Postări de blog Octombrie 2009 (17)

Urmele paşilor mei

ai să mă cauţi, asta ştiu,

prin colţul tău de suflet rece

şi-ai să-ţi doreşti din nou să fiu

a sufletului tău pereche



de câte ori în seri pustii

vei vrea ca Ene să te-adoarmă,

ai să mă vezi tăcută.. ştii,

exact ca-n acea zi de toamnă!



vei cere timpul înapoi

divinitatii, şi-ai să tremuri

la gândul că noi amândoi

vom fi din nou ca-n alte vremuri.



nebun vei rascoli-n genunchi

prin frunze ninse pe alei,

să… Continuare

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 31, 2009 la 10:30pm — Nu sunt comentarii

În derivă!

în serile noastre

nimeni nu mai cânta serenade!

inimile au alt ritm-

bat la margine de drum drept

însingurate.



în nopţile noastre

nimeni nu mai face invetarul stelelor!

din când în când clipesc,

mirate că visele noastre

nu le mai ating



în timpul nostru

lacrimile sunt râu în deşert!

purtând cu ele

pene din aripi de îngeri

şi scame de mătase roşie

dintr-o vară trecută



rar...

din ce in ce mai… Continuare

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 30, 2009 la 10:00pm — Nu sunt comentarii

Joc de copil

ştiu să citesc ,
tăcerea firelor de iarba
cu talpile goale..
să-mi pierd privirea
în albastru , în verde...
pot vorbi
cu toate necuvântatoarele
când ascund în cauşul palmei
zâmbetul unei păpădii

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 25, 2009 la 8:30am — Nu sunt comentarii

Parfum

ţi-aş trece dintr-un gând într-altul

să-ţi curg prin vene elixir

când nopţile-şi agată-n stele

veşmântul negru de satin



ţi-aş prinde chipul între palme

în lung sărut l-aş îmbrăca

să dau culoare clipei nude

ce-şi lasă semn pe tâmpla ta



ţi-aş contura cu ochii-nchişi

răspuns la ultima-ntrebare

şi-aş sta ascunsă pe sub gene

închisă într-o răsuflare



ţi-aş fi dorinţa de aproape,

în vis, eu m-aş preface-n…

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 25, 2009 la 8:00am — Nu sunt comentarii

timpanul domnului t1

el avea două urechi stângi şi un singur lob

din care făcea vruum vruum

auzise că aşa se face pentru

mai multă siguranţă & respect de sine



avea o singură scăriţă şi un ciocanel crăpat

în debaraua pe care îşi tot promitea s-o dea jos

de unde scule ca tot omu’ un timpan

bleg şi ăla pentru a nu se spune

diverse vezi doamne

un câine chior care fusese desigur triped

acum mai mişca dintr-o labă se gândea el că

măcar pe-aia o… Continuare

Adăugat de Claudia Radu la Octombrie 23, 2009 la 3:09pm — 2 Comentarii

Gânduri uscate

îmi strâng tâmplele în palme!

vreau să-mi frământ între degete
o clipă si cateva gânduri..
sunt uscate ca frunzele de tutun
ce aşteaptă să fie ars.

inspir profund
şi-mi umplu plamânii
cu fumul dulce-amărui
al miilor de secunde
transformate în scrum

înca nu vreau sa le uit!

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 18, 2009 la 7:30pm — Nu sunt comentarii

Emoţii în oglindă

în toamna asta rece şi deşartă
tot ruginiul se depune-n noi
în straturi fine de ”a fost odată”
prin care trec stropi grei de triste ploi

mai prindem in cauşul mâinii drepte
tangenţe din varatice iubiri,
alinturi de argint pierdut în plete,
regrete transformate-n nerostiri

ne adâncim în oglindiri absente
tot împărţind un zâmbet gol la doi
şi aruncam apoi vina pe toamna
cerşindu-i primăverile-napoi

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 18, 2009 la 6:30pm — Nu sunt comentarii

Vara târzie

ameţit de auriul

toamnei, cea fără de veste,

un lăstun dorea în versuri

să ne spună o poveste



tremurand de întomnare,

singuratic şi confuz,

deplângând natura moartă

lângă-un lan de cucuruz



afişandu-şi stângăcia

se făcuse remarcat

de-o floare de mac târzie

ce roşise de mult drag...



renunţând la o petală

şi făcând o reverenţă

ea-şi plecă îmbujorată

fruntea într-o penitenţă



pentru că ştia,… Continuare

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 18, 2009 la 1:30pm — Nu sunt comentarii

Necuvinte

în dreptul meu cuvintele sunt goale
în jur tăcerea îşi ridică dig
stinghere într-un colţ stau trei vocale
să-şi tremure singurătatea-n frig!

  aştept ca surdo-muţii, doar un semn,
aş şti că în tăcere ne vorbim,
un semn de întrebare trist şi demn
ar spune clar că încă ne iubim!

dar tu-mi vorbeşti în mii de necuvinte
îmbălsămând tăcerea asta grea
în fraze albe, seci, nedesluşite..
abis între iubirea mea şi-a ta!

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 18, 2009 la 1:30pm — Nu sunt comentarii

Incoruptibil

pământul



s-a rostogolit în urechi

ţiuie. e cineva lângă mine

o altă piele. nimic din afară

se leagănă ca un câine lobotomizat

mă bâţâi sternul îmi tremură

lăcrimez cu ciudă încerc să reprim emoţia inhalării

vreau să trag să mă zgudui să mă sfărâm cu degetele

chircite după o naştere grea



oamenii



intră în mine ca într-o secţie de ortopedie

aşteaptă un fel de terapie gipsată să-i sudez până

la următoarea rupere. îi văd… Continuare

Adăugat de Claudia Radu la Octombrie 17, 2009 la 12:39pm — Nu sunt comentarii

în fiecare demon există cel puţin un om

mă priveşte de pe covor

cu ochii ei mari şi ficşi, gâtul frumos tăiat perfect

admir precizia. alien se freacă de picior. îl mângâi, îmi place cum

toarce fericit. se propteşte de mine cu botul lui umed.



în ultimul timp te-ai umanizat prea tare, şopteşte Vocea

tresar. are dreptate: azi am scos trei oameni din mine şi

niciodată parcă nu mi-a fost aşa silă, urăsc corpurile lor cleioase şi diforme

şi ţipetele lor, mai ales ţipetele. după ce mă exorcizez, ei… Continuare

Adăugat de Claudia Radu la Octombrie 12, 2009 la 12:54pm — 1 Comentariu

Cantec de dragoste


un nor am fost
acuma ning,

iţi plâng în palmă-ţi

mă preling

şi de fierbinte mă transform
în abur fin

şi-apoi in nor..
eu,

nu stau locului
...de dor!

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 10, 2009 la 4:00pm — Nu sunt comentarii

Ciudat


...de la o vreme
strâng apusurile-n sân.

ciudat
răsăriturile imi trec
mereu printre degete

până şi lumina unei lumânări
mă îngenunchează
mai des

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 7, 2009 la 7:00am — Nu sunt comentarii

Cum se naşte un poem

mai întâi
cuvintele umblă prin tine
nebune..
unele ciufulite,
altele îmbătate de roşul sângelui..
mereu fremătânde,
îşi desenează stele
pe cerul gurii
 
(iubindu-se intre ele
fără binecuvântarea ratiunii)

atât de nebune,
atât de fierbinţi,
încât
îţi ard degetele
în durerile facerii


(prietenilor mei)

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 2, 2009 la 6:00pm — Nu sunt comentarii

CUVANTUL

Inger
In vesmant
De Lumina.

Adăugat de Nicoleta Milea la Octombrie 1, 2009 la 6:15pm — Nu sunt comentarii

Vis

La miezul noptii
Te-astept
Intr-o Stea.

Adăugat de Nicoleta Milea la Octombrie 1, 2009 la 6:08pm — Nu sunt comentarii

INVITATIE

Traieste-ne
In Dor,
Lumina!

Adăugat de Nicoleta Milea la Octombrie 1, 2009 la 6:02pm — Nu sunt comentarii

Arhive Lunare

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

1999

1970

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV, George Ionita
Publicat de george ionita
în Martie 27, 2017

Debutul literar are loc în anul 2000, după întâlnirea cu vechiul coleg
de liceu şi prieten, Mihail I. Vlad, care coordonează apariţia
volumului de poezie "Panta Rhei", la editura Macarie. Prefaţa cărţii
este făcută de scriitorul Cezar Ivanescu, care spune printre
altele:"George Ioniţă scrie o inteligentă poezie de notaţie", adăugând
apoi: "Poet autentic la nivelul trăirii, de o sinceritate
debordantă"... Apariţia volumului este consemnata în publicaţiile
locale, Jurnalul de Dâmboviţa, sub semnătura regretatului Mihail I.
Vlad, Oglinda de Dâmboviţa ( Maximca Grasu). Următorul volum de poezie
apare în anul 2001 - "Umbre", la aceeaşi editură Macarie, coperta şi
ilustraţiile aparţinând pictorului Cornel Ionescu. "Prizonierul unei
clipe" apare în anul 2003 cu o prefaţă semnată de George Sânteprean,
care remarca: "George Ioniţă cunoaşte meşteşugul "de a ciopli"vocabule,
de a adulmeca sensul cuvântului şi de a-i ritma respiraţia".

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-george-ionita

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

128 de ani de la moartea lui EMINESCU
Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Iunie 13, 2017

În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualităţii româneşti în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor şi formaţiei filozofice şi ştiinţifice, apoi chinuiţii şi ameninţaţii ani de slujbaş, în sfârşit, neînduplecaţii ani care i-au măcinat existenţa fizică, în ultima parte a vieţii, prăbuşindu-l definitiv.
Cred că Eminescu-omul, viaţa lui, e greu de descifrat după 128 de ani de la moarte.. Mai bine să lăsăm mărturiile contemporanilor care l-au cunoscut să vorbească. Deși mărturiile lor au pus preț mai mult pe cancanuri, scoțând în relief partea exotică a vieții lui.
El nu a apărut pe un sol arid. În familia lui era o efervescenţă culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Şi mai presus de orice voia ca fiii lui să înveţe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta şi îi încânta cu snoave, proverbe şi eresuri. Şi copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteştilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, ţapinarii. continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/128-de-ani-de-la-moartea-lui-eminescu

Caligrafii

Eminescu - definiţii Postat de Florin T. Roman în Iunie 14, 2017

Pentru sufletul acestui neam, izvorât din lacrimă de sânge şi deprins a suspina şi-a plânge, Eminescu-i rană şi balsam.

Pentru oamenii acestui plai, care şi-au păstrat credinţa vie şi trăiesc cu dor de veşnicie, Eminescu-i un crâmpei de rai.

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/eminescu-defini-ii

Podul
Publicat de Agafia Dragan în Mai 17, 2017 
Gândurile se îmbinau cu prezentul şi amintirile în mintea ei, în aceea zi când după atâţia ani îşi adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate, fără un motiv bine conturat. Pădurea respira aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, ca şi cum drumul străbătut de atâtea ori nu mai era acelaşi. Ce lipsea nu putea să realizeze, nimic nu se schimbase, doar ea pierduse fărâma aceea de suflet unde putea să regăsească fata cu ochii de chihlimbar. Şi apa Gurghiului îşi schimbase matca de la inundaţie.  
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/podul

Stre-suri...

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. Poate revolta îmi grăbește fuga dintr-o zonă în alta, poate neputința de a accepta machiavelismul uman mă face să fiu călător grăbit printre capcanele lumii. Da, capcane! Cum să numești altfel o situație, o imagine, o atitudine reprobabilă? continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor