bunget marin
  • Masculin
  • hurezani-gorj
  • România
Partajare

Bunget marin's Prieteni

  • Ileana P. Bâldea

Activitatea Recentă

Bidulescu Constantin s-a alăturat la grupul utilizatorului bunget marin
Prezentare grafică

In numele iubirii...

Poezie clasică de sufletIubirea nu înseamnă doar ceasu'-acel-al nopţii,Poţi să-ţi iubeşti copiii, părinţii şi nepoţii; Poţi să iubeşti un câine, o floare sau, ştiu eu, Poţi să găseşti iubire, iubind pe DumnezeuVezi mai mult
Sâmbătă
Lilioara Macovei s-a alăturat la grupul utilizatorului bunget marin
Prezentare grafică

In numele iubirii...

Poezie clasică de sufletIubirea nu înseamnă doar ceasu'-acel-al nopţii,Poţi să-ţi iubeşti copiii, părinţii şi nepoţii; Poţi să iubeşti un câine, o floare sau, ştiu eu, Poţi să găseşti iubire, iubind pe DumnezeuVezi mai mult
Mar 20
bunget marin a primit un cadou de la ileana popescu bâldea
Sep 21, 2016
bunget marin şi-a actualizat profilul
Sep 28, 2015
bucur laura s-a alăturat la grupul utilizatorului bunget marin
Prezentare grafică

In numele iubirii...

Poezie clasică de sufletIubirea nu înseamnă doar ceasu'-acel-al nopţii,Poţi să-ţi iubeşti copiii, părinţii şi nepoţii; Poţi să iubeşti un câine, o floare sau, ştiu eu, Poţi să găseşti iubire, iubind pe DumnezeuVezi mai mult
Mai 30, 2015
lucia dragotescu a promovat grupul In numele iubirii... al lui bunget marin
Dec 19, 2014
bunget marin a primit un cadou de la Anna Leah
Sep 21, 2014
STelu Pop s-a alăturat la grupul utilizatorului bunget marin
Prezentare grafică

In numele iubirii...

Poezie clasică de sufletIubirea nu înseamnă doar ceasu'-acel-al nopţii,Poţi să-ţi iubeşti copiii, părinţii şi nepoţii; Poţi să iubeşti un câine, o floare sau, ştiu eu, Poţi să găseşti iubire, iubind pe DumnezeuVezi mai mult
Mar 19, 2014
Simion Cozmescu a promovat postarea pe blog Mă caută, prin amintiri, trecutul a lui bunget marin
Mar 12, 2014
Postare de log efectuată de bunget marin

Mă caută, prin amintiri, trecutul

Incătuşate-n vremea destrămată, Inchipuiri, prin care tu nu vezi, Imi mai îndeamnă gândul, câteodată, Sa pun un braţ pe care să te-aşezi.Din ochi tăi, sclipiri să mă adie Ca un ecou, din magicul zefir… Mirific zbor, cu fulgi de păpădie. Din părul tău, o toamnă, să respir.Să desenez, pe gura ta, sărutul, C-o altă-nchipuire să te-alint, Prin nostalgii să caut începutul, Cu clipele frumoase să mă mint.Doar sufletul mai are azi, scânteia, Unui copil, prea greu de părăsit. Prin ochii lui mai adorăm…Vezi mai mult
Mar 11, 2014
Ileana P. Bâldea s-a alăturat la grupul utilizatorului bunget marin
Prezentare grafică

In numele iubirii...

Poezie clasică de sufletIubirea nu înseamnă doar ceasu'-acel-al nopţii,Poţi să-ţi iubeşti copiii, părinţii şi nepoţii; Poţi să iubeşti un câine, o floare sau, ştiu eu, Poţi să găseşti iubire, iubind pe DumnezeuVezi mai mult
Mar 6, 2014
Crina Albu a promovat postarea pe blog Sunt doar un ghiocel a lui bunget marin
Feb 8, 2014
Postarea de blog a utilizatorului bunget marin a fost prezentată

Sunt doar un ghiocel

Ies iar plecat şi nu-i de vină neaua, Veţi spune iar că vin cu primăvară. Voi nu vedeţi alaturi... vioreaua ? De ce doar eu, supus sunt, la ocară ?Iar sus pe ramul încă neînfrunzit, Ne cântă, altă odă, piţigoiul... Şi semnul că paraiele-au pornit... Auzi cum clipoceşte ududoiul.Cu plecăciune vin şi spun în şoaptă, Nu puneţi peste mine vina, iară... Oare-aţi uitat de vorba înţeleaptă: C-o floare... nu se face primăvară.…Vezi mai mult
Feb 8, 2014
Crina Albu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Sunt doar un ghiocel a utilizatorului bunget marin
"cu dor de primăvară, gingăşie în cuvânt şi imagine. text expus! (atenţie la diacritice )"
Feb 8, 2014
Postare de log efectuată de bunget marin

Sunt doar un ghiocel

Ies iar plecat şi nu-i de vină neaua, Veţi spune iar că vin cu primăvară. Voi nu vedeţi alaturi... vioreaua ? De ce doar eu, supus sunt, la ocară ?Iar sus pe ramul încă neînfrunzit, Ne cântă, altă odă, piţigoiul... Şi semnul că paraiele-au pornit... Auzi cum clipoceşte ududoiul.Cu plecăciune vin şi spun în şoaptă, Nu puneţi peste mine vina, iară... Oare-aţi uitat de vorba înţeleaptă: C-o floare... nu se face primăvară.…Vezi mai mult
Feb 8, 2014
Nadia Padure a promovat postarea pe blog Ascultă-mă copile a lui bunget marin
Feb 6, 2014
 

Viaţa are o limită, iubirea nu... nu irosiţi viaţa, iubiţi-vă...

***************************************

IN NUMELE IUBIRII


Iubirea nu înseamnă doar ceasu'-acel-al nopţii,
Poţi să-ţi iubeşti copiii, părinţii şi nepoţii;
Poţi să iubeşti un câine, o floare sau, ştiu eu,
Poţi să găseşti iubire, iubind pe Dumnezeu.

Am adunat din visul tău o floare...

In numele iubirii

Priveam spre somnul tău rătăcitor,
Spre adierea pleoapelor închise
Şi am simţit cum pătrundeai uşor
Acolo, unde lumea e din vise.

M-am strecurat în visul tău, tiptil,
Fără să simţi a paşilor chemare,
Eram ca-n primăvara lui april
Când roua strânge razele de soare.

Tu alergai pe câmpul plin de flori,
Eu mângâiam un fir de sunătoare.
Când am plecat spre liniştea din zori
Am adunat din visul tău o floare.

Din dor de noi...

In numele iubirii

Prinde-mi în braţe gândul şi strânge-l cu putere.
Primeşte-a lui chemare şi scapă-l de dorinţi.
Alintă-i rătăcirea c-un strop de mângâiere,
Sau poate c-un sărut din buzele-ţi fierbinţi.

Să nu-l scapi niciodată de-a braţelor strânsoare.
Adăpa-ţi fericirea la setea lui tăcută,
Să simţi cum stropi de rouă din razele de soare
Se strâng ca un fior pe lacrima-ţi durută.

Din patima iubirii să-i dai o picătură.
Îmbracă-l în tăcere cu-al inimii tău gând.
Le-om aduna pereche şi le-om simţi cum fură
Sărutul şi iubirea şi dragostea, pe rând.

Din umbra ta mi-am desenat destinul...

In numele iubirii

Iubesc a rătăcirilor povară
Pe drumul neumblatelor iubiri.
Când dorul tău începe să mă doară
Mă pierd în umbra ta din amintiri.

Din umbra ta mi-am desenat destinul.
Din şoapta ta cuvintele mi-am strâns.
Tu mi-ai fost leac, când ma durut suspinul,
Năframă, pentru lacrimi, când am plâns.

Mi-ai fost şi gând şi dor şi nemurire
Şi freamătul de frunză din popas,
Dorinţa mea nestinsă de iubire...
În toate-ai fost şi-n toate ai rămas.

Eşti umbra rătăcită-n miez de noapte,
Parfumul dispărut în primăveri,
Mai dulce decât şoapta unei şoapte
Sau adierea unei adieri.

Să nu uitaţi de mine...

In numele iubirii

Am pus în voi iubirea şi grija de părinte.
Am ocolit tot răul, scoţându-l din cuvinte
Să nu vă-ntine viaţa, să nu-i simţiţi durerea.
În voi mi-a fost speranţa şi voi mi-aţi fost averea.

La tot ce v-aţi dorit m-am aplecat s-ascult
Şi-am încercat puţinul să-l fac să fie mult.
Cu peticul din coate am alungat nevoi.
V-am apărat cu trupu-mi de vânturi şi de ploi.

V-am împărţit averea ce bob cu bob am strâns
Şi v-am zâmbit şi-atunci când sufletu-mi a plâns.
Am pus în voi speranţa că singur n-o să fiu,
Dar aţi plecat... şi-n juru-mi s-a adunat pustiu.

Să nu uitaţi de mine... atâta cât mai sunt.
Eu nu-mi doresc prea multe, mi-ajunge un cuvânt
Să ştiu ce e cu voi, să ştiu că sunteţi bine...
Şi bucuria voastră mă ţine şi pe mine.

Să ştii să plângi...

In numele iubirii

Să ştii să plângi
Când taina fericirii
Te leagănă
Pe visul ei de nor,
Când inima
Ţi-e plină de iubire,
Şi visele
Durează până-n zori.

Să ştii sa râzi
Când viaţa te doboară,
Şi neguri surde
Se strâng în jurul tău,
Când amintiri ucise
Te-infioară,
Strivindu-ţi gânduri
Şi păreri de rău.

Să ştii să plângi
Când te-a'invelit sărutul
Cu taina lui,
Cu dorurile-i fireşti.
De-atâtea ori
El este începutul...
Să ştii să plângi
Inseamnă să iubeşti.

Cânt...

In numele iubirii

De-ai fi aproape,
O mantie ţi-aş face.
Sărut lângă sărut
Aş aşeza,
Sărutul meu l-aş pune
Să te'mbrace.
Apoi şi nasturi,
Şi perle,
Şi pietre preţioase,
Şi mii de diamante,
Tot din sărutul meu
Aş pune peste ea.

Sărutul...

In numele iubirii

Ascult în şoaptă
Cum respiri sărutul.
Clintit de liniştea tăcerii,
Mă îndrept spre el,
Cu şoapta mea ascunsă.
L'ating încet,
Ca să nu-l sperii.
Îi simt bătaia tremurândă,
Cum se strecoară
Nevăzută.
Şi mă cuprinde ca o taină,
Ca o licoare
Neştiută.

Să nu juraţi iubire...

In numele iubirii

Să nu juraţi iubire
Niciodată.
Iubirea e un lucru sfânt,
Nu poate fi legată
De cuvinte
Precum un jurământ.
Păstraţi-o simplă,
Curată, ca o floare....
Faceţi-o doar
Un simplu legământ.
Cu voi, cu ea,
Cu inima ce doare,
Cu tot ce are
Viaţa pe pământ.
Curată va trăi.
Curată, nu mai moare.
Să nu juraţi iubire
Niciodată,
Trăiţi iubirea.
Iubiţi-vă...şi-atât.

****************************************

Mini CV


Nu sunt nici scriitor, nici poet, sunt doar un
om al cărui suflet simte nevoia să plângă
sau să radă. Cum altfel l-aţi putea auzi
dacă nu ar face-o cu ajutorul cuvântului ?


Intoarce-te din cerul tău de sus...

In numele iubirii

Tu aripă mi-ai fost în zborul meu.
Pereche a celei care azi rănită,
Înaltă rugă către Dumnezeu
Şi spre iubirea ta neprihănită.

Să mai scurteze calea dintre noi.
E prea mult nor în dreptul meu de soare.
M-am rătăcit prin fulgere şi ploi
Şi neiubirea macină şi doare.

Intoarce-te din cerul tău de sus,
Pătrunde-n visul meu pierdut în noapte,
Să-mi umpli amintiri care s-au dus
Şi să-mi alini durerile cu şoapte.

Mult prea departe-i drumul şi prea lung
Spre veşnica iubire ce ne-aşteaptă.
Ajută-mă prin colbul lui s-ajung...
Şi-n tot ce-i scris, să-mi fie calea dreaptă.

Acolo unde timpul îngroapă amintiri...

In numele iubirii

Nu stă-n puterea noastră să-i aruncăm tăcerii
Cuvinte temătoare... pe rostul ei divin.
Se-aşterne fără margini, când vine timpul serii
Şi-ascunde-n ea trecutul, puţin câte puţin.

Puterea ei destramă, căci totu’-i trecător.
Purtând chemări tăcute prin spaţii siderale
Din nemişcata geană mai pică câte-un dor,
Şi tot ce mai rămâne se scutură-n petale.

Prin vise ne mai umblă speranţe rătăcite.
Frânturi de timp adună ce-a mai rămas din noi
Îngemănând puterea în clipe neclintite
Dorinţei nesfârşite de-a fi din nou în doi.

E prea departe locul şi calea mult prea lungă,
S-au dus prin poarta vieţii temutele iubiri.
Doar neumblate gânduri ar mai putea s-ajungă
Acolo unde timpul îngroapă amintiri.

Mă iartă tu copile...

In numele iubirii

Mi-a fost trecută viaţa prin patima greşelii
Ce-al tinereţii val te-ndeamnă s-o urzeşti
Când nu te laşi supus, sau pradă îndoielii,
Când toate par să fie normale şi fireşti.

Te-am lepădat atunci, în gestul meu nedemn
Găsindu-mi fericirea... fără să ştiu că pier...
Aveam să aflu-n timp c-atât de mult insemni.
Dar prea târziu a fost iertare să-ţi mai cer.

Mi-am dus singurătatea în sufletu-mi cernit,
Te-am căutat în lacrimi şi-n vajnica-mi durere.
Ascultă-mi Doamne ruga, destul am pătimit.
O vorba vreau să-i spun... că nu mai am putere.

Acum când bătrâneţea e-atât de grea povară,
Mă iartă tu copile şi-alăturea-mi rămâi.
Ajută-mi neputinţei un zâmbet să-i răsară,
Iar când va fii sfârşitul să-mi stai la căpătâi.

Cadoul...

In numele iubirii

Azi am primit
Cel mai frumos cadou,
Şi poate cel mai
Valoros,
Din toate câte sunt.
El poate face
Stelele să cânte,
Şi veşnicia
Să dureze mult.
Nu-i din argint,
Şi nici din aur nu e,
Şi nici în nestemate
Nu-i bătut.
E mult mai scump,
Mai valoros,
Mai trainic.
E vorba, de
Mirificul sărut.

Iubire...

In numele iubirii

Ce e iubirea ? Dar cine poate şti.
Atâtea nume... pentru ea s-ar potrivi.
Şi de le-am pune toate la un loc,
Ea poate fi pe rând,
Şi ură,
Şi dragoste,
Şi joc,
Şi biruintă,
Şi tandrete,
Şi lacrimă,
Şi frumusete,
Şi dor nebun,
Şi gust amar,
Şi fericire,
Şi calvar...
Dar mai presus de toate,
Iubirea este viată, şi viata e iubire.
Doar noi putem, s-o facem
Să respire.

Iubirea e suflet in doi...

In numele iubirii

Mai este iubire?
Şi când o primim,
Mai ştim să şi dăm înapoi?
Ea, singură, moare
De-o ţinem in noi.
Iubirea e suflet in doi.

Nu faceţi iubirea
Plăcere de nuri,
De care uitaţi mai apoi.
Iubirea trăieşte
Prin harul divin.
Iubirea e suflet în doi.

E liniştea serii
Şi hrana de zi,
E simţul tăcerii din noi.
E frate şi soră
Părinţi şi copii.
Iubirea e suflet în doi.

Nascută din cuvinte...

In numele iubirii

Când te-am găsit,
Erai
În globul tău de sticlă.
Închisă
De ale lumii ordine fireşti.
Erai,
Precum o carte
De cuvinte,
Ce-ascunde-în ea
Secrete omeneşti.
Am încercat să sparg,
Cristalul
Ce te strânge,
Să pot citi,
Ce-în tine era scris.
Să te deschid
Spre lumea minunată,
Cea plină de speranţe
Şi de vis.
Am fost pe rând,
Copil,
Şi om am fost,
Am fost şi fulger,
Şi scânteie,
Sperând
Că voi găsi o cale,
Că voi găsi un rost,
Că voi găsi
Acea misterioasă cheie.
Se pare
Că misteru-i prea adânc,
Sau cheia
Nici n-a existat vreodată.
Sau poate globul tău
De nepătruns,
Te ţine-în veşnicie
Ferecată.
Rămâi în globul tău
Misterioasă carte,
Cuvintele,
Pasreaza-ţi în secret.
În lumea ta,
De-acolo de departe,În care
Nefirescul
Ţi se pare drept.


 

Bunget marin's Blog

Mă caută, prin amintiri, trecutul

Postat în Martie 11, 2014 la 10:44am 0 Comentarii

Incătuşate-n vremea destrămată,

Inchipuiri, prin care tu nu vezi,

Imi mai îndeamnă gândul, câteodată,

Sa pun un braţ pe care să te-aşezi.

Din ochi tăi, sclipiri să mă adie

Ca un ecou, din magicul zefir…

Mirific zbor, cu fulgi de păpădie.

Din părul tău, o toamnă, să respir.

Să desenez, pe gura ta, sărutul,

C-o altă-nchipuire să te-alint,

Prin nostalgii să caut începutul,

Cu clipele frumoase să mă mint.

Doar sufletul mai are…

Continuare

Sunt doar un ghiocel

Postat în Februarie 8, 2014 la 3:41pm 1 Adaugă un comentariu

Ies iar plecat şi nu-i de vină neaua,

Veţi spune iar că vin cu primăvară.

Voi nu vedeţi alaturi... vioreaua ?

De ce doar eu, supus sunt, la ocară ?

Iar sus pe ramul încă neînfrunzit,

Ne cântă, altă odă, piţigoiul...

Şi semnul că paraiele-au pornit...

Auzi cum clipoceşte ududoiul.

Cu plecăciune vin şi spun în şoaptă,

Nu puneţi peste mine vina, iară...

Oare-aţi uitat de vorba înţeleaptă:

C-o floare... nu se face primăvară.…

Continuare

Ascultă-mă copile

Postat în Februarie 6, 2014 la 1:02pm 2 Comentarii

Dacă n-am fost aşa cum ţi-ai dorit,

Nu căuta, în vina mea, răspunsul.

Mi-e martor, Dumnezeu, ca te-am iubit,

Dar mi-am ascuns şi lacrima şi plânsul.

Prea multe rugăminţi neîmplinite

Trezesc acum... regretele târzii.

Ai să-nţelegi durerea de părinte

Când ai să ai la rândul tău copii.

Imi caut, printre gânduri, vindecarea.

Azi, să mă ierţi... povară dacă-ţi sunt.

Doar grijile îmi rătăcesc plecarea,

S-au strâns cu toate-n părul meu…

Continuare

Sunt rodul… din iubirea-ţi pătimaşă

Postat în Februarie 1, 2014 la 5:05pm 0 Comentarii

Priveşte-mă

Sunt doar un fir de aţă

Desprins din ghemul tău de viaţă

Un mugure

Al unei flori gingaşe

Sunt rodul… din iubirea-ţi pătimaşă

Sunt cântecul

Ce liniştea destramă

Sunt împlinirea visului de mamă

Sunt zâmbetul

Din clipe de tristeţe

Speranţă pentru ani de bătrâneţe

Sunt un copil

Şi de sunt bun sau rău

Iubeşte-mă… sunt mamă pruncul tău…

Continuare

Panou de comentarii (12 comentarii)

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

La 11:51pm on Septembrie 21, 2016, ileana popescu bâldea i-a dăruit utilizatorului bunget marin un cadou...
Cadou
La mulți ani!
La 8:07am on Septembrie 21, 2013, Ileana P. Bâldea i-a dăruit utilizatorului bunget marin un cadou...
Cadou
La multi ani!
La 8:05am on Septembrie 21, 2013, Ileana P. Bâldea i-a dăruit utilizatorului bunget marin un cadou...
Cadou
La multi ani!
La 5:01pm on Septembrie 21, 2012, ileana popescu bâldea i-a dăruit utilizatorului bunget marin un cadou...
Cadou
La multi ani!
La 8:50am on Septembrie 21, 2012, Ileana P. Bâldea i-a dăruit utilizatorului bunget marin un cadou...
Cadou
La multi ani!
La 8:07am on Septembrie 21, 2012, Nadia Padure i-a dăruit utilizatorului bunget marin un cadou...
Cadou
La Mulți Ani!
La 12:32am on Septembrie 21, 2012, Veronica Pavel Lerner i-a dăruit utilizatorului bunget marin un cadou...
Cadou
La Multi Ani!
La 6:28pm on Septembrie 21, 2011, teodor dume i-a dăruit utilizatorului bunget marin un cadou...
Cadou
LA MULŢI ANI! administraţia,
La 7:19am on Septembrie 21, 2011, MARIUS IULIAN ZINCA i-a dăruit utilizatorului bunget marin un cadou...
Cadou
LA MULTI ANI!
La 5:20am on Septembrie 21, 2011, Nadia Padure i-a dăruit utilizatorului bunget marin un cadou...
Cadou
La mulți ani!
La 7:27pm în Iulie 26, 2011, bunget marin a spus...


Va multumesc pentru calduroasa primire...

La 10:16am on Iulie 26, 2011, Ileana P. Bâldea i-a dăruit utilizatorului bunget marin un cadou...
Cadou
Bun venit in reteaua noastra!

Fişierele video ale lui bunget marin

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot
 
 
 

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar-Agafia Drăgan
Publicat de Agafia Dragan
în Martie 28, 2017
Nume: Tigoianu Drăgan Eugenia
Nume autor:Agafia Drăgan
Domiciliu actual: Focşani, Vrancea
Născută în comuna Hodac, judeţul Mureş
Absolventă a Universităţii Bucureşti.
Debutează în timpul facultaţii la “Vatra” şi Gânduri studenţeşti, apoi până în 2013 publică doar articole de specialitate. Revine la poezie în 2013.

Activitatea literară 2014-2016
Publicaţii în revistele: Nomen Artis, Cronos peniţa de aur, Negru pe Alb, Dor de Dor, Confluente literare, Bogdania, sub egida Asociaţiei Cultural-Umanitare ”BOGDANIA ”, Oglinda Literară, ed. De Asociatia Culturala “Duiliu Zamfirescu” , eCreator , Amprentele sufletului, etc.

În antologii:
Cuvinte Sculptate, ed.Editgraf, Lumină din Lumina, ed. Armonii Culturale, Roşu Mocnit, ed.Rovimed, Priveşte Visând, Iubito, ed.Editgraph, Petale de Suflet, ed.Edigraph, Ieri ca prin Vis, ed, Editgraf, Obraji de Magnolie, ed.Editgraf, Antologia Antologiilor Natiunea, ed.Natiunea, Cu tine in gând ed. Editgraf, 10 ani plini de dor, ed. Pim, Lyrics et Prosa vol II si III ed. Natiunea, Pe aleea cuvintelor, ed. Ispirescu, Toamna asta Plouă cu Lacrimi, Iasi 2015, Carmen, ed.Anamarol, 2016,Alburii Sclipiri de Stele, ed.Napoca Nova etc.

Volume de autor:
Nevoia de Fericire, ed.Editgraf, 2014
Cu Toamna Căzută pe Gene, ed. Editgraf, 2015
Măriuca şi Prietenii ei, ed. Editgraf, 2015
Iluzia Regăsirii, ed. Armonii Culturale,2016
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-agafia-dr-gan

Din urmă...

MEDALION LIRIC - NICHITA STĂNESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 
(80 de ani de la naștere)
Nichita e un Paranif din Bizanț căzut în literele românești precum Eminescu din cer, un veșnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității de un talent unic de meșteșugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „Se umflă emoția, bezna,/ ca și cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie” Candori feline ne umple de duh în: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorității prin cuvânt: „O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/medalion-liric-nichita-st-nescu

Articole

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Interviu cu Mihai Eminescu Publicat de Florin T. Roman în Aprilie 4, 2017 

Florin T. Roman: Ce mai faceţi, domnule Eminescu? MIHAI EMINESCU: Ia, eu fac ce fac de mult, / Iarna viscolu-l ascult. (Revedere) Dar în restul anului? Problema morţii lumii o dezleg. (Cărţile) Ce e poezia în opinia Domniei voastre? Ce e poezia? înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane şi cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură şi aur peste ţărâna cea grea. (Epigonii) Mai scrieţi poezii? La ce?... Oare totul nu e nebunie? (Mortua est!) Sunteţi marele nostru poet naţional, se ştie. Dacă aţi continua să compuneţi versuri aţi putea dobândi o faimă universală, egală poate cu cea a lui Shakespeare sau Baudelaire... N-ar fi păcat să abandonaţi pana? De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? (...) De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu?/ Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? (Scrisoarea II) În acest veac, al XXI-lea, trăiesc şi se manifestă câţiva intelectuali români „postmoderni”, progresişti, care susţin că sunteţi autohtonist, antisemit, chiar xenofob... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-cu-mihai-eminescu

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
Publicat de adrian grauenfels
în Aprilie 13, 2017 la 8:32am în APARIȚII EDITORIALE (Modifică)Trimitere mesaj Vizualizare Discuţii

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
José Corti, s-a născut în Franţa în anul 1895. De tânăr s-a simţit atras de mişcare lui André Breton şi în paralel cu activităţile suprarealiştilor la care participa, Corti fondează "Editura Suprarealistă" în care va publica pe Aragon, cât şi cărţile lui Breton (În legitimă Apărare), Rene Char, Paul Éluard (Relentir Travaux), René Crevel -1932 (Clavecinul lui Diderot), pe Benjamin Péret în 1936 şi pe Salvador Dali cu "Metamofoza lui Narcis" în 1937. Mai târziu fondează în anul 1938, "Casa Corti", care publică operele complete ale lui Lautréamont, cât şi alte scrieri suprarealiste care vor caracteriza pluralismul firmei: poezie, romantism, eseul literar, dar şi cărţi universitare sau clasici francezi. José a murit în 1984 la Paris după o viaţă frământată dar totodată pasionantă.
A publicat cărţile sale (romane poliţiste, jurnalism, etc) sub pseudonimele: Roch Santa-Maria sau Sidney O'Brien. Sub numele său adevărat publică:
Imitaţie fără sclavie (1981), Amintiri dezordonate (1983), Provizoriul definitiv (1992).continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/jos-corti-editor-i-librar-al-avangadelor

Declinul Elitelor Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 7, 2017

În limba latină termenul Electus caracterizează o persoană sau un grup care aduce comunităţii onoare şi valoare. Timp de secole grupele elitiste se evidenţiau prin preocupările şi acţiunile umanitare, ştiinţifice sau artistice care polarizau etosul social şi cultural al epocii lor. Elitele au fost active şi apreciate din antichitate şi până la recentul postmodernism care a catalizat dizolvarea barierelor culturale, trivializarea comunicaţiei în favoarea unui sat global lipsit de personalitate. Elitele de azi sunt paralizate de noua ordine axată pe mediocritate şi consum exagerat. Îmi amintesc filmele tinereţii mele în care protipendada oraşului ieşea la plimbare pe bulevardul central, trăsurile cu cai aşteptau clienţii sporadici iar vânzătorul de limonadă oferea în pahare de sticlă verzuie mirajul orientului oprit la poalele Balcanilor. Elita vorbea limbi străine, se intersa de ştiinţe, de filosofie, de expediţii, doamnele cântau la pian sau pictau în liniştea saloanelor. În ţara în care ne-am născut, România, frământata istorie a primelor două decenii de dictatură comunistă, a produs două dileme: una privitoare la represiunea sângeroasă declanşată de noul regim, iar celalaltă, la tenebroasele raporturi din culisele puterii noi instalate.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/declinul-elitelor

Caligrafii

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

În țara asta normalitatea este ceva extraordinar Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe în Martie 27, 2017 Am încercat să fiu cât de cât un observator „normal”. Deși asta este totuși destul de dificil în România. Aici există tabere peste tot. Și exclusivități! Dacă te pune „ăl cu coarne”, sau „cel sfânt” (depinde și aici din ce tabără ești), să te uiți în tabăra lui pește, o iei peste bot de la cei din tabăra pescarului. Dar nu pentru că te-ai uitat la vecini. Nuuuu... Ci pentru că ai îndrăznit să belești cumva ochii. Culmea eforturilor este atunci când crezi că poți face ceva să-i împaci. Mai întâi între ei. Dar e mai mult decât o misiune imposibilă. Nici să stai în afară nu e o soluție. Te vor bombarda cu toții. Aici nu există enclave! În România nu s-a inventat nici obiectivismul, dar nici locul de observație egal situat între taberele veșnic beligerante. Iar războiul?!... 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/in-tara-asta-normalitatea-este-ceva-extraordinar

Oamenii mari se supără... Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 19, 2017

… când oamenii mici mereu fac ceva pentru a-i enerva pe cei dintâi. și nu știu cum se întâmplă că nimeni nu ia atitudine pentru a-i pune cu fața la zid. căci, în loc să se hrănească, întotdeauna, cu aer, astfel încât să preîntâmpine acuzația de joc părtinitor pentru o roșie, un castravete sau o fasole autohtonă, aceștia le consumă fără discernământ, uitând că s-ar putea să fie pe rafturi datorită vreunui program implementat de cineva din familie care, evident, prin manipulare, a ajuns să guverneze. off, regizorul acesta din Dumnezeu, nu se orientează și el când împinge pe unul sau altul către Palatul Victoria! continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/4029617:Topic:1310591?xg_source=activity

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor