Postări de blog Mai 2017 (154)

azi din ieri*

cât greu e-n pasul depășit de soartă
când rogi uitarea să-ți pună pupila pe vârf
auzul să-l ascundă în placentă
de moarte
și să-ți lipească fruntea
de orice –
doar om să nu fie

apa se-îmbracă în vânt
adierea ia forma degetelor
pământul tot se lipește de lună
și-n golul lui
sar de pe un nimic pe altul
până uit
de ce port în plete
același
cuvânt…

31 Mai 2017

Adăugat de ileana popescu bâldea la Mai 31, 2017 la 7:00pm — 5 Comentarii

Elegie de odinioară

Ci unde-s nopțile de altădată
cu iubite răstignite-n puf
cu tristețea Doamne ca o fată
și nu babă plină de năduf

Ce iubite răstignite-n puf
cu picioarele urcate-n lună
rătăcit-a mâna spre apus
chicotind tăcerea o nebună

Cu picioarele urcate-n lună
cu tristețea Doamne ca o fată
ce-mi cânta mereu în strună
ci unde-s nopțile de altădată

Cu iubite răstignite-n puf
să le suflu-n lampă dus

Costel Zăgan, CEZEISME II

Adăugat de Costel Zăgan la Mai 31, 2017 la 6:22pm — 1 Comentariu

ceacâra universului*

tu ai un ochi albastru

și unul verde

sau poate invers

lumea nu știe asta

deși culori ar mai fi fost

lumea te iubește și gata

tare

tare o face

îți trimite inimoare

fluturași

buzițe

pupici

mulți pupici

nici inima

tu nu o ai roșie

nici măcar nu e pe stânga

singurătatea ți-a făcut-o albastră

dar nici asta nu se vede

uneori se oprește

ea

inima

să se uite pe geam

în sufletul…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Mai 31, 2017 la 5:30pm — 2 Comentarii

Cinci ani de poezie

- Cinci primăveri sunt o distanță lungă

Dac-o străbați cu pasul, pe-ndelete,

Dar când iubești nu poate să-ți ajungă

Niciun mileniu. Remușcări, regrete

Că nu poți să-mpletești cu veșnicia

Secundele când cercetezi minunea

Cu buzele și guști din poezia

Ce-ți colorează-n roșu-afecțiunea.

La ceas aniversar îmbracă verde

Metaforă să fii întotdeauna

Și primăvara las-o să-ți dezmierde

Frumosul chip, ca tine nu-i niciuna.

- Succesiuni…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 31, 2017 la 7:21am — 4 Comentarii

E-mail către vedere

te-ai retras în mine poate că te-am chemat

precum un apus pe la zori de cină

un fel de făptură dinspre înserat

spre izvorul lunii

cu lumină lină

eu ca şi tine eram aşteptarea

îmi curgeam apa încet în spre seară

o căldură stinsă ca alunecarea

ne cerneam lumina

prin pleoapa rară

te cunosc demult tu erai retină

eu te-am legănat la pieptul pleoapei

ţi-am dat lapte sfânt de albă lumină

ţi-am păstrat clipirea…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 31, 2017 la 7:00am — 1 Comentariu

prea

nu am ştiut niciodată cât de mult înseamnă prea mult

nu pot iubi puţin pentru fiecare zi lipsă

deşi îmi repet cu încăpăţânare

prea mult e prea puţin de prea multe ori

dar vezi albul nu e o culoare

e tăcerea apăsătoare a unui salon de spital

în care vin zi de zi să lupt cu moartea

pentru că prea puţin e uneori prea târziu

pe tine

nu mai ştiu când şi cum

te-am invitat prea adânc în inima mea

să locuieşti fiecare timp al meu

prea…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 30, 2017 la 7:12am — 3 Comentarii

doar viața

copilul meu

cine m-a uitat în trupul acesta

obosit

şi bătrân?

sunt o păsăre fără cer

fără aripi

priveşte

toate străzile

pe care le cutreier inutil

sunt pline de tine

puştiul blond

puţin creţ eşti tu

te purtam la grădiniţă pe umeri

iar tu râdeai

râdeai

cântam amândoi ceva despre elefanţi

şi lumea se adăpa cu iubire privindu-ne

poate puţin invidioasă

băiatul şaten

cu ochii cât luna eşti tot…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Mai 29, 2017 la 9:00pm — 2 Comentarii

Dupӑ somnul de frumuseţe

Azi dupӑ somnul de frumuseţe

m-am trezit cu gândul cӑ mӑ trӑdase…

Continuare

Adăugat de Ioana Haitchi la Mai 29, 2017 la 8:08pm — 2 Comentarii

Iubito, trandafirul...

Iubito,

îţi dau o veste bună:

trandafirul pe care

în suflet mi l-ai sădit

în ziua când ne-am despărţit

a-nflorit.

L-au ajutat să odrăslească

amare, fecunde,

lacrimile durerilor tale profunde.

Acum, de la el,

întreg sufletul mi-e înmiresmat,

mi s-au mai îndulcit

chiar şi rănile lăsate de păcat.

Doar că ţepii lui ascuţiţi

ca acele de pin

mă mai zgârie pe vise

uneori, când suspin.

Dacă destinele noastre…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Mai 29, 2017 la 2:29pm — 1 Comentariu

E atât de târziu tată…

E atât de târziu, tată!

nu pot să-ţi mai spun…

nu pot să mai adun anotimpuri cu tine…

fiecare clipă soarbe risipirea,

privesc trupul sufocat de cer,

ca şi cum aş asculta prevestirea,

ca şi cum m-aş vedea…

nu ştiu ce mă doare mai mult,

frica sau plecarea ta.

între ţărână şi cer

pluteşte dragostea pentru mine...

eşti aici

fără formă fără glas,

te recunosc,

îţi respir transparenţa

cu fiecare pulsaţie

a acestei…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Mai 29, 2017 la 12:00pm — 4 Comentarii

Românul ca marfă

Românii sunt gratuiți
piața-i plină de români
fiți-ar dracului de fritzi
dați o stea pe două pâini

Piața-i plină de români
se vând și la legătură
buni de aruncat la câini
sau atât doar buni de gură

Se vând și la legătură
fiți-ar dracului de fritzi
întreceți orice măsură
românii nu-s gratuiți

Piața-i plină de români
dar spălați-vă pe mâini

Costel Zăgan, CEZEISME II

Adăugat de Costel Zăgan la Mai 29, 2017 la 11:30am — Nu sunt comentarii

ramul moare dar se naşte o carte

în câmpul foii am ceva de spus

cu versu-n şa

ca un galop prin minte

trăiesc la malul vrajei îndeajuns

cât să ucid şi să renasc cuvinte

dau foile grăbit în cartea lumii

învăţ gesturi târzii pe dinafară

să nu le stingă rimelor tăciunii

prin care-mi mai aprind

câte-o ţigară

chiar mă lovesc cravaşele prin vis

că urc încet cuvîntu-n piscul minţii

parcă necazul zilei mi-a ucis

perla de talent

din scoica frunţii

că…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 29, 2017 la 8:10am — 3 Comentarii

Vulcanici

„Nu pot coexista în mine două elemente atât de diferite,

sunt aer cel mai adesea, şi totuşi, mi-e sângele metal topit când mă atingi.” Liliana Trif

- N-o să mă stingă nimeni niciodată,

Nu încerca nici tu, nebănuit

E focul care-mi tulbură făptura

Chiar dacă arde-n ochii mei mocnit.

Sub relieful trupului de piatră,

Clocotitoare ca un râu păgân

Sau molcomă ca binecuvântarea,

Mi-e inima... Tu cere-mi să rămân

Şi-o să mă ai de-acum,…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 29, 2017 la 7:08am — 2 Comentarii

șotron cu tata*

ore de lumină îndoliată...

e mare lacrima

sare de la pătratul cu ritualuri creștine

la harul vostru

poeți din eter

apoi la mici zboruri pământești

și o mare fâlfâire a duhului

un spătar alb de scaun

ascunzând urcarea...

tată

compuneai poeme

le aștern acum...

pot să fac ciorchini cu ofrande

însă nu știu să interpretez plecarea

nici pericolul nevăzut din stuful astrelor

doar balansul cuibului

și… Continuare

Adăugat de Anica Andrei Fraschini la Mai 29, 2017 la 4:30am — 4 Comentarii

Oameni singuri**



Oamenii singuri cresc în noi

Îi hrănim cu iluziile noastre

Le dăm câte un ochi o ureche

Puțin din inimă și câteva degete

Sunt un fel de clonă malformată

Al căror Dumnezeu este împărțit la doi

De trei lei piele e prea puțin

Să simtă alt om când ies prin tălpi

Sau firul de păr tocit pe la colțuri

se-întorc mici cu umeri ridicați și ochiul în gleznă

își prind tâmpla de degete

iar cu palma stângă

cer…

Continuare

Adăugat de ileana popescu bâldea la Mai 29, 2017 la 1:00am — 8 Comentarii

Picură stropi de lumină



Picură stropi de lumină

Autor: Claudia Bota

Lumina Învierii revarsă asupra noastră viață,

Viața luminată din puterea Cerească.

Nădejde hrănită prin ani cu multă speranță.

Picură viață ce revarsă lumina dumnezeiască.

Picură stropi de lumină peste fața ta…

Continuare

Adăugat de Bota Claudia la Mai 28, 2017 la 6:10pm — 1 Comentariu

Se sting luminile rampei

Noaptea e inclusă-n program,

se sting luminile rampei

să nu moară.

Întunericul păzește pe la colțuri

să invadeze spațiul,

femeia mă roagă să dorm.

După ce deschid ochii mari

a fugit de la ferestre,

aerul intră în valuri pe ușă dar îmi face loc

să respir mirosul curat și lumina.

Păsările mă cheamă-n grădină,

îngerii mă-ndeamnă să merg,

să-mi facă coroană din flori de cireși

și eu…

Continuare

Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu la Mai 28, 2017 la 11:30am — 1 Comentariu

Lacul suspendat

Eminescu nu-i acasă
plecat iar să moară-oleacă
negăsind moartea mireasă
și-a băgat pana în teacă

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

Adăugat de Costel Zăgan la Mai 28, 2017 la 10:54am — 1 Comentariu

Vreau totul, şi totul îmi pare puţin…*

„Nu ştia cum îl cheamă, de unde vine.

Nu-l întâlnise niciodată. Dar necunoscut,

venea parcă din ea, ca un vers de care-ţi

aduci aminte avându-l pe buze înainte

de-a şti unde l-ai auzit.” Ionel Teodoreanu

- Dă-mi lângă tine un apus de soare

Să-ți construiesc pe corp cu fantezie

Castele de nisip și-un țărm de mare,

Culori din curcubeu, din poezie,

Să-ți desenez un istm către lagună,

Iar coapsele…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 28, 2017 la 9:30am — 4 Comentarii

sala de așteptare**

sunt melodii pe care nu pot să le ascult

poeme neterminate lipite de fereastră

trenul cu viață m-a așezat

într-un scaun prea strâmb

și fără rol vremea

își scutură masca

de piatră

sunt eu îmbrăcată în hârtii colorate și rame de soare

visul țăndări piesă de șotron printre zei

cheia din ușă flașh-uri de publicitate

pentru haina pe dos

a adevărului

sloi

sunt aceste patru litere

șterse în fugă…

Continuare

Adăugat de ileana popescu bâldea la Mai 28, 2017 la 2:00am — 10 Comentarii

Arhive Lunare

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

1999

1970

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

traduceri...

Arcul şi lira (El arco y la lira)
Postat de Ioana Haitchi în Noiembrie 8, 2017
Poezia este cunoaștere, salvare, putere, abandon. Operaţiune capabilă de-a schimba lumea, activitatea poetică este revoluționară prin natura ei; exercițiu spiritual – metodă de eliberare interioară. Poezia dezvăluie această lume; creează o alta. Pâinea celor aleşi; al naibii aliment. Izolare; unire. Invitație la călătorie; întoarcere la patria-mamă. Inspirație, respiratie, exerciţii fizice. Rugăciunea vidului, dialogul cu absenţa: plictiseala, chinul și disperarea le hrănesc. Rugăciune, litanie, epifanie, prezență. Exorcism, incantație, magie. Sublimarea, compensarea, condensarea inconștientului. Expresie istorică de rase, națiuni, clase. Neagă istoria: în sinele ei sunt rezolvate toate obiectivele conflictuale și omul dobândește în sfârşit conștiința de a fi ceva mai mult decât tranzit. Experiență, sentimente, emoție, intuiție, gândire, nedirijate. uman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/arcul-i-lira-el-arco-y-la-lira

Articole

Mihai Beniuc - 110 ani de la naştere Publicat de Florin T. Roman în Noiembrie 16, 2017 la 3:13pm în ARTICOLE

„Mihai Beniuc e lemnul din grindă pe care atârnă secera, fierul spălat în sângele grâului şi încovoiat ca spinarea ţăranului aducând pâine, mânerul plin de răni deschise, zimţii, văile prin care sudoarea curge în pământ, în netimpul din trupul pământului, înviindu-i ierburile, semănându-i fluturi pe comori şi perechi de mărgăritare peste căţelul ce latră miezul nopţii şi stă cu labele suite pe blesteme şi nădejdi”, scria undeva Fănuş Neagu, prieten al poetului. În calitate de concitadin al său mă simt obligat să reamintesc, la ceas comemorativ, noilor generaţii şi nu numai, cine a fost şi mai ales ce a scris acest poet pe nedrept uitat. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/mihai-beniuc-110-ani-de-la-na-tere

Starea literaturii moderne, un sondaj SAGA - Israel Postat de adrian grauenfels în Noiembrie 7, 2017 Controversatul (şi totodată excelentul) film israelian Foxtrot trage un imens semnal de alarmă: existenţialismul, consumismul, irealitatea vieţii moderne ne fac să nu ne mai vedem pe noi înşine. În fiecare secvenţă, personajele sunt afectate de starea de "postmodern" consensuală şi în toate situaţiile inspirate din realul israelian găsim anomalii, absurd, dezumanizare şi abandon. Cultura, deciziile, arta şi estetica nu mai aparţin individului ci sunt dictate de forţele telurice ale erei informaţionale. Care influenţează mai ales pe cei care nu stăpânesc la perfecţie limba nativilor. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/starea-literaturii-moderne-un-sondaj-saga-israel?xg_source=activity

100 de ani de la catastrofa din Octombrie 1917 Publicat de adrian grauenfels în Noiembrie 1, 2017

Pentru noi toţi cei născuţi în zorii comunismului, data de 7 Noiembrie 1917 are un răsunet deosebit. Era momentul când poporul, bolşevicii, mujicii şi oprimaţii conduşi de Lenin au preluat puterea instaurând în Rusia o nouă eră, o nouă ideologie, de fapt o monstruoasă anomalie socială - comunismul. Filosofia marxistă a "dictaturii proletariatului" a fost impusă cu armele de Gărzile Roşii care prin insurecţie au lichidat guvernul provizoriu alcătuit după abdicarea ţarului Nikolai II. Lenin, Trotzki şi din 1922 Stalin, croiesc o nouă istorie care va costa viaţa şi va schimba destinul milioanelor de oameni din trei continente. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/100-de-ani-de-la-catastrofa-din-octombrie-1917

Caligrafii

Nevoia de noi...(amintiri de la lansarea volumului colectiv "Jurnalul unui câmp de aripi" - Daniela Toma)
Publicat de ileana popescu bâldea
în Noiembrie 5, 2017
Da! avem nevoie de noi. într-o lume care ne alienează tot mai mult. și nu știu dacă este vina ei sau a aerului de deasupra. sigur, însă, cineva cerne șansele de a trăi normal. când voi întâlni energia aceea, dacă o voi întâlni vreodată, o voi examina pe toate fețele sau firele care ne despletesc firescul. și, poate, astfel voi înțelege, pentru o altă viață de om sau fluture, unde se află echilibrul fără de care suntem mai ușori decât o frunză…
continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/nevoia-de-noi

Stre-suri...

Între G și H... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Noiembrie 2, 2017 

Nu, nu e vorba de punctul G, ci de rețeaua internet... Pentru că mă mișc doi centimetri cu telefonul mai spre dreapta-stânga, dispare G, apare H, dar cel mai grav e când se încăpățânează un E penibil... Sau de rețele, în "G"neral... De plase, de păcăleli, de ițe... Iglițe... De chef și platitudine, de extaz și starea de nimic. De hipotalamus e vorba. Măria-Sa. Mă ia cu câte o sfârșeală, de nu-mi vine să cred. Mă irită tot. Și nici că aș vrea altceva. Nu! Se strânge lumea într-un polonic și sunt, și eu, pe-acolo, să mă întreb ce caut. Nimic. Un hipotalamus destabilizat, pipernicit, anemic, anti-anatomic. Nici măcar o părere, niciun sentiment, doar iritare, cu lipsă de respect. Cu lipsă de orice, altceva. Hormonal - da, ah!, intervine "H"-ul - poate părea corect: o muiere ce glisează în viteză, spre vârsta a treia. Sau o fi vreo înălțare? Că "trei" e mai sus decât "unu"... continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/ntre-g-i-h

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor