Postări de blog Septembrie 2016 (184)

Rondelul septembriștilor

Septembrie curge-n petale
Și nori se aștern peste vise,
Pădurile-și tremură poale,
Amintiri se-adună-n culise!

Vântul mi se-așază în cale
Cu un braț de frunze demise,
Septembrie curge-n petale
Și nori se aștern peste vise!

Sclipiri adormite-n pocale,
Arome de vin și caise,
Clipe îmbrăcate-n cristale
Dau vieții valori indecise.

Septembrie curge-n petale!

Adăugat de C.Nechita la Septembrie 30, 2016 la 10:11pm — 6 Comentarii

În lumea cu pereţii căptuşiţi

Aud că vor veni din nord ninsori

Şi vor revendica, a iarnă, cerul

Şi că din nebunia de culori

Noi vom rămâne, dragă, cu misterul,



Cu liniştea că încă ne iubim,

Înfriguraţi de-atâta depărtare,

Care ne-nvață zilnic să murim

Ori să trăim într-o abandonare...



Cum altfel am putea să explicăm

De ce cuvintele-s precum cărbunii,

De ce ne amăgim că ne jucăm

Cu dragostea, cum poate, doar nebunii



În lumea cu pereţii…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Septembrie 30, 2016 la 6:08pm — 4 Comentarii

Mi-e dor de o ploaie cu moravuri uşoare

aş putea adormi pe o pernă de auz

cu toate tăcerile adunate-n timpane

dar mi-e dor de nesomnul toamnei adus

de noptile albe foşnind prin cotloane

pe care le ascult cu suflarea pustie

si vorbim ba de vremuri de tâlhari de comori

de condurul desigur lăsat numai mie

de-o rimă pe treapta unui vers uneori

mi-e dor de vremea cu trecuturi ascunse

prin mrejele minţii neînecate-n uitare

când surprindeam timpul cu privirile duse

dupa o secundă…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Septembrie 30, 2016 la 1:49pm — 9 Comentarii

Vezi ce singuri suntem noi? - autor Aurora Luchian***

Leagănă-mă vânt tomnatic,

Peste frunze, aindine,

Că străin și singuratic,

Nu mai e nimeni ca tine!

Leagănă-mă peste lume,

Și în transparente zboruri,

Să mai scriu vreo cinci volume,

Când mă înfășor în doruri.

Leagănă-mă cu blândețe,

Să nu pierd din manuscrise.

Muzele îmi dau binețe,

Da mă tem c-or fi proscrise.

Leagănă-mă-n orizonturi,

Că în țeluri pot pătrunde,

Să culeg din infinituri,

Brațe de idei…

Continuare

Adăugat de Aurora Luchian la Septembrie 30, 2016 la 3:30am — 12 Comentarii

de veghe*

era încă lumină

când i s-au închis

ochii

l-au acoperit

și întunericul s-a lăsat

peste lume

la puțin timp a coborât

noaptea noastră

cea de toate nopțile

l-au luat

va fi tot timpul cu cineva

la căpătâi

mi s-a spus

ieri

s-a mai stins

o privire

în întuneric

lângă cel plecat

o umbră-i stă de veghe

singurătatea noastră

cea de…

Continuare

Adăugat de Veronica Pavel Lerner la Septembrie 30, 2016 la 2:30am — 14 Comentarii

casa fără trepte***

sunt mai bătrân cu câteva anotimpuri

nu ştiu precis câte au mai trecut

sau câte mai sunt

am părul albit

şi

ochii sticlaţi

îmi place aşa cum sunt cu

umerii apropiaţi şi

gâtul reazăm

sub cer

doar pantalonii mi-au rămas mici

şi

privirea cât o rază

nu-i bai

privesc în urma anotimpurilor ce

au trăit în carnea mea şi

acum se duc...

nu pot să le mai ţin în mine

chiar dacă unul l-am pus de-o…

Continuare

Adăugat de teodor dume la Septembrie 29, 2016 la 8:30pm — 24 Comentarii

Observaţii de (-o) viaţă**

Ce n-avem ne trebuieşte,

ce avem nu-i o avere,

ce-i puţin nu ne ajunge,

ce e mult şi mai mult cere.



Ce nu-i timp ca timpul curge,

ce nu-i soare străluceşte,

ce nu-i munte se înalţă,

ce nu-i gheaţă se topeşte.



Ce e trist tot trist rămâne,

ce e vesel se preface,

ce e bine-n rău se schimbă,

ce e rău mai rău se face.



Ce nu-i foc ca focul arde,

ce sunt valuri nu-s albastre,

Heracliţi şi Thaleşi…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Septembrie 29, 2016 la 3:00pm — 7 Comentarii

de postat*

Administrația cimitirelor

O firmă mare și veche atârna de poartă, câteva litere erau aproape șterse, astfel că puteai citi ADMIRAȚIA CIMITIRELOR. Am intrat timid, eram pentru prima oară acolo. Mi-a ieșit înainte un individ cam sfrijit, părea că evadase dintr-un cavou, m-a întrebat scurt – Ce doriți? Vreau să lucrez aici! Ce vreți să faceți? Să sap gropi și să scriu versuri. Parcă nu se leagă, hârâi omul. Și eu am scris un poem lung cândva, uite, am ajuns aici. Acum e o ședință, dacă…

Continuare

Adăugat de BMM ( biv-vel-administrator) la Septembrie 29, 2016 la 11:30am — 8 Comentarii

ea a plecat*

ea a plecat

Ea a plecat. Începuse să plece de mult.

Întindea brațele către cer. Never more.

Am strigat după ea. N-a auzit.

Voiam s-o întreb cum o cheamă.

Avea aripi de ceară și din mâini

Îi creșteau flori de ,,nu mă uita”.

Îi era trupul biciuit de soare.

Cercuri de aur zvârlea către cer,

Din glezne-i săreau lasei scântei.

Toate pădurile veneau către ea,

Și florile grădinilor care mor,

Aștept și acum să se întoarcă,

Din ce…

Continuare

Adăugat de ION IONESCU-BUCOVU la Septembrie 29, 2016 la 11:30am — 2 Comentarii

poeţii nu mor niciodată dimineaţa

când moartea doarme goală-n patul lor
tiptil ei goi se duc să facă piaţa
iubita să-şi răsfeţe-n dormitor
c-o floare o cafea şi-un biscuite
cu un sărut etern pasional
chiar şi cu versuri scrise pe perete
întorc clepsidra simplu şi banal
poeţii nu mor niciodată dimineaţa
amor cu moartea noaptea fac mereu
şi morţi de-ar fi tot moartea le-ar da viaţa
căci sunt amanţii ei lăsaţi de dumnezeu
poeţii nu mor dimineaţa...

Adăugat de paparuz adrian la Septembrie 29, 2016 la 11:05am — 7 Comentarii

Incurabil

Când te-am văzut în pat, ca o felină,

Cu părul negru, fluturând sălbatec,

Am și uitat că-s trubadur tomnatec

Și-n lup m-am transformat sub lună plină,

 

M-am aruncat în așternuturi ude

Și-am devorat tot ce-i frumos în tine -

Să știi, iubito, nu mă pot abține;

La pieptul tău magnoliile-s crude

 

Și tu-mi alergi precum un cal prin…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Septembrie 29, 2016 la 1:00am — 4 Comentarii

poem neterminat

atât de străvezie îmi este umbra

și nu pot să o mai chem peste ani

visele sunt dimineți cu ochi strălucitori

-personaje conturate- în pieile

alb/negre așezate pe marginea prăpastiei

să le vină un gând răzleț

de plecare peste ape iluzorii

în care înoată numai peștii cu solzi desprinși

cu aripa sângerândă-trist spectacol al

unui poem neterminat sau poate neîncept-si

el mă tot chema de cealaltă parte cu umerii goi

cu pletele înflorite în…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Septembrie 28, 2016 la 11:30pm — 4 Comentarii

O zi*

Alungă-ți întristarea-n toiul nopții

n-or să se-atingă iernile de noi

doar bine știu, că la dogoarea sorții,

ninsoarea se preschimbă în noroi.

Doi călători la porțile uimirii

într-un destin complet întâmplător,

noi legănăm, în basme, trandafirii,

și lecuim naiadele de dor.

Așezi pe gura ielelor zefirul,

și le transformi în raze verde clar

acolo unde își anină cerul

înțelepciunea sfântului altar.

Așteaptă-mă, te rog, unde…

Continuare

Adăugat de Mihaela Hurray la Septembrie 28, 2016 la 11:00pm — 6 Comentarii

până la miezul nopții Alepul

de dimineață cu telefonul în mână

aștept să fiu mințită frumos

cineva trebuie să-mi coboare un nor

încet-încet

mă acoperă și nu mai văd

ce

iubesc la tine

îmi pregătesc hainele

va veni ziua când mă vei îngropa

de vie

îmi va fi greu primul pumn de țărână

olarul va vorbi frumos trupului meu

de forma unui fruct

potrivit iubirii



nepotrivit oricui

mă frământă un vis pe care nu l-am spus niciodată

de parcă aș trimite… Continuare

Adăugat de Petrea Aurelia la Septembrie 28, 2016 la 6:43pm — 1 Comentariu

Man Ray- subiect închis



Man Ray- subiect închis

Man Ray mi se pare un personaj - subiect închis. Orice descriere, analiză cât de admirativă ar fi ea, nu va atinge mai sus de genunchii artistului. Îl văd cu mâinile crispate pe lumina pe care o sileşte să se culce pentru el pe emulsia fotografică.…

Continuare

Adăugat de adrian grauenfels la Septembrie 28, 2016 la 10:30am — 1 Comentariu

Hanka și balaurul ( basmo-poem)

Hanka și balaurul ( basmo-poem)

Un nume, un om, un scriitor, un drum spre Argentina, unde nu vezi argint, un vin bun, ecuatorul, fără semne distinctive. Navidat. Ea era singură. Un mort, doi morți, toată familia. Vezi rudele? În ceață. S-a evaporat și Hanka. O veche dragoste stinsă ca o lumânare. Silvia venea din NY. Un om nu este niciodată bătrân, poate bolnav. Se moiare de boală, de singurătate, deși credința uneori se păstrează. Adio, nu înțeleg nimic. O limbă, ce a trăit sute de…

Continuare

Adăugat de BMM ( biv-vel-administrator) la Septembrie 28, 2016 la 10:15am — 3 Comentarii

Peisaj tomnatic - autor Aurora Luchian

Șopotește glasul toamnei,

Prin via îmbelșugată,

Vântul prinde trena doamnei,

Și obraznic, vâââj! o saltă.

Trece câmpul în rugină,

Călcând buruieni muiate,

Necăjită-i o sulfină,

Că-și pierdu frunzele toate.

Tuși sec o mătrăgună,

Cică prinse o răceală.

Măsălarița își sună

Șapte toamne-n buimăceală!…

Continuare

Adăugat de Aurora Luchian la Septembrie 28, 2016 la 3:30am — 3 Comentarii

Pătratul iubirii

- Cândva mi-ai fi pus clopoţei la picioare

Să nu pierzi ecoul ce-mi leagă de cer

Minutul acesta. Tu ştii cât mă doare

Că timpul aleargă şi fulguie-a ger.

 

Mi-e dor de-o poveste bizară cu fluturi

Abia întâmplată-ntre noi, cred că ieri,

Stăteai pe un ram de lumină să-mi scuturi

Pe buzele roşii albastre tăceri.

 

Mi-e dor şi de ochii adânci ce…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Septembrie 28, 2016 la 1:00am — 5 Comentarii

Iarna lui 73

Iarna lui 73





La 3 noaptea mă trezesc

mă cheamă picioarele să umblu prin idei

mărşăluiesc cu Seneca, cu Penrose

beau un ceai fierbinte şi-mi amintesc de un camarad fără nume

era iarna lui 73, frig în cortul nostru

noi, soldaţii, lustruiam arme

el tremura de febră şi disperare

nu era foc

nu samavor, nici aspirină

armata îţi dă o pătură îngheţată, un pat de fier, în final un coşciug

tu laşi în urmă o…

Continuare

Adăugat de adrian grauenfels la Septembrie 27, 2016 la 6:00pm — 1 Comentariu

Te-am renegat, Iubire! **

Te-am renegat, Iubire, de ce m-ai zămislit,

Dacă spre Bucurie nu mi-ai zidit o scară,

Și-apoi mi-ai șters Cuvântul în pieptul obosit,

La Porțile Cetății, m-acoperi de ocară!?

Eu căutam Lumina dar tu ai ochii goi

Privești în altă parte, dar ai voit întâi,

Să te ascunzi în ape, ca-n Ziua de Apoi

Să-ți strige amintirea, pe ulițe: ,,Rămâi!"

Uitarea-și bea paharul, mă cerne în abis

Biruitoare, moartea, mi-așterne căpătâi

Din pietrile tăcerii,…

Continuare

Adăugat de Mihaela Hurray la Septembrie 27, 2016 la 11:30am — 4 Comentarii

Arhive Lunare

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

1999

1970

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV, George Ionita
Publicat de george ionita
în Martie 27, 2017

Debutul literar are loc în anul 2000, după întâlnirea cu vechiul coleg
de liceu şi prieten, Mihail I. Vlad, care coordonează apariţia
volumului de poezie "Panta Rhei", la editura Macarie. Prefaţa cărţii
este făcută de scriitorul Cezar Ivanescu, care spune printre
altele:"George Ioniţă scrie o inteligentă poezie de notaţie", adăugând
apoi: "Poet autentic la nivelul trăirii, de o sinceritate
debordantă"... Apariţia volumului este consemnata în publicaţiile
locale, Jurnalul de Dâmboviţa, sub semnătura regretatului Mihail I.
Vlad, Oglinda de Dâmboviţa ( Maximca Grasu). Următorul volum de poezie
apare în anul 2001 - "Umbre", la aceeaşi editură Macarie, coperta şi
ilustraţiile aparţinând pictorului Cornel Ionescu. "Prizonierul unei
clipe" apare în anul 2003 cu o prefaţă semnată de George Sânteprean,
care remarca: "George Ioniţă cunoaşte meşteşugul "de a ciopli"vocabule,
de a adulmeca sensul cuvântului şi de a-i ritma respiraţia".

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-george-ionita

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

128 de ani de la moartea lui EMINESCU
Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Iunie 13, 2017

În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualităţii româneşti în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor şi formaţiei filozofice şi ştiinţifice, apoi chinuiţii şi ameninţaţii ani de slujbaş, în sfârşit, neînduplecaţii ani care i-au măcinat existenţa fizică, în ultima parte a vieţii, prăbuşindu-l definitiv.
Cred că Eminescu-omul, viaţa lui, e greu de descifrat după 128 de ani de la moarte.. Mai bine să lăsăm mărturiile contemporanilor care l-au cunoscut să vorbească. Deși mărturiile lor au pus preț mai mult pe cancanuri, scoțând în relief partea exotică a vieții lui.
El nu a apărut pe un sol arid. În familia lui era o efervescenţă culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Şi mai presus de orice voia ca fiii lui să înveţe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta şi îi încânta cu snoave, proverbe şi eresuri. Şi copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteştilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, ţapinarii. continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/128-de-ani-de-la-moartea-lui-eminescu

Caligrafii

Eminescu - definiţii Postat de Florin T. Roman în Iunie 14, 2017

Pentru sufletul acestui neam, izvorât din lacrimă de sânge şi deprins a suspina şi-a plânge, Eminescu-i rană şi balsam.

Pentru oamenii acestui plai, care şi-au păstrat credinţa vie şi trăiesc cu dor de veşnicie, Eminescu-i un crâmpei de rai.

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/eminescu-defini-ii

Podul
Publicat de Agafia Dragan în Mai 17, 2017 
Gândurile se îmbinau cu prezentul şi amintirile în mintea ei, în aceea zi când după atâţia ani îşi adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate, fără un motiv bine conturat. Pădurea respira aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, ca şi cum drumul străbătut de atâtea ori nu mai era acelaşi. Ce lipsea nu putea să realizeze, nimic nu se schimbase, doar ea pierduse fărâma aceea de suflet unde putea să regăsească fata cu ochii de chihlimbar. Şi apa Gurghiului îşi schimbase matca de la inundaţie.  
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/podul

Stre-suri...

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. Poate revolta îmi grăbește fuga dintr-o zonă în alta, poate neputința de a accepta machiavelismul uman mă face să fiu călător grăbit printre capcanele lumii. Da, capcane! Cum să numești altfel o situație, o imagine, o atitudine reprobabilă? continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor