Postări de blog Ianuarie 2010 (68)

icoană de sticlă

sunt doar o sticlă

un geam mare pe un bulevard

vitrina săracă

a magazinului de jucării



aş vrea uneori să îmi amintesc

numele mâinilor

care au privit prin mine păpuşile

trenuleţele

baloanele

clownii

numele copiilor trişti

care m-au spălat cu lacrimile lor

în ajun de Crăciun



sunt doar o sticlă

iubito



mă tem în fiecare zi



şi nici nu ştiu dacă îţi vor ajunge culorile

să mă faci… Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Ianuarie 31, 2010 la 8:18pm — 2 Comentarii

Ai plecat - cenaclu - REMARCAT

gardul a căzut de la sine
uliţele se amestecă între ele
o lumânare pe sfârşite

afară doar fulgi de zăpadă
slujbe creştine înmuiate
în colinde şi un pahar de vin

dar vine peste noi o lumină orbitoare
se lipeşte de mine iar eu caut mărunţişuri să plătesc
vise negre sculptate pe rafturi
nu vorbesc nici nu clipesc

e bine să ningă încet
se şterge un dar amar din piept

Adăugat de Deac Suzana la Ianuarie 31, 2010 la 8:30am — 8 Comentarii

Un zâmbet de sâmbătă

Soacra pe patul morţii:

-Vai, mor… vai, mor!

Se uită pe plafon:

-Plafonul trebuie zugrăvit!

Ginerele îi răspunde:

-Mămico, concentraţi-vă doar la un singur lucru!

*

Profesoara le spune copiilor:

-Acum vom scrie o lucrare. Fiecare să-i nominalizeze pe cei mai mari 11 români!

La sfârştul orei toată lumea este gata, numai Ionică roade capătul creionului său.

-Care-i problema Ionică? – întreabă profesoara.

-Nu-i nimic, doamna profesoară, dar… Continuare

Adăugat de Deac Suzana la Ianuarie 30, 2010 la 9:06am — Nu sunt comentarii

Tăcerea din parc cenaclu - REMARCAT

în parcul pustiu nu mai sunt trandafiri

statuile tac cu privirea în gol

doar vântul se laudă că-n risipiri

cuvintelor-şoapte le este sol



salcâmii întind crengi uscate spre cer

le scârţâie-n suflet o rugă tăcută

pe scoarţa bătrână crap inimi de ger

însemne fierbinţi dintr-o vară trecută



surâd unui gând şi-aud ca prin ceaţă

cum geme aleea trezită sub paşi

cu scândura roasă o bancă îngheaţă

cerşind în tăcere căldură să-i… Continuare

Adăugat de Mioara Băluţă la Ianuarie 30, 2010 la 8:00am — 5 Comentarii

Nu uita - cenaclu -REMARCAT

Nu uita cuvintele medicului,

iubeşte-mă mai puţin,

un gând din zece pune-l în staniol

în fiecare zi,

caii să nu alerge la trap,

doar în plimbare, la pas,

florile să nu-şi arate nectarul,

doar un surâs modest şi cald,

peştii să încetinească

scindarea apelor de munte,

cu aceeaşi acuitate vulturul să vadă,

dar să nu mai coboare de pe stâncă

pentru orice pradă,

zmeii de jucării traşi din cer

şi puşi pe rafturi, în… Continuare

Adăugat de Deac Suzana la Ianuarie 29, 2010 la 8:30pm — 5 Comentarii

Degetele din apele întinse - cenaclu - REMARCAT

separă oamenii să-i unească

dizolvă hotarele în desene

care plutesc

luminile se joacă

copca de ozon şi-a mutat lăcaşul

în sfere calde

în poveşti cu zmei şi balauri

zâne albe din zăpezi cenuşii

cioplitori în lemne şi trupuri vii

urşi în hibernare translucidă



peste toate - degete în renaştere

lebede decupate din imaginaţie

magie soare zăcământ pierdut

rezumatul în pădurea

ţesută din ramuri

joc de urme în… Continuare

Adăugat de Deac Suzana la Ianuarie 27, 2010 la 8:00pm — 5 Comentarii

Camera albă

dincolo e camera albă





nicio naştere nu e dureroasa

repetiţie a spaimei îmi face frig

undeva înăuntru mă trezesc în

deplină linişte afară totul încremenit

- uneori ştiu –

e zăpadă sau cenuşă

mi se pare convenabil aşa



să închid gura care-mi muşcă sinapsele până când conexiunea încetează până

când imaginile se transformă în aceleaşi ghemotoace de vată îmbibată cu sânge

şi liniştea nu înseamnă nimic altceva decât dinţii încleştaţi… Continuare

Adăugat de Claudia Radu la Ianuarie 27, 2010 la 7:04pm — 4 Comentarii

De ce nu aud? / Cenaclu - REMARCAT

De ce nu aud?

strigă-mă
în visul tău
şi-am să vin
mai reală
decât pulsul
care sugrumă
cu zvâcniri
o iubire
răpusă

Adăugat de radu irina la Ianuarie 27, 2010 la 8:27am — 6 Comentarii

Salvare / Cenaclu -REMARCAT

Salvare


temple zidite
minţi inimi şi suflet
rai şi iad strigă

chemare la nori
temeri reproşuri nevoi
eliberare

Cineva şterge
iadul urcă la ceruri
iertat de păcat

Adăugat de radu irina la Ianuarie 27, 2010 la 4:43am — 4 Comentarii

bocet

în camera mea cu ferestre pictate

copiii din vise aleargă pe cai

miroase a vară şi-a inimi răscopate

pe leagănul minţii tu cânţi la un nai

se-aude-n răstimpuri strigătul lumii

şi râd mai departe cu capul plecat

e ultima noapte când calc pe petunii

mi-e foame de viaţă mi-e dor de păcat

în camera mea cu uşi desenate

mi-e sufletul desenat pe tavan

din moarte câtă viaţă se naşte

întrebi căutându-mă-n van

în camera mea atârnată de… Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Ianuarie 26, 2010 la 5:18pm — 3 Comentarii

destin

destin









îţi scriam poezii

mai întâi ca o glumă din cuvinte visate şi te găseam mai uşor printre litere

chiar şi mirosul...mirosul tău de bunici şi cel de scorţişoară îl găseam în capătul creionului

tu îţi scurtai sarafanul în fiecare săptămînă sau poate picioarele tale creşteau mult prea

repede

nu ştiu

îţi scriam poezii pe care le apoi le aruncam în foc să-mi încălzesc lacrimile desculţe

tu nici nu ştai că exist chiar acolo în… Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Ianuarie 26, 2010 la 3:53pm — 3 Comentarii

Conştienţă / Cenaclu - Remarcat

Conştienţă





Am vrut să fiu fericită, aşa cum credeam că merit.

M-am rugat şi chiar m-am dăruit pentru asta.

Am încercat ani de-a rândul

să rămân cu sentimentele aspre înăbuşite.

În astfel de momente, mă trezeam copil.

Voiam să simt vulcanul şi inima revărsând.

M-am regăsit lavă într-un suflet de om.

Visam să am ceva din miez de mine.

Dumnezeu m-a răsplătit cu dorul de mamă

pentru că i-am închinat un copil reuşit.

Sunt oare… Continuare

Adăugat de radu irina la Ianuarie 26, 2010 la 6:40am — 5 Comentarii

Ştiu că nu e weekend, dar ...vă mai furişez puţină joacă din mine. Sper să vă bucure. Nu are legătură cu cenaclul :))

Adaptare





Doamne, ce binecuvântare este viaţa de cuplu atunci când cei doi sunt potriviţi să fie împreună!

Ştiţi că timpul este o mare problemă în ziua de azi. Alergăm. Alergăm mereu. În casă, la serviciu, în iubire, în gândire, în căutări şi regăsiri nerăbdători, cu mintea aiurea, stresaţi că el, timpul, curge implacabil. Ei şi? Las’ că există ac de cojoc!

La noi în cartier, dar ce zic eu....la noi în oraş, Eu şi El suntem un exemplu în optimizarea timpului.… Continuare

Adăugat de radu irina la Ianuarie 26, 2010 la 5:09am — 5 Comentarii

Cenaclu / Ştiu bine că atunci când pierzi pe cineva, chiar nu contează cum se întâmplă. Dar ştiu că Cineva ne-a dăruit uitarea ... până la limita suportabilului

Forţă





Era ca după apocalipsă. Din fiecare crăpătură de zid sau nervuri adâncite în străzi, răbufnea o fierbere, un vuiet, o explozie, timp în care pământul îşi aşeza în clipe interminabile mădularele, la fel cum erau înainte de zdruncin.

Mormânt. Acelaşi. Pentru oameni, şifoniere, găini, scrisori, copii care nu au apucat să se nască.

Ambulanţele împrăştiau lumina roşiatică cu intermitenţe, în ungherele şi mai tenebroase parcă ale nopţii. Era ora 2,30. Oameni… Continuare

Adăugat de radu irina la Ianuarie 25, 2010 la 5:35pm — 1 Comentariu

Spectacol/ Cenaclu

Spectacol





Ploua neasemuit de frumos.

În picuri cu vuiet de struguri

Ea, aştepta tremurând într-un colţ

Pe o bancă maro, în culoare de scânduri.



Ploaia ningea uitarea tăcută

Ca o rană încă o dată rănită.

Timpul trecea. Ea doar privea,

Fără să vadă, fără s-audă.



Aştepta un alt anotimp, mai călduros

În care ninsoarea să-i plouă.

Peste aburii bucuriei acuma scorţoşi.

Căzură în tremur de dor cristale de… Continuare

Adăugat de radu irina la Ianuarie 25, 2010 la 5:59am — 4 Comentarii

Cântecul apei

Şi fluturii sunt liberi. În film. În piese de teatru. Chiar şi în viaţă. Efect bumerang.

Dar omul cât de tare îşi doreşte să fie liber ? În ce măsură ar putea fi el liber? Câtă libertate i-ar trebui omului, ca să nu-i facă rău, doar bine? Cine ştie? O problemă cu multe intrări şi ieşiri rambursabile şi nerambursabile. Multe căi indulgente, generoase, reversibile. Tot atâtea feţe întoarse pe dos - aspre, severe, tragice prin ireversibilitatea lor.



Dacă ai putea şti dinainte. Ce… Continuare

Adăugat de Deac Suzana la Ianuarie 25, 2010 la 5:48am — 2 Comentarii

nu cer niciodată nimic - cenaclu - Remarcat

nu cer niciodată nimic

nici atunci când îmi sprijin glasul

de singurătatea sfinţilor

noaptea

nu poate ţine pasul

cu umbrele care-mi scriu poeme



uneori viaţa întreabă de mine

grăbită

nu aşteaptă niciodată răspuns

zâmbetul meu

îşi tremură cuvintele

ştiu să mint întotdeauna în linişte

când se schimbă anotimpurile



dar totuşi

ar fi bine să am şi eu ceva

măcar

o inimă din petale de mac

şi zgomotul paşilor… Continuare

Adăugat de Mioara Băluţă la Ianuarie 24, 2010 la 6:30pm — 5 Comentarii

Caricatura

Păianjenul îşi ţesea plasa cu sârg, ajungând sus la o înălţime considerabilă, în colţul camerei, când apăruse umbra unei mâini necunoscute. Palma cea neagră a strivit pânza, nimicind drumul de întoarcere. Păianjenul a rămas agăţat în aer o vreme, nedumerit, până l-a ameţit singurătatea, dându-şi seama într-un târziu, mâna din neant nu e cu el. S-a întors împotriva lui. Nu ştie când.



S-a dat peste cap, nevoit fiind şi a devenit o floare. Se unduia în vânt când în stânga, când în… Continuare

Adăugat de Deac Suzana la Ianuarie 24, 2010 la 9:51am — 7 Comentarii

între două ţărmuri(1) - cenaclu - Remarcat

E început de septembrie şi marea îşi clatină valurile peste ţărmul însingurat. Soarele stă să apună, fără strălucire. Acum te poţi uita la el fără să întorci privirea. E un glob uriaş, arămiu, ce coboară lin spre altă dimineaţă. Acolo marea s-a înroşit... Îmi place să privesc aceste apusuri, cînd soarele se prelinge încet, pînă rămîne doar zarea însîngerată. E ziua mea de naştere, o zi care ar fi trebuit să fie sărbătorită în familie... douăzeci şi patru de ani, încep să îmbătrînesc...

Au… Continuare

Adăugat de george ionita la Ianuarie 24, 2010 la 9:32am — 5 Comentarii

De după zduncinul din ultimele zile, de după o stare nu neapărat înălţătoare, vă dărui joaca mea, în speranţa că o să vă bată inima în ritm de "Hahaha". Cu tot dragul, o zi cât mai buna!

Definiţie explicită



Ăăă.. Păi .... Anagrama este atunci când, profitând de bunăvoinţa literelor dintr-un cuvânt (fără a-i cere vre-o părere) naştem noi definiţii.



Ce se-ntâmplă atunci când răscolim cuvintele în sensuri?



Iată o scrisoare care, nu se ştie ce a provocat (hi hi hi). Rumoare?



“Tată, eu sunt bine, sănătos. Am ieşit la un harap de bere cu băieţii. Am comandat şi factori prăjiţi că ne era foame. Acum că e… Continuare

Adăugat de radu irina la Ianuarie 24, 2010 la 8:46am — 3 Comentarii

Arhive Lunare

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

1999

1970

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

despre mine
Publicat de Iordache Anisoara 

După cum văd, dragilor, am intrat în prelungiri în jocul de-a viața și moartea.
Așa că, vă voi necăji cu versurile mele șchioape, smucite, zăpăcite și zornăitoare.
Vă iubesc pentru că îmi hrăniți sufletul cu lumina versurilor.
Fraților, să vă amintiți și de mine păcătoasa și să mă pomeniți în rugăciunile voastre.
Cu drag,
anişoara iordache( 7 -12-1956-nu ştiu dacă mi-a murit sufletul)

........
într-un pahar cu apă

sub povara setei o umbră-

precum piatra-i șlefuită
de neastâmpărul apelor
așa și umbra
pierde conturul
când i se-arată paloșul luminii
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/despre-mine

Din urmă...

MEDALION LIRIC - NICHITA STĂNESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 
(80 de ani de la naștere)
Nichita e un Paranif din Bizanț căzut în literele românești precum Eminescu din cer, un veșnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității de un talent unic de meșteșugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „Se umflă emoția, bezna,/ ca și cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie” Candori feline ne umple de duh în: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorității prin cuvânt: „O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/medalion-liric-nichita-st-nescu

Articole

Lucian Boia - istoric sau mit? Publicat de Florin T. Roman în Martie 19, 2017

Dacă cineva nu e la curent cu sensul actual al cuvântului “naţionalism” îl poate lesne afla din DEX - ediţia a II-a: doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor şi aspiraţiilor naţionale, sau din Marele dicţionar de neologisme: politică şi ideologie care urmăresc întreţinerea izolării şi aţâţarea urii de rasă şi naţionalitate; tendinţă de a aprecia exclusiv şi exagerat tot ceea ce aparţine propriei naţiuni. Nelăsându-se deloc afectat de naţionalism, profesorul Lucian Boia de la Universitatea din Bucureşti a devenit, step by step, un mare istoric al României, poate celmare. g.com/forum/topics/lucian-boia-istoric-sau-mit

ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME – STARPRESS 2017, AUTOR LIGYA DIACONESCU - publicat de Florin T Roman
Dacă mai există vreun om de cultură român care încă nu a făcut cunoştinţă cu Doamna Limbii sale materne, Ligya Diaconescu, înseamnă că, citind aceste rânduri, a sosit momentul să o cunoască. De ce Ligya Diaconescu este Doamna Limbii române? Nu neapărat pentru că este jurnalistă, poetă, scriitoare, publicistă de cetăţenie română. Nu pentru că deţine titluri de director general, de proprietar sau membru al unor prestigioase asociaţii, reviste, cluburi culturale române şi internaţionale. 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/antologia-scriitorilor-rom-ni-contemporani-din-ntreaga-lume

Alexandru Dragomir şi Sarcina Gândirii Postat de adrian grauenfels în Februarie 15, 2017

Alexandru Dragomir şi Sarcina Gândirii "He had a brilliant philosophical mind who refused to publish a single page in his life" (Wikipedia) Prea puţin cunoscut, filosoful român Alexandru Dragomir (1916-2002) a fost elevul apreciat al marelui Martin Heidegger care îi admira gândirea strălucită. Cei doi lucrează şi discută îndelung metafizica, expusă în seminarele ţinute de Heidegger până în 1943 când Dragomir este obligat să părăsească seminarul din Freiburg pe care îl urmase, după spusele profesorului său: "Cu mare sârg şi reuşite excepţionale". Provenea dintr-o familie clujeană de intelectuali şi dobândise două licenţe: Dreptul apoi Litere şi Filosofie (1939).

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/alexandru-dragomir-i-sarcina-g-ndirii

Caligrafii

Zilele care trec prin noi și "Poeții cetății"
Publicat de ileana popescu bâldea
în Martie 4, 2017

O cafenea… ca multe altele din București. Doar că părea orientată către soare. Acolo s-au întâlnit , din nou, astăzi, „Poeții cetății”. Adunați de fiecare dată, într-un afiș sub formă de carte. Și, de cele mai multe ori, alții.Câteva mese au devenit numeroase, când ultimii au venit. Rumoare, salut, zâmbete, priviri calde și umede. M-am detașat, cumva, de ei, intrând într-o muscă mai cuminte ca de obicei, înzestrată, vremelnic, cu sufletul și ochii mei. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/zilele-care-trec-prin-noi-si-poetii-cetatii

Stre-suri...

Oamenii mari se supără... Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 19, 2017

… când oamenii mici mereu fac ceva pentru a-i enerva pe cei dintâi. și nu știu cum se întâmplă că nimeni nu ia atitudine pentru a-i pune cu fața la zid. căci, în loc să se hrănească, întotdeauna, cu aer, astfel încât să preîntâmpine acuzația de joc părtinitor pentru o roșie, un castravete sau o fasole autohtonă, aceștia le consumă fără discernământ, uitând că s-ar putea să fie pe rafturi datorită vreunui program implementat de cineva din familie care, evident, prin manipulare, a ajuns să guverneze. off, regizorul acesta din Dumnezeu, nu se orientează și el când împinge pe unul sau altul către Palatul Victoria! continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/4029617:Topic:1310591?xg_source=activity

Din ciclul axiomatic „hoţii noştrii e mai buni”*
Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe în Februarie 2, 2017 
Democrația, chiar așa schioapă, chioară și cu capul spart, e unica modalitate de a crea iluzia poporului că poate avea puterea. Iar orice chestie democartică are nevoie de politiceni. De un parlament în care să se adune cei mai cei dintre noi și să facă legi. Mai bune mai nebune. Iar atunci când poporul, care i-a trimis acolo prin vot, îi numește pe toți hoți ceva nu e bine.  
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/din-ciclul-axiomatic-hotii-nostrii-e-mai-buni

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor