Postări de blog Octombrie 2009 (17)

Urmele paşilor mei

ai să mă cauţi, asta ştiu,

prin colţul tău de suflet rece

şi-ai să-ţi doreşti din nou să fiu

a sufletului tău pereche



de câte ori în seri pustii

vei vrea ca Ene să te-adoarmă,

ai să mă vezi tăcută.. ştii,

exact ca-n acea zi de toamnă!



vei cere timpul înapoi

divinitatii, şi-ai să tremuri

la gândul că noi amândoi

vom fi din nou ca-n alte vremuri.



nebun vei rascoli-n genunchi

prin frunze ninse pe alei,

să… Continuare

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 31, 2009 la 10:30pm — Nu sunt comentarii

În derivă!

în serile noastre

nimeni nu mai cânta serenade!

inimile au alt ritm-

bat la margine de drum drept

însingurate.



în nopţile noastre

nimeni nu mai face invetarul stelelor!

din când în când clipesc,

mirate că visele noastre

nu le mai ating



în timpul nostru

lacrimile sunt râu în deşert!

purtând cu ele

pene din aripi de îngeri

şi scame de mătase roşie

dintr-o vară trecută



rar...

din ce in ce mai… Continuare

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 30, 2009 la 10:00pm — Nu sunt comentarii

Joc de copil

ştiu să citesc ,
tăcerea firelor de iarba
cu talpile goale..
să-mi pierd privirea
în albastru , în verde...
pot vorbi
cu toate necuvântatoarele
când ascund în cauşul palmei
zâmbetul unei păpădii

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 25, 2009 la 8:30am — Nu sunt comentarii

Parfum

ţi-aş trece dintr-un gând într-altul

să-ţi curg prin vene elixir

când nopţile-şi agată-n stele

veşmântul negru de satin



ţi-aş prinde chipul între palme

în lung sărut l-aş îmbrăca

să dau culoare clipei nude

ce-şi lasă semn pe tâmpla ta



ţi-aş contura cu ochii-nchişi

răspuns la ultima-ntrebare

şi-aş sta ascunsă pe sub gene

închisă într-o răsuflare



ţi-aş fi dorinţa de aproape,

în vis, eu m-aş preface-n…

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 25, 2009 la 8:00am — Nu sunt comentarii

timpanul domnului t1

el avea două urechi stângi şi un singur lob

din care făcea vruum vruum

auzise că aşa se face pentru

mai multă siguranţă & respect de sine



avea o singură scăriţă şi un ciocanel crăpat

în debaraua pe care îşi tot promitea s-o dea jos

de unde scule ca tot omu’ un timpan

bleg şi ăla pentru a nu se spune

diverse vezi doamne

un câine chior care fusese desigur triped

acum mai mişca dintr-o labă se gândea el că

măcar pe-aia o… Continuare

Adăugat de Claudia Radu la Octombrie 23, 2009 la 3:09pm — 2 Comentarii

Gânduri uscate

îmi strâng tâmplele în palme!

vreau să-mi frământ între degete
o clipă si cateva gânduri..
sunt uscate ca frunzele de tutun
ce aşteaptă să fie ars.

inspir profund
şi-mi umplu plamânii
cu fumul dulce-amărui
al miilor de secunde
transformate în scrum

înca nu vreau sa le uit!

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 18, 2009 la 7:30pm — Nu sunt comentarii

Emoţii în oglindă

în toamna asta rece şi deşartă
tot ruginiul se depune-n noi
în straturi fine de ”a fost odată”
prin care trec stropi grei de triste ploi

mai prindem in cauşul mâinii drepte
tangenţe din varatice iubiri,
alinturi de argint pierdut în plete,
regrete transformate-n nerostiri

ne adâncim în oglindiri absente
tot împărţind un zâmbet gol la doi
şi aruncam apoi vina pe toamna
cerşindu-i primăverile-napoi

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 18, 2009 la 6:30pm — Nu sunt comentarii

Vara târzie

ameţit de auriul

toamnei, cea fără de veste,

un lăstun dorea în versuri

să ne spună o poveste



tremurand de întomnare,

singuratic şi confuz,

deplângând natura moartă

lângă-un lan de cucuruz



afişandu-şi stângăcia

se făcuse remarcat

de-o floare de mac târzie

ce roşise de mult drag...



renunţând la o petală

şi făcând o reverenţă

ea-şi plecă îmbujorată

fruntea într-o penitenţă



pentru că ştia,… Continuare

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 18, 2009 la 1:30pm — Nu sunt comentarii

Necuvinte

în dreptul meu cuvintele sunt goale
în jur tăcerea îşi ridică dig
stinghere într-un colţ stau trei vocale
să-şi tremure singurătatea-n frig!

  aştept ca surdo-muţii, doar un semn,
aş şti că în tăcere ne vorbim,
un semn de întrebare trist şi demn
ar spune clar că încă ne iubim!

dar tu-mi vorbeşti în mii de necuvinte
îmbălsămând tăcerea asta grea
în fraze albe, seci, nedesluşite..
abis între iubirea mea şi-a ta!

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 18, 2009 la 1:30pm — Nu sunt comentarii

Incoruptibil

pământul



s-a rostogolit în urechi

ţiuie. e cineva lângă mine

o altă piele. nimic din afară

se leagănă ca un câine lobotomizat

mă bâţâi sternul îmi tremură

lăcrimez cu ciudă încerc să reprim emoţia inhalării

vreau să trag să mă zgudui să mă sfărâm cu degetele

chircite după o naştere grea



oamenii



intră în mine ca într-o secţie de ortopedie

aşteaptă un fel de terapie gipsată să-i sudez până

la următoarea rupere. îi văd… Continuare

Adăugat de Claudia Radu la Octombrie 17, 2009 la 12:39pm — Nu sunt comentarii

în fiecare demon există cel puţin un om

mă priveşte de pe covor

cu ochii ei mari şi ficşi, gâtul frumos tăiat perfect

admir precizia. alien se freacă de picior. îl mângâi, îmi place cum

toarce fericit. se propteşte de mine cu botul lui umed.



în ultimul timp te-ai umanizat prea tare, şopteşte Vocea

tresar. are dreptate: azi am scos trei oameni din mine şi

niciodată parcă nu mi-a fost aşa silă, urăsc corpurile lor cleioase şi diforme

şi ţipetele lor, mai ales ţipetele. după ce mă exorcizez, ei… Continuare

Adăugat de Claudia Radu la Octombrie 12, 2009 la 12:54pm — 1 Comentariu

Cantec de dragoste


un nor am fost
acuma ning,

iţi plâng în palmă-ţi

mă preling

şi de fierbinte mă transform
în abur fin

şi-apoi in nor..
eu,

nu stau locului
...de dor!

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 10, 2009 la 4:00pm — Nu sunt comentarii

Ciudat


...de la o vreme
strâng apusurile-n sân.

ciudat
răsăriturile imi trec
mereu printre degete

până şi lumina unei lumânări
mă îngenunchează
mai des

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 7, 2009 la 7:00am — Nu sunt comentarii

Cum se naşte un poem

mai întâi
cuvintele umblă prin tine
nebune..
unele ciufulite,
altele îmbătate de roşul sângelui..
mereu fremătânde,
îşi desenează stele
pe cerul gurii
 
(iubindu-se intre ele
fără binecuvântarea ratiunii)

atât de nebune,
atât de fierbinţi,
încât
îţi ard degetele
în durerile facerii


(prietenilor mei)

Adăugat de Mioara Băluţă la Octombrie 2, 2009 la 6:00pm — Nu sunt comentarii

CUVANTUL

Inger
In vesmant
De Lumina.

Adăugat de Nicoleta Milea la Octombrie 1, 2009 la 6:15pm — Nu sunt comentarii

Vis

La miezul noptii
Te-astept
Intr-o Stea.

Adăugat de Nicoleta Milea la Octombrie 1, 2009 la 6:08pm — Nu sunt comentarii

INVITATIE

Traieste-ne
In Dor,
Lumina!

Adăugat de Nicoleta Milea la Octombrie 1, 2009 la 6:02pm — Nu sunt comentarii

Arhive Lunare

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

1999

1970

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

despre mine
Publicat de Iordache Anisoara 

După cum văd, dragilor, am intrat în prelungiri în jocul de-a viața și moartea.
Așa că, vă voi necăji cu versurile mele șchioape, smucite, zăpăcite și zornăitoare.
Vă iubesc pentru că îmi hrăniți sufletul cu lumina versurilor.
Fraților, să vă amintiți și de mine păcătoasa și să mă pomeniți în rugăciunile voastre.
Cu drag,
anişoara iordache( 7 -12-1956-nu ştiu dacă mi-a murit sufletul)

........
într-un pahar cu apă

sub povara setei o umbră-

precum piatra-i șlefuită
de neastâmpărul apelor
așa și umbra
pierde conturul
când i se-arată paloșul luminii
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/despre-mine

Din urmă...

MEDALION LIRIC - NICHITA STĂNESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 
(80 de ani de la naștere)
Nichita e un Paranif din Bizanț căzut în literele românești precum Eminescu din cer, un veșnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității de un talent unic de meșteșugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „Se umflă emoția, bezna,/ ca și cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie” Candori feline ne umple de duh în: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorității prin cuvânt: „O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/medalion-liric-nichita-st-nescu

Articole

Lucian Boia - istoric sau mit? Publicat de Florin T. Roman în Martie 19, 2017

Dacă cineva nu e la curent cu sensul actual al cuvântului “naţionalism” îl poate lesne afla din DEX - ediţia a II-a: doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor şi aspiraţiilor naţionale, sau din Marele dicţionar de neologisme: politică şi ideologie care urmăresc întreţinerea izolării şi aţâţarea urii de rasă şi naţionalitate; tendinţă de a aprecia exclusiv şi exagerat tot ceea ce aparţine propriei naţiuni. Nelăsându-se deloc afectat de naţionalism, profesorul Lucian Boia de la Universitatea din Bucureşti a devenit, step by step, un mare istoric al României, poate celmare. g.com/forum/topics/lucian-boia-istoric-sau-mit

ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME – STARPRESS 2017, AUTOR LIGYA DIACONESCU - publicat de Florin T Roman
Dacă mai există vreun om de cultură român care încă nu a făcut cunoştinţă cu Doamna Limbii sale materne, Ligya Diaconescu, înseamnă că, citind aceste rânduri, a sosit momentul să o cunoască. De ce Ligya Diaconescu este Doamna Limbii române? Nu neapărat pentru că este jurnalistă, poetă, scriitoare, publicistă de cetăţenie română. Nu pentru că deţine titluri de director general, de proprietar sau membru al unor prestigioase asociaţii, reviste, cluburi culturale române şi internaţionale. 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/antologia-scriitorilor-rom-ni-contemporani-din-ntreaga-lume

Alexandru Dragomir şi Sarcina Gândirii Postat de adrian grauenfels în Februarie 15, 2017

Alexandru Dragomir şi Sarcina Gândirii "He had a brilliant philosophical mind who refused to publish a single page in his life" (Wikipedia) Prea puţin cunoscut, filosoful român Alexandru Dragomir (1916-2002) a fost elevul apreciat al marelui Martin Heidegger care îi admira gândirea strălucită. Cei doi lucrează şi discută îndelung metafizica, expusă în seminarele ţinute de Heidegger până în 1943 când Dragomir este obligat să părăsească seminarul din Freiburg pe care îl urmase, după spusele profesorului său: "Cu mare sârg şi reuşite excepţionale". Provenea dintr-o familie clujeană de intelectuali şi dobândise două licenţe: Dreptul apoi Litere şi Filosofie (1939).

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/alexandru-dragomir-i-sarcina-g-ndirii

Caligrafii

Zilele care trec prin noi și "Poeții cetății"
Publicat de ileana popescu bâldea
în Martie 4, 2017

O cafenea… ca multe altele din București. Doar că părea orientată către soare. Acolo s-au întâlnit , din nou, astăzi, „Poeții cetății”. Adunați de fiecare dată, într-un afiș sub formă de carte. Și, de cele mai multe ori, alții.Câteva mese au devenit numeroase, când ultimii au venit. Rumoare, salut, zâmbete, priviri calde și umede. M-am detașat, cumva, de ei, intrând într-o muscă mai cuminte ca de obicei, înzestrată, vremelnic, cu sufletul și ochii mei. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/zilele-care-trec-prin-noi-si-poetii-cetatii

Stre-suri...

Oamenii mari se supără... Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 19, 2017

… când oamenii mici mereu fac ceva pentru a-i enerva pe cei dintâi. și nu știu cum se întâmplă că nimeni nu ia atitudine pentru a-i pune cu fața la zid. căci, în loc să se hrănească, întotdeauna, cu aer, astfel încât să preîntâmpine acuzația de joc părtinitor pentru o roșie, un castravete sau o fasole autohtonă, aceștia le consumă fără discernământ, uitând că s-ar putea să fie pe rafturi datorită vreunui program implementat de cineva din familie care, evident, prin manipulare, a ajuns să guverneze. off, regizorul acesta din Dumnezeu, nu se orientează și el când împinge pe unul sau altul către Palatul Victoria! continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/4029617:Topic:1310591?xg_source=activity

Din ciclul axiomatic „hoţii noştrii e mai buni”*
Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe în Februarie 2, 2017 
Democrația, chiar așa schioapă, chioară și cu capul spart, e unica modalitate de a crea iluzia poporului că poate avea puterea. Iar orice chestie democartică are nevoie de politiceni. De un parlament în care să se adune cei mai cei dintre noi și să facă legi. Mai bune mai nebune. Iar atunci când poporul, care i-a trimis acolo prin vot, îi numește pe toți hoți ceva nu e bine.  
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/din-ciclul-axiomatic-hotii-nostrii-e-mai-buni

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor