MUREŞANU
Iul 17
lucica dragos a promovat postarea pe blog INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE a lui Ştefan Lucian MUREŞANU
Iul 17
Silviu Guga a promovat postarea pe blog INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE a lui Ştefan Lucian MUREŞANU
Iul 16
Lilioara Macovei a promovat postarea pe blog INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE a lui Ştefan Lucian MUREŞANU
Iul 16
Adina Lozinschi a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE a utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU
Iul 16
Adina Lozinschi a promovat postarea pe blog INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE a lui Ştefan Lucian MUREŞANU
Iul 16
Ştefan Lucian MUREŞANU a postat fotografii
Iul 16
Ileana P. Bâldea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE a utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU
Iul 16
Ileana P. Bâldea a promovat postarea pe blog INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE a lui Ştefan Lucian MUREŞANU
Iul 16
Ileana P. Bâldea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE a utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU
Iul 16
Postarea de blog a utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU a fost prezentată
Iul 15
Postare de log efectuată de Ştefan Lucian MUREŞANU
Iul 15
Ştefan Lucian MUREŞANU a primit un cadou de la Anica Andrei Fraschini
Mai 14
Anica Andrei Fraschini a promovat profilul lui Ştefan Lucian MUREŞANU
Mai 14
Ştefan Lucian MUREŞANU a contribuit cu răspunsuri la discuţia Ştefan Lucian Mureşanu - Tu, Străine, care-mi vorbeşti ţara de rău... a utilizatorului Florin T. Roman
Mai 14

Informaţii pentru profil

Prezentaţi-vă în câteva cuvinte
CURRICULUM VITAE LITERAR

MUREŞANU ŞTEFAN LUCIAN
prof.dr., Universitate Hyperion din Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Departamentul de Litere şi Limbi Străine
Locul şi data naşterii: Bucureşti / 05.10.1955
Preocupări literare:

Membru al Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România,
Membru al Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România,
Membru al Cenaclului “Cetatea lui Bucur” al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Bucureşti
Fost redactor şef adjunct la revista Cetatea lui Bucur a Ligii Scriitorilor din România, ianuarie 2011; din luna septembrie 2011 – 2013, preşedintele Consiliului Director al revistei.
Fost redactor şef adjunct la revista trimestrială a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, România Eroică, 2000 – 2014 etc. .
Colaborări:
Articole şi studii de filologie publicate în revistele: Revista „Document”, Buletinul Arhivelor Militare Române (ISSN 1454-0924); „Discobolul”, revistă Calificativ B+ (ISSN 1454-3907); România Eroică, red.şef-adj. (ISSN 1453-9659); Oglinda literară (ISSN 1583-1647); Boema (ISSN 2066-0154); Paradox (ISSN 1582-1730); Cetatea lui Bucur (ISSN 2069-9557); Constelaţii diamantine (ISSN 2069-0657); Climate literare (ISSN 1843-O35X); New York Magazine – Romanian Independent Newspaper; Nomen Artis (ISSN 2247-9716, ISSN-L 2247-9716); Art-Out (ISSN 2069-6949, ISSN-L 2069-6949); Curentul Internaţional USA MI 48311-0698; Orizzonti culturali italo-romena (ISSN 2240-9645); Caietele ASER (Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România), ISSN 1842-4279 etc.
Volume publicate:

- Drumul carului - roman istoric, (1999), 396 p, ISBN 973-9402-86-0
- Antropologie culturală – studii, (2011), 280 p, ISBN 978-973-1815-38-1
- Etnologie şi Folclor – studii, (2011), 286 p, ISBN 978-973-1815-40-4,
- Mărgelele din chihlimbar - roman istoric, (2012), 220 p, ISBN 978-973-1815-62-6
- Lumini și umbre în studii de antropologie a sinelui (povestiri scurte), (2015), 95 p, ISBN978-606-8618-96-8
- Faptul ritualic, sens al gestului mimetic în studiul etnologiei aplicate (narațiunea ca discurs în prezentare faptului ritualic), (2015), 213 p, ISBN 978-606-774-015-8
- Pentru un studiu antropologic al esteticii imaginii imaginate (studii), (2016), 312 p. ISBN978-606-774-069-1
- Taina cuvântului în literatura populară şi sensul obiectului ritualic în etnologia aplicată (studii și cercetări de teren), (2016), 247 p, ISBN 978-606-744-106-2 etc.
premii/distincţii obţinute etc.
- Diplomă pentru acordarea medaliei jubiliare "60 de ani de la Victoria Naţiunilor Unite împotriva Coaliţiei Hitleriste" (1945 - 9 Mai - 2005), acordată de Consiliul Director Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, pentru merite deosebite în activitatea de cinstire a memoriei eroilor neamului românesc, 2005.
- Brevet Comemorativ al Ordinului Crucea Memoriei, nr.00438/02.07.2006 acordat de Republica Moldova, 2006.
- Brevet Comemorativ al Medaliei Ştefan cel Mare, nr.405/02.03.2007 acordat de Republica Moldova.
- Diplomă pentru acordarea medaliei comemorative emise cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la marile bătălii din 1917, duse la Mărăşti – Mărăşeşti şi Oituz, „Triunghiul de Foc”, pentru merite deosebite în activitatea de cinstire a memoriei Eroilor Neamului Românesc, acordată de Consiliul Director Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, pentru merite deosebite în activitatea de cinstire a memoriei eroilor neamului românesc, 22August 2007.
- Diploma Omagială oferită cu ocazia împlinirii a 92 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria-Mamă, România, 1918-2010, de către Societatea pentru cultura şi literatura română, în Bucovina.
- Diploma nr.55/19.11.2011şi Medalia aurită „20 de ani de activitate a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, 1991 – 19 noiembrie - 2011, acordată de Consiliul Director Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, pentru merite deosebite în activitatea de cinstire a memoriei Eroilor Neamului Românesc, 12 septembrie 2009.
- „Premiul Presei”, pentru eseuri, la Concursul Internaţional de Poezie şi Proză „STARPRESS 2012 – Canada.
- „Premiul Special al Editurii Rafet”, în cadrul Festivalului Internaţional de Creaţie Literară „Titel Constantinescu”, pentru volumul de esuri Lumini în zori de zi, 18 august 2012, Râmnicu Sărat etc.
Proiecte de viitor, intenţii culturale etc.
Principesa cerşetoare - roman istoric, în curs de publicare,
Străbunii (roman istoric, nepublicat),
Volumul de eseuri Lumini în zori de zi (crochiuri literare), în curs de publicare,
Viteazul și voinicul, două ipostaze prezente în literaturile populare română și franceză, în curs de publicare

„AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI”
de Ştefan Lucian MUREŞANU

Am alergat o viaţă după toate neîmplinirile şi răutăţile celor care, parcă scrişi, au fost a-mi urmări paşii. Îi simţeam în spatele meu şi respiraţia lor îmi intoxica aerul pe care nevoit îl inspiram. Eram emfatici unul faţă de celălalt şi asta o ştiam; este o impresie că avem prieteni, de fapt fiecare se zbate ca oricare necuvântătoare pentru a exista şi a-şi atinge ţelul. Este singurul lucru conştient al existenţei noastre. Un suflet înrobit, pătat, supus excentrismului nostru. Ne place să ne credem superiori şi să ne evaluăm prin nimicnicia noastră excrementele gândirii în faţa altor progenituri umane, ridicându-ne deasupra limitei bunului simţ. În fapt, suntem nişte ceva-uri nesemnificative în faţa Universului. Spunând cantitate, mă refer la toată încărcătura materiei cenuşii pe care, într-un timp al existenţei noastre, am acumulat-o pentru a ne infatua, folosind-o pentru mărire, pentru onoruri, pentru o diplomă care să ne aureolizeze. Cine nu are diplomă, în conceptul tuturor, poate fi considerat un nimic, chiar dacă, în situaţii diferite ne depăşesc cu mult, primordial fiind bunul simţ.

Să nu ne ascundem după palmele pe care le vrem să ne ferească adevărata faţă. Printre degete ne trădează lumina ochilor, care scânteiază în faţa altora, la fel de ascunşi ca şi noi, străfundurile. Şi pentru a fi mai concret în ceea ce am spus mai sus, să trecem la a ne prezenta în diferite ipostaze ale vieţii, pe care cu siguranţă le-aţi trăit şi urmărit aşa cum şi eu, la rândul meu, le-am avut drept experienţe.

 Urcam treptele intrării unei instituţii de stat. În faţa mea un semen robust, într-un costum de vară, dintr-o stofă de bună calitate, cu o pălărie cu boruri largi, trecut de şaizeci de ani, se înălţa semeţ pe fiecare treaptă pe care o urca. Era un semn al ignoranţei. Îl priveam pentru că altceva mai bun, în momentele acelea, nu aveam de făcut. La un moment dat am zâmbit când omul a intrat pe uşa clădirii şi doi dintre cei care păzeau s-au aplecat în faţa lui salutându-l slugarnic. Mi-a venit şi mie rândul să intru iar cei doi nici nu m-au băgat în seamă. Am aflat de altfel, ajungând să îl cunosc până în cele din urmă pe insul robust, că era şeful unui departament important al instituţiei. Departamentul la care fusesem trimis să rezolv una dintre cererile pe care Universitatea la care eram consilier, la vremea aceea, mi-o dăduse ca sarcină.

După trei sferturi de oră de aşteptări, la uşa cabinetului acestui şef, timp în care secretara foise, intrând şi ieşind însoţită mereu de alţi noi veniţi, ce nu aşteptau ca ceilalţi, plictisiţi şi obosiţi, cu tot felul de hârtii şi probleme ale instituţiei!!!, am fost primit de domnul în funcţie.

M-am prezentat înmânându-i dosarul şi scrisorile Senatului universităţii. A răsfoit două dintre revistele suport de curs universitar, a citit sau mai bine spus a trecut cu privirea peste materialele pe care i le adusesem spre documentare, le-a închis şi mi-a spus rece: Nu ştiu, voi încerca să văd ce pot face pentru dumneavoastră. Vă anunţăm. Am rămas uimit. Un timp pe care  l-am pierdut aşteptând să-mi răspundă sec, dezinteresat de ceea ce doream să informez instituţia respectivă, în ciuda faptului că un set de documente îi fuseseră trimise spre studiu cu o lună înainte. Ridicându-se de pe scaun am înţeles că audienţa luase sfârşit. L-am salutat, părăsind sala.

A doua zi, am apelat la alte foruri, pentru că nu am stat aşteptând la un semen dezinteresat de cultura română, el fiind om de cultură! şi, în sfârşit, problema universităţii noastre a fost rezolvată.

Anii au trecut. Ironia sorţii. După aproape şapte ani urcam aceleaşi trepte, ale aceleiaşi instituţii. Doamne, era cald, într-o frumoasă zi de sfârşit de iunie. Cineva în spatele meu m-a strigat, m-am întors şi am întrezărit, printre cei care urcau treptele, un trup robust, obosit. Aşteptând pe cea care mă strigase, am urmărit pe cel ce cu şapte ani în urmă suia zvelt, treptele acestei instituţii. De data acesta cei doi agenţi de la intrare nu l-au mai băgat în seamă şi nu s-au mai rupt de şale ca cei de acum şapte ani în urmă, erau alţii şi mult mai tineri. Nici măcar nu îl priviră fiind ocupaţi cu un tabel pe care urmau să-l semneze.

Am salutat pe cea care mă strigase, am schimbat două vorbe şi ne-am luat la revedere. Grăbit, am urcat treptele urmărindu-l pe cel care cu ani în urmă era „cineva” în această instituţie şi care acum devenise un oarecare, ca toţi ceilalţi solicitanţi. A urcat la etajul unde cândva îşi avusese biroul, cu secretare şi subalterni care roiau în jurul lui şi care acum treceau, poate, pe lângă el, făcându-se că nu-l cunosc, că anii au trecut şi multe s-au schimbat. S-a aşezat pe canapeaua din holul de aşteptare unde se mai aflau încă trei persoane. Într-un timp scurt au mai apărut două, unul tânăr ce nu avea mai mult de treizeci de ani iar celălalt apropiindu-se de cincizeci de ani. Costumele pe care le purtau le evaluau funcţiile cu care sfidau pe toţi cei ce îndrăzneau a se ridica să le stea în cale. Se apropiară de birou şi, când au intrat, sfidând persoana semenului robust, care nădăjduia tăcut, bineînţeles că primirea le-a fost pe măsura aşteptărilor.

Timpul se scurgea greu. Groaznica aşteptare în zadar. Unul dintre cei care se afla pe canapea zise într-un târziu: Au funcţii să rezolve problemele instituţiilor care au nevoie de mâzgălitura lor, nu de pierdere de timp.

Semenul oftă coborându-şi privirea. Oare conştientiza că şi el procedase cândva la fel, ignorându-i pe cei care smeriţi, îngenuncheaţi, veneau la el să îi cerşească o audienţă şi o semnătură, care pe atunci valora foarte mult? Timpul, ce îţi rezervă timpul? Suntem frunze în vânt, figuri trufaşe. Ne distrugem unul pe celălalt neavând remuşcări. Ne batjocorim şi ne umplem cu noroi nepăsându-ne de suferinţele aproapelui nostru şi, după toate acestea ne ascundem ca nişte năpârci, atunci când nu mai avem putere dându-ne victime ale unui sistem pe care cu toţii îl slujim, acela de ignorare şi înfumurare peste măsură.

Să nu uităm că murim duhnind a putreziciune. Toţi avem acelaşi sfârşit.

După aproape o oră de foiri şi intrări la domnul şef de departament, tânăra secretară se arătă zâmbitoare adresându-se celor care nervoşi aşteptau audienţele: Domnul secretar părăseşte instituţia şi se întoarce peste o oră.  

Cei prezenţi rămaseră muţi uitându-se unul la celălalt. Semenul s-a ridicat pornind spre treptele care duceau spre ieşirea din instituţie. Cobora agale. Două femei, care discutau aprins, cu câte două bibliorafturi în braţe, trecuseră grăbite pe lângă bătrân. Acesta le observă şi parcă vruse să le spună ceva. Se opri însă cele două femei nici nu-l băgară în seamă, discuţia lor era mult mai importantă decât depănarea amintirilor bătrânului pensionar. La vreo câţiva paşi, după ce semenul dăduse colţul treptelor, una se opri din discuţie spunând: Ştii cine era? M-am făcut că nici nu-l văd. Un nemernic. N-a mai murit… Cealaltă zâmbi amarnic, completând: Tu, dar eu că i-am fost în directă subordonare. Pentru fiecare există un sfârşit. Nimeni nu stă până la moarte în vârful piramidei.

Abia atunci am înţeles că evaluatorii noştri sunt toţi cei cu care zi de zi intrăm în contact. Ne privim, vorbim unul cu celălalt, de multe ori dăm impresia că suntem de acord cu ceea ce face cel cu care convieţuim: familie, colegi de şcoală, de serviciu, colaboratori ocazionali. Cât de falşi suntem.

Într-un tren Rapid ascultam istorisirea a două doamne, trecute cu mult peste patruzeci de ani. Înconjurat de patru femei şi un bătrânel nostim, pus pe glume, răsfoiam o revistă. Însă, când povestea de viaţă a aceleia, care stătea în dreptul ferestrei în direcţia opusă mersului trenului, începuse să atragă atenţia, liniştea se aşternu peste întreg compartimentul. Îşi depăna cazul cu voce tare întoarsă spre cea care o asculta şi care se părea a-i fi o cunoştinţă veche, întâlnită după un lung şir de ani de absenteism. Îl relatez ca pe un episod de viaţă ieşit cu totul din comun şi la care te-ai fi aşteptat să fie subiectul unui roman bestseller.

Suntem oameni şi avem atâtea de ascuns unul faţă de celălalt, atâtea de reproşat eului nostru pentru tot ceea ce facem de multe ori fără a cugeta. Ce energii răutăcioase ne împing să încălcăm legitatea binelui în favoarea răului. A fost un timp în urmă în care m-am întrebat îndelung de ce există ură?... Şi mi-am răspuns după grele experienţe ale vieţii, pentru a se face echilibru între bine şi rău. Nimic nu există fără echilibru, totul este drămuit pentru fiecare dintre noi. Gândurile sunt energii care transformă în materie bucuriile, pedepsele. Le primim după fapte. Ura întunecă, bunătatea luminează. Câtă strâmbăciune şi urâţenie atâta frumuseţe şi bunătate. Echilibrul acesta îl avem de la începuturi, Abel şi Cain. Ura doboară, bunătatea ridică.

Am trăit împreună cu el douăzeci şi unu de ani. L-am lăsat să se apropie de mine, de sufletul meu, să-mi pătrundă în inimă şi…, în liniştea care acoperise compartimentul cei prezenţi ridicară sprâncenele ca semn că aşteptau nerăbdători firul povestirii. Femeia nu avea în faţa ei decât pe cea căreia îi relata cele trăite cu bărbatul pe care, am înţeles mai târziu, o părăsise. Pentru ea, noi, ceilalţi, nici nu existam. Povestirea continuă: mi-a distrus cei mai frumoşi ani ai vieţii mele. Bătrânul îşi permise să intervină: sunteţi încă destul de tânără…Se făcu o pauză scurtă după care, privindu-l, femeia continuă: în comparaţie cu vârsta dumneavoastră. La patruzeci şi şapte de ani, nu mai sunt atât de tânără încât să reîncep o căsnicie. Mi-am format tabieturi, curiozităţi ale vârstei, multe s-au schimbat în douăzeci şi unu de ani. Ea de fapt ştia că noi, cei prezenţi, o ascultăm, cu vrerea sau fără vrerea ei, altfel, discuţia cu partenera de dialog s-ar fi desfăşurat în şoaptă sau pe culoar. Ce aştepta această doamnă de la noi?

Se întoarse în vechea poziţie către cea căreia îi vorbea, continuând: Tot ceea ce mi-a revenit mie, după moartea părinţilor mei, a intrat şi în posesia lui. Nimic nu mai era al meu şi am crezut în el. În liniştea lui, de vreo zece ani începuse să-şi pună de-o parte bani, fără să ştiu, să-i prospere firma pe care, de altfel, el nu avea decât puţin băgat în ea, toţi erau ai celor doi parteneri, cu care copilărise şi pe care i-a îndatorat. Unul s-a sinucis iar celălalt a plecat în Canada, trimiţându-i, ca un naiv, bani pentru deschiderea liniilor de producţie. Îl minţea că a deschis două mici întreprinderi de mobilă confecţionată din răchită, şi că în curând îi va trimite în Canada prima producţie. Banii şi i-a pus într-o bancă din Occident şi, când a terminat cu mine, a dispărut pentru totdeauna. A girat cu casa fără ştiu, a scos banii din bancă, bani rezultaţi din vânzarea caselor părinţilor mei, bani mulţi. Doamna care se afla în dreapta bătrânului, înspre uşă, pe aceeaşi linie de canapele cu mine, în direcţia mersului trenului, ţinu să o întrebe: Nu aveţi copii?, răspunsul sosi imediat: nu. Se purta atât de frumos cu mine încât nu am putut bănui niciodată că în adâncul inimii sale ascundea atâta nimicnicie, atâta făţărnicie. Cu nimic nu s-a dat de gol. Îmi vorbea atât de frumos încât m-a făcut să-i dăruiesc totul, rămânând pe drumuri… Se făcu linişte. Nimeni nu dorea să întrebe nimic. Femeia continuă dar de astă dată privirea ei se îndreptă spre mine, care şedeam vis-a-vis de ea: Poate mă întrebaţi de ce a plecat? Pentru că ura lui faţă de tatăl meu, care avea o funcţie şi care s-a opus căsătoriei noastre, nu a încetat niciodată. Îmi spunea când avea prilejul: „trebuie să sufere şi taică-tu”, după care zâmbea sărutându-mă pe obraz. Eu o luam drept o glumă şi spuneam: nu mai fi rău. El îmi răspundea, râzând: din asta mă hrănesc. Bătrânul întrebă: Şi nu v-aţi dat seama din nimic că e un om malefic? Femeia răspunse: Nu, din nimic. Bătrânul continuă: spuneaţi că tatăl dumneavoastră a avut o funcţie… onorabilă, nu l-a simţit cu nimic? Cum se comporta faţă de el? Femeia lăsă privirea în pământ, pentru prima dată de când începuse povestirea oftă greu, foarte greu. Îşi ridică privirea fără să ne vadă, continuând: în douăzeci şi unu de ani nu s-au văzut decât de două ori. S-a tot dus pe unde a lucrat să îl ajute în privinţa mea. Lumea îl uitase, se schimbaseră multe. Mi-am lăsat serviciul pentru firma la care credeam că lucrează pentru noi, alergând cu contracte prin ţară şi…în realitate eram un pion de la care a scos toate economiile părinţilor mei. El nu avea familie? Se auzi vocea femeii care o ascultase cu multă atenţie din dreapta bătrânului. Răspunsul sosi: nu, o familie s-ar fi putut să aibă dar despre ea nu mi-a vorbit niciodată. Îmi spunea mereu că este singur pe acest pământ care nu este al lui. Atunci am zâmbit iar ea m-a observat. M-a urmărit cu coada ochiului pe tot parcursul completărilor celorlalţi. Când am simţit oboseala mi-am lăsat capul pe una dintre tetierele scaunului şi am adormit. Tangajul trenului, discuţiile celor care nu mai conteneau m-au trezit după un timp. Mai aveam puţin până la destinaţie aşa că toţi începuseră să se pregătească de coborâre. Mă întinsesem să-mi iau bagajul când cea cu care se însoţise i se adresă pe numele de familie, un nume care-mi sună destul de cunoscut. M-am întors şi am îndrăznit să o întreb: Sunteţi fiica fostului…de la Departamentul de Stat?... Ea ridică privirea de la bagajele pe care tocmai şi le aşezase pe canapea schiţând un semn de întrebare: L-aţi cunoscut pe tata? I-am răspuns scurt: Da. A mai vrut să spună ceva dar cei din compartiment s-au pus în mişcare înaintând spre coborâre.

Pe peron am urmărit-o până când a dispărut în mulţime. Avea acelaşi mers ca al tatălui său şi, acum, după ce aflasem că ea este fiica celui pe care îl cunoscusem, întâmplător, într-o ocazie nefericită, îi vedeam asemănările şi vocea era a şefului aceluia care, în urmă cu ani, mi-a dat o rezoluţie seacă, nu numai mie, ci şi altor petenţi care plecau de la el nemulţumiţi de răspunsurile lui.

Câtor oameni le este dat să trăiască astfel de istorii ca cea pe care am trăit-o eu!

Fotografiile lui Ştefan Lucian MUREŞANU

Se încarcă...
  • Adăugare fotografii
  • Vizualizează Tot

Ştefan Lucian MUREŞANU's Blog

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE

Postat în Iulie 15, 2017 la 8:07pm 3 Comentarii

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky)

Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute

1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii

Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt…

Continuare

Obicei și sens în ritualul de împodobire a bradului

Postat în Decembrie 30, 2014 la 2:25pm 1 Adaugă un comentariu

OBICEI ȘI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI

ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI

prof.dr. Ştefan Lucian MUREȘANU

Motto: Împodobeşte mamă bradul şi nu te întrista / Asta e seara de Crăciun, este seara ta / Împodobeşte bradul tată că ne aşteaptă-n prag / Colindători la noi acasă, hai să-i primim cu drag. (“Colind popular românesc din Ardeal”)

Cuvinte cheie: românesc, tradiţie, sfinţit, brad, Crăciun, naştere, Iisus, colind

1. Tradiții românești de Crăciun, împodobirea…

Continuare

Elegiile lui Nichita Stănescu și nonnervurile lor afective

Postat în Martie 13, 2014 la 3:52pm 3 Comentarii

ELEGIILE LUI NICHITA STĂNESCU ȘI NONNERVURILE LOR AFECTIVE

dr. Ștefan Lucian Mureșanu

Motto: Trupul meu viu și sufletul meu viu, / sau poate mai degrabă dorințele mele, / le-am ridicat ca pe niște

globuri mișcătoare / spre stele. (Nichita Stănescu, Cântec de om)

Cuvinte cheie: elegie, imagine, Nichita, superrealism, eu, lumi

1. Greul interior al imaginii create în elegia lui Nichita Stănescu

Nichita Stănescu s-a născut în acel sfârșit de martie, într-un…

Continuare

Persuasiune şi dorinţă de comunicare în actul criticii

Postat în Ianuarie 6, 2013 la 4:50pm 2 Comentarii

PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII

dr. Ştefan Lucian Mureşanu

Motto: iubesc cu certitudinea că lucrurile întunecate sunt menite / între umbră şi suflet, în secret să fie iubite…(Pablo Neruda, “Sonet XXVII”)

Cuvinte cheie: persuasiune, comunicare, critici literari, literat, operă literară, mocirlă

În actul scrierii literare critica ofensează literatul când spusele referitoare la produsul considerat finit, al muncii sale, nu sunt remarci obiective,…

Continuare

Panou de comentarii (35 comentarii)

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

La 12:30am on Octombrie 05, 2016, ileana popescu bâldea i-a dăruit utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU un cadou...
Cadou
Ani mulți și frumoși!
La 12:23am on Octombrie 05, 2016, Veronica Pavel Lerner i-a dăruit utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU un cadou...
Cadou
Cu cel mai distins respect, un sincer La Multi Ani!
La 11:00pm on Octombrie 05, 2015, ileana popescu bâldea i-a dăruit utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU un cadou...
Cadou
La mulți ani!
La 8:11pm on Octombrie 05, 2015, Loredana A.Ştirbu i-a dăruit utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU un cadou...
Cadou
La Mulţi Ani!
La 5:30pm on Octombrie 05, 2015, Veronica Pavel Lerner i-a dăruit utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU un cadou...
Cadou
La Multi Ani!
La 3:05pm on Octombrie 05, 2015, Ileana P. Bâldea i-a dăruit utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU un cadou...
Cadou
La multi ani!
La 10:21pm on Octombrie 05, 2014, Veronica Pavel Lerner i-a dăruit utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU un cadou...
Cadou
La Multi Ani!!!
La 2:32pm on Octombrie 05, 2014, ileana popescu bâldea i-a dăruit utilizatorului Ştefan Lucian MUREŞANU un cadou...
Cadou
Ani mulţi şi frumoşi!
La 9:41am în Octombrie 5, 2014, Ştefan Lucian MUREŞANU a spus...

Dragii mei prieteni, vă mulţumesc din toată inima pentru minunatele urări pe care mi le-aţi adresat cu ocazia zilei mele de naştere şi vă doresc vouă şi celor dragi multă sănătate, fericire şi mari împliniri.

Cu adâncă preţuire şi profund mişcat de atenţia voastră, Ştefan Lucian Mureşanu

La 10:14pm în Octombrie 4, 2014, Violeta Deminescu a spus...

La mulţi ani!

 
 
 

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor