Postări de blog Ianuarie 2013 (331)

poem neterminat

plasele de păianjen ţesute peste amintirile cu vampiri

ochii cu cearcăne din cauza ochelarilor de cal

(îmi aminteai că îi port de cîte ori uitam

să fiu de acord cu tine - şi recunosc

în ultimul timp erau tot mai dese aceste momente)

şi fila cu poemul neterminat cu Melchisedec scris dinadins

de la dreapta spre stânga după modelul psalmilor

fără sfârşit şi fără început lângă fotografia alb/negru

cu foştii stăpâni ai casei de la malul mării

privind…

Continuare

Adăugat de Ioan Barb la Ianuarie 31, 2013 la 11:30pm — 7 Comentarii

Liniştea lutului

Liniştea lutului

din zâmbetul primilor zori
timpul ţese
fuioare

sapă şanţuri
prin care să lunece
durerea oglinzilor sparte
de spinii trandafirilor

petale crescute
din curcubeie
şlefuiesc urmele
cu săruturi arse
în visuri
lungind itinerarul
spre liniştea
lutului…

Adăugat de Elena Mititelu la Ianuarie 31, 2013 la 9:00pm — 10 Comentarii

eu nu te mai iubesc demult

tu ştii

mereu te faci că plouă

dar tot mai vii zi după zi să-mi dai lumină nouă

te văd uimit cum sângerezi pe drum pâna la mine

acolo unde doar tu crezi că totul este bine

mă priveghezi îmi povesteşti

mă-ntrebi şi iarăşi de la capăt

de parcă lumea s-a oprit … (neputincioasă soartă)

îngenunghezi şi lung te rogi să mă mai nasc odată

să te cuprind să te sărut

să te aştept la poartă

eu nu te mai iubesc îţi strig

tu plângi mereu prin…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Ianuarie 31, 2013 la 8:00pm — 6 Comentarii

Cât de departe…

Cât de departe îmi pare acum

Fluviul !

Undeva dincolo de linia orizontului

Ascuns în spatele zâmbetului tău

Care e la fel de îndepărtat

Iubito…

Ceva de genul :adierea frunzei pusă la presat

După primul sărut

Cât de departe poţi fi

Tu, dorito,

Pierduto…

Spaţiul te strânge şi ieşi din el

Lepădându-l

mă lepezi împreună cu el

departe de fluviul

pe care îl duci dincolo de orizont

cu tine.

La naiba cu penele…

Continuare

Adăugat de gherbaluta n gabriel la Ianuarie 31, 2013 la 7:18pm — 4 Comentarii

copilăria, craterul din suflet

 

am o amantă

cândva semănam perfect

Dumnezeu ştie asta

mereu coboram unul în celălalt

şi cu delicateţea unui copil făceam dragoste

sub cămaşa din cânepă ţesută de bunica

îmi ascundeam mâinile

ca un…

Continuare

Adăugat de teodor dume la Ianuarie 31, 2013 la 6:30pm — 28 Comentarii

Şi luna-i de diamant

Ating cerul cu călcâiul
îngerii mă iau la goană
luna-mi bate-n talpă cuiul
însă steaua-i vai o rană

Îngerii mă iau la goană
fug de lume-n altă lume
parcă fug vai de pomană
ajung la un cap de nume

Fug de lume-n altă lume
luna-mi bate-n talpă cuiul
când din suflet ies doar spume
şi-ating cerul cu călcâiul

Îngerii mă iau la goană
gratuit cu altă rană

Costel Zăgan , Cezeisme II

Adăugat de Costel Zăgan la Ianuarie 31, 2013 la 10:30am — 1 Comentariu

sunt fericit că pot număra stelele de pe cer fară a fi dus la ospiciu

e felul meu de a da gaura clipelor

cu speranța că infinitul va curge lin

impasibil

prin toate stările mele de agregare

prin toate

chiar nu am o evidență

sunt din ce în ce mai dezordonat

când sunt puf de păpădie

când delfin în căutarea atlantidei

din când în când sunt zmeu

în vreo poveste

și iubesc cu șapte inimi

din cele zece

dar nu uit niciodată șirul stelelor

număr și număr

contabilizez…

Continuare

Adăugat de Calotescu Tudor Gheorghe la Ianuarie 31, 2013 la 6:47am — 5 Comentarii

Primăvară amânată

Răsfirată în adiere -

Floare de măceş singuratic

Trezit sub năframă de cer

S-a scuturat uşor

Albind un genunchi

Sărutat în liniştea unei zile,

În timp ce fluviul îşi toarnă poveştile

Mai departe

Prin rama ferestrei.

Alături vecinii fac dragoste

Şi cei de la patru au înnebunit!

Oare vin primăverile

Sau e doar aşa o repetiţie…

Privesc pe geam

Tufa de măceş aşteaptă

Învierea.

Oare au dreptate vecinii…

Continuare

Adăugat de Ana Sofian la Ianuarie 31, 2013 la 12:23am — 3 Comentarii

Exerciţiu... cu destinatar 103 - mansarda cu fluturi albi, fluturi negri

ţi-aş spune că eu locuiesc la mansarda

unde au înnebunit fluturii

de prea multă iarnă şi poate nu m-aş teme de ei

dacă aş şti că toate cuvintele

n-ar fi călcate în picioare de oamenii cai

veniţi să-mi ucidă fluturii

fluturii mei albi, fluturii mei negri, iubitule

ţi-aş spune că-n ochii luminii

am strecurat toate cântecele

ca un deţinut sortit

să nu facă altceva decât să te asculte

îndelung răbdător şi cu atâta dragoste

încât până şi…

Continuare

Adăugat de Ana Sofian la Ianuarie 30, 2013 la 8:28pm — 1 Comentariu

Dungi şi buline

Înainte de moartea tatei mi-am cumpărat un ghiveci

cu o plantă micuţă, un vlăstar fragil cu frunze verzi

punctate galben. Tata a venit la mine în vizită cu o

felie mare de pepene roşu cu dungi verde închis ca

fierăstrăul pe coajă. A pus-o în frigider şi m-a privit

îndelung cu ochii goi. Mă ierţi? A întrebat. Nu am

înţeles ce vroia, trecusem prin momente grele alături.

Şi am răspuns da din toată inima. Privirea lui s-a înfipt

atunci ca un cuţit printre…

Continuare

Adăugat de Cristina M. Moldoveanu la Ianuarie 30, 2013 la 5:30pm — 6 Comentarii

şi sufletul poate fi monobloc

prima dată când m-am plimbat prin lume

cu torţa în mâini

am pârlit câţiva nori care cu obrăznicie

strângeau frunţi

nu vedeam decât cerul pietruit de

trecători

dintr-o bucată eram

pe atunci

linia vieţii trecea prin inimă

câteva crestături de timp se arătau

chipului meu încă nemirosind

a mână de om

au trecut mulţi pe acolo dar

nimic

nimeni nu m-a mişcat

unul singur

a ştiut cum să mă cuprindă

într-un…

Continuare

Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Ianuarie 30, 2013 la 4:43pm — 13 Comentarii

Voluptate de primăvară

VOLUPTATE DE PRIMĂVARĂ

 

dacă vrei iubite

să eliberezi primăvara

din mugur

ia cu tine o vocală din creuzet

acelaşi iris sprijină 

dezăpezirea din gânduri

porneşte în avalanşe pe costişa cuvântului

moire deghizate

ghiocul sorţii sortează pistil în spirala materiei

suflă praful magic al atingerii peste toate

pielea respiră şerpuiri şi refluxuri

înflorirea dă bineţe…

Continuare

Adăugat de chindea maria - gerra orivera - la Ianuarie 30, 2013 la 10:27am — 3 Comentarii

mi-ar fi plăcut să fiu savantul fericirii

să nu mai las la voia întâmplării bucuria de a fi

să încep cu o axiomă a clipei

fără dogme

cu mintea despletită de iubire

aș desena grafice fiecărui mac

nu aș mai măsura infinitul cu ocaua mică

e ca și cum aș privi oceanul din postura de lacrimă

voi postula fiecare zâmbet

nu va mai fi loc de îndoieli

orice munte va învăța perspectiva câmpiei

fiecare furnică va avea mușuroiul ei

nu vor mai fi sclavi

piramidele…

Continuare

Adăugat de Calotescu Tudor Gheorghe la Ianuarie 30, 2013 la 6:54am — 10 Comentarii

insomnii de gheață

n-am știut niciodată să mă uit în oglindă

unde ești când nu am cuvinte să strig

ninge iar sub ape

mereu în colțul îndepărtat

se schimbă decorul

de undeva mă pândește o cutie

din care un orb îngână

veniți cu un cârlig și prindeți-mi penele

nici luntrașul nu mai vrea monede la schimb

mi-ar fi de ajuns un umăr de ceară

ca să-mi luminez aerul

mă dezleagă frunzele -

mereu altele

ca un refren răsfățat zilnic de alt…

Continuare

Adăugat de Romita Malina Constantin la Ianuarie 30, 2013 la 6:25am — 5 Comentarii

Într-o zi

Dumnezeu n-are de unde mă ști,
Niciodată n-am fost în cer
Să fur cireșe.

Mă port cu El ca un nenăscut.

Oricâte pietre de moară
I s-ar lega de gât
Vieții mele-
Mi-e ușoară.

Într-o zi va veni Dumnezeu
Să-și recupereze Cuvântul
Din care
Fiecare a smuls o literă,
Lăsând în loc caninul.

Ne va spune
Că nu există moarte,
Doar șansa de a face
O călătorie
Împrejurul necuprinsului său.

Adăugat de Dumitru Istrate Rușețeanu la Ianuarie 29, 2013 la 8:38pm — 9 Comentarii

Răzbunarea (IV)

Coboară înserarea, peste ogradă, peste uliţă, peste toate cele ce mişcă sau rămân de piatră. Ilie îşi îndreaptă umbra, sus, tot mai sus, până la cuiul cel mai de sus de care poate să o sprijine. Asudă greu, până-şi îndreaptă genunchii, grumazul şi-n urmă şi fărâma aceea de mândrie, ce se zbate în el de aproape douăzeci de ani. Pestriţă arătare mândria lui. Acum i se scutură pe dinăuntru şi îi desenează un petec de rânjet peste zăbrelele ruginite ale gurii. De când tot aşteaptă el clipa asta?…

Continuare

Adăugat de Aura Istrate la Ianuarie 29, 2013 la 7:30pm — 12 Comentarii

cafeaua de la ora 3 AM

singură şi vie

trebuie să înghit dispreţ

râsete sau ocară

mă simt mică

mă simt la înălţime

cu toată muzica din lume

lipită de mine ca uleiul

în discoteca de lângă benzinărie

nu pot să-mi adun bagajele

să las dansatorii în urmă

gărzile de corp

ar observa ieşirea mea

dincolo de evenimentele zilei

în timp ce alţii dorm

printre cutii de conserve tropicale

mă strecor în bucătăria comună

beau cafeaua încet…

Continuare

Adăugat de Cristina M. Moldoveanu la Ianuarie 29, 2013 la 4:39pm — 8 Comentarii

O picătură de Kafka

Supus unui sistem mecanic
Unde omul este un număr de ordine
În adânc el simte
Cum omenirea uită de sine
Ignoranţa un simplu principiu
Acceleraţia momentelor din viaţă
Creează o atmosferă înspăimântătoare
El vede dicolo de adevărul presupus
Dar el rămâne de nepătruns
De efemera natură umană

Adăugat de Balla Alexandru la Ianuarie 29, 2013 la 4:03pm — 2 Comentarii

Nu ştiu

Nu ştiu destulă matematică pentru

a aduna ce am scăzut din zile şi nici

nu am, de exemplu, cunoştinţe suficiente pentru a

ancheta o sinucidere perfectă, fără suspecţi.

Nu am moşii şi păduri destule

pentru a-mi hrăni nopţile preferate cu zile.

Şi nici nu sunt destul de înnourat

pentru a fi cer şi a mai şi iubi totodată.

Am şi uitat de ce te-am rugat să nu pleci

când ştiam că o să faci asta anul viitor.

Sau poate eşti plecată şi

nu sunt…

Continuare

Adăugat de Simion Cozmescu la Ianuarie 29, 2013 la 3:26pm — 1 Comentariu

Exerciţiu... cu destinatar 102 - doamna T.

Moto:

îţi spun eu, e trist să fii poet, mi-a zis şi mie cineva…

marius aldea

1.toamna vine cu rapidul, ai ghicit nu mai sunt curse pe dunăre, candva zâmbeam pe chei mângâindu-ţi cu privirea haina aia de marinar posomorât, ce departe era dragostea; uite, ar fi trebuit să-mi spui atunci că nu poţi trăi fără mine, mă cheamă căpitanul, mi-ai zis şi eu număram valurile care mi se izbeau de timpan, un clopot se juca în ochii trecătorilor, ăia clipeau ca manechinele, număram gene…

Continuare

Adăugat de Ana Sofian la Ianuarie 29, 2013 la 11:33am — 1 Comentariu

Arhive Lunare

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

1999

1970

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Despre mine (numai de bine!)
Publicat de Bidulescu Constantin în Martie 27, 2017 
Sunt născut la 29 febr. 1944, în Bucureşti. Domiciliul actual, Ploieşti.
Profesor de matematică, pensionar. Am predat 42 de ani la licee din Ploieşti şi judeţ, apoi am cochetat cu literatura. Am fost selecţionat în 20 de Antologii de poezie printre care şi ultimele opt editate de ASPRA. Membru al site-urilor literare Dialoguri Culturale, Noduri şi Semne, Negru pe alb, Însemne culturale.
Am obţinut un premiu I la Concursul de rondeluri, organizat de site-ul Negru pe alb, un premiu I şi un premiu II la concursul de epigrame organizat tot de acelaş site, şi o menţiune la Concursul literar internaţional de poezie şi proză “Magia sărbătorilor de iarnă”
Nu am cărţi publicate.
Dorinţe pentru viitor: să mă viziteze muza creaţiei mai des, că vorba aceea, dacă inspiraţie nu e, nimic nu e…

AutoRONDEL

Eu sunt acuma creator,
De versuri multe, săltăreţe,
Cu mersul lor ce-i curgător,
Dar şi cuprinse de tandreţe.

Şi chiar de sunt conservator,
Scriind în rime cu stricteţe,
Eu sunt acuma creator,
De versuri multe, săltăreţe.

Am pus în ele şi umor,
Am pus în unele tristeţe,
Să fiu pe placul tuturor
Ajuns acum la bătrâneţe.

Eu sunt acuma creator.

http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/despre-mine-numai-de-bine

Din urmă...

MEDALION LIRIC - NICHITA STĂNESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 
(80 de ani de la naștere)
Nichita e un Paranif din Bizanț căzut în literele românești precum Eminescu din cer, un veșnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității de un talent unic de meșteșugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „Se umflă emoția, bezna,/ ca și cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie” Candori feline ne umple de duh în: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorității prin cuvânt: „O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/medalion-liric-nichita-st-nescu

Articole

MARIN SORESCU- ironistul „singur printre poeți” Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Martie 14, 2017

MARIN SORESCU- ironistul „singur printre poeți” Olteanul Marin Sorescu (poet, dramaturg, eseist și traducator, absolvent al Facultatii de Filologie din Iasi. S-a născut la Bulzesti, judetul Dolj in data de 19 februarie 1936 si a debutat in anul 1964 cu volumul “Singur printre poeți”.A primit de 6 ori premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, Premiul Academiei Romane in anii 1968 si 1977 si multe alte distinctii. A fost Ministrul Culturii intre 25 noiembrie 1993 si 5 mai 1995. A fost casatorit cu Virginia Sorescu și nu a avut copii. A murit la Bucuresti in data de 8 decembrie 1996.) decretat de George Călinescu tot ce poate fi mai nou în poezie și chiar în dramă, s-a bucurat în timpul vieții și chiar după moarte de un succes cum puțini au avut parte.

http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/marin-sorescu-ironistul-singur-printre-poe-i

Lucian Boia - istoric sau mit? Publicat de Florin T. Roman în Martie 19, 2017

Dacă cineva nu e la curent cu sensul actual al cuvântului “naţionalism” îl poate lesne afla din DEX - ediţia a II-a: doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor şi aspiraţiilor naţionale, sau din Marele dicţionar de neologisme: politică şi ideologie care urmăresc întreţinerea izolării şi aţâţarea urii de rasă şi naţionalitate; tendinţă de a aprecia exclusiv şi exagerat tot ceea ce aparţine propriei naţiuni. Nelăsându-se deloc afectat de naţionalism, profesorul Lucian Boia de la Universitatea din Bucureşti a devenit, step by step, un mare istoric al României, poate celmare. g.com/forum/topics/lucian-boia-istoric-sau-mit

ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME – STARPRESS 2017, AUTOR LIGYA DIACONESCU - publicat de Florin T Roman
Dacă mai există vreun om de cultură român care încă nu a făcut cunoştinţă cu Doamna Limbii sale materne, Ligya Diaconescu, înseamnă că, citind aceste rânduri, a sosit momentul să o cunoască. De ce Ligya Diaconescu este Doamna Limbii române? Nu neapărat pentru că este jurnalistă, poetă, scriitoare, publicistă de cetăţenie română. Nu pentru că deţine titluri de director general, de proprietar sau membru al unor prestigioase asociaţii, reviste, cluburi culturale române şi internaţionale. 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/antologia-scriitorilor-rom-ni-contemporani-din-ntreaga-lume

Caligrafii

Dar de Ziua Mamei - Publicat de Silvia Giurgiu în Martie 8, 2017

Pe cerul vieții mele norii se înghesuie ostili și neînduplecați, cenzurând fără drept la replică razele timide și speriate de lumină ce se tot străduiesc să străbată printre fisurile lor abia întrezărite. Sufletul îngenuncheat sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei, ca un copil oropsit. În piept, inima e toată o rană ce pulsează sub arsura durerii. Sub ochelarii negri de soare, paravan inutil și patetic pentru ochii orbiți de torentul fierbinte al lacrimilor, tristețea grăiește mută povestea ei incredibilă.  continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/dar-de-ziua-mamei

Zilele care trec prin noi și "Poeții cetății"
Publicat de ileana popescu bâldea
în Martie 4, 2017

O cafenea… ca multe altele din București. Doar că părea orientată către soare. Acolo s-au întâlnit , din nou, astăzi, „Poeții cetății”. Adunați de fiecare dată, într-un afiș sub formă de carte. Și, de cele mai multe ori, alții.Câteva mese au devenit numeroase, când ultimii au venit. Rumoare, salut, zâmbete, priviri calde și umede. M-am detașat, cumva, de ei, intrând într-o muscă mai cuminte ca de obicei, înzestrată, vremelnic, cu sufletul și ochii mei. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/zilele-care-trec-prin-noi-si-poetii-cetatii

Stre-suri...

În țara asta normalitatea este ceva extraordinar Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe în Martie 27, 2017 Am încercat să fiu cât de cât un observator „normal”. Deși asta este totuși destul de dificil în România. Aici există tabere peste tot. Și exclusivități! Dacă te pune „ăl cu coarne”, sau „cel sfânt” (depinde și aici din ce tabără ești), să te uiți în tabăra lui pește, o iei peste bot de la cei din tabăra pescarului. Dar nu pentru că te-ai uitat la vecini. Nuuuu... Ci pentru că ai îndrăznit să belești cumva ochii. Culmea eforturilor este atunci când crezi că poți face ceva să-i împaci. Mai întâi între ei. Dar e mai mult decât o misiune imposibilă. Nici să stai în afară nu e o soluție. Te vor bombarda cu toții. Aici nu există enclave! În România nu s-a inventat nici obiectivismul, dar nici locul de observație egal situat între taberele veșnic beligerante. Iar războiul?!... 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/in-tara-asta-normalitatea-este-ceva-extraordinar

Oamenii mari se supără... Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 19, 2017

… când oamenii mici mereu fac ceva pentru a-i enerva pe cei dintâi. și nu știu cum se întâmplă că nimeni nu ia atitudine pentru a-i pune cu fața la zid. căci, în loc să se hrănească, întotdeauna, cu aer, astfel încât să preîntâmpine acuzația de joc părtinitor pentru o roșie, un castravete sau o fasole autohtonă, aceștia le consumă fără discernământ, uitând că s-ar putea să fie pe rafturi datorită vreunui program implementat de cineva din familie care, evident, prin manipulare, a ajuns să guverneze. off, regizorul acesta din Dumnezeu, nu se orientează și el când împinge pe unul sau altul către Palatul Victoria! continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/4029617:Topic:1310591?xg_source=activity

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor