Postări de blog Octombrie 2014 (234)

a căzut bruma

mă doare tot sufletul

care mi-a rămas nebrumat

sub fereastra dinspre grădină

unde crizantema toamnei

încă mai suspină uşor

acolo l-am aplecat

vino zâmbet cald şi nemuritor

acoperă-mi gândul nefericit

al dimineţilor de duminică

vreau lungimea sufletului

cu şchioapa din doi în doi

să-ţi măsor

mai plânge toamna în pridvor

pe fiorul unui cântec

ce l-ai propus ca şlagăr

stau şi-ascult şi-aştept răspuns

sub raza…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Octombrie 31, 2014 la 8:30pm — 4 Comentarii

copil în cărbune colorez*

păpuşarul strănută păpuşa tremură

joc- filigran în gândirea copilului creşte

copilul are ochi mari cât nucile verzi

aşteaptă să bată să crească ramurile piesei 

în care actorul rosteşte pricepe mult sau puţin

din cântecul stepei în care se-adapă

străinii cu lanţuri pe chip la picioare

mâinile-s libere zburdă pe taste litere scapă

covor de cuvinte ecouri de scâncet

este ecoul din cuibul de viespe …

Continuare

Adăugat de Anne Marie Bejliu la Octombrie 31, 2014 la 10:30am — 2 Comentarii

imposibila trecere**

n-am înțeles cum colbul acesta

se poate frământa în fulgere cu atâta furie

deși mai mereu stă presărat pe aripi de fluture

din ce pocal se adapă și se adună în sâni aprig

atât de viu încât candela abia mai pâlpâie

din ce unghiuri se adună în mâini hohotul vântului

care-mi arde timpanele întâi

de parcă nu e de ajuns colivia de care îmi lovesc coroana

și îmi scot uneori harpa

doar atât cât să simt pe buze un strop de nemurire

nu am…

Continuare

Adăugat de Romita Malina Constantin la Octombrie 31, 2014 la 9:30am — 3 Comentarii

Uitarea...

şi-a început drumul cu ploaia de vara
rapid şi repede zăpuşeala
să continue
să curgă apa din mine. Îmi curăţ crengile de
uscături,
vreascuri ce ard mocnit.
Mi-e dor de mine cu mine în suflet.

Adăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Octombrie 31, 2014 la 1:00am — 4 Comentarii

România pe înțelesul tuturor

O bucată de Brâncuși
recit infinit Arghezi
ce să faci cu interpuși
capra își visează iezii

Recit infinit Arghezi
cloșcă fără pui de aur
într-o Rusie-a amiezii
soarele parcă-i un taur

Cloșcă fără pui de aur
ce să faci cu interpuși
când n-ai o tristețe faur
și-o bucată de Brâncuși

Recit infinit Arghezi
într-o clipă a amiezii

Costel Zăgan, CEZEISME II

Adăugat de Costel Zăgan la Octombrie 30, 2014 la 11:45pm — 1 Comentariu

Sens autumnal

Toamna îmi şopteşte
Că voi fi frunzele
Căzute din castani,
Din fagi ori stejari,
Doar sufletul meu mai poate
Să ţină loc de ramuri,
Să afle cum cântă ploile
Singurătăţii pădurii.
Peste mine aud urmele,
Până şi stelele uneori
Pot păşi,
Mi-a dăruit toamna
Ne moartea visării
Când iubirea poate simţi
Răcoarea vântului
Fără ca trupul să-i fie
Creanga subţire şi mută...

Adăugat de mihai katidas la Octombrie 30, 2014 la 8:23pm — Nu sunt comentarii

eresuri efemere

În curtea casei mele se-adună la taifas

Atâtea zburătoare, cu glas şi fără glas.

Sunt păsări ce se ceartă şi insistent tot cer

Să li se dea mâncare, căci totu-i efemer.

Să moară nemâncate-nu e mai mare chin

Când alţii se îmbată cu al puterii vin.

Pe gardul ros de vreme, o vrabie micuţă

Se ciondăneşte zilnic cu vesela stăncuţă.

Şi două rândunele s-au pus pe aprig sfat

Căci nu vor să îl aibă acum ca împărat

Pe sturzul care este atât de…

Continuare

Adăugat de Antimia Dobromir la Octombrie 30, 2014 la 3:06pm — 2 Comentarii

Implorare

-Nu trage !
strigă îngenunchiată
în faţa icoanei
cu Preasfânta Născătoare
de Dumnezeu,
mama soldatului
care-şi apăra ţara.
Dar inamicul a tras.
Mama începu să plângă,
icoana începu să plângă,
Precista începu să plângă,
Dumnezeu începu să plângă,
inamicul începu şi el să plângă.
Doar fiul şi îngenunchierea tăceau...

Adăugat de Florin T. Roman la Octombrie 30, 2014 la 12:15pm — 4 Comentarii

bătaia vântului*

bătaia vântului

pădurea-n odăjdii de toamnă,

suvenir, silabe, descânt,

potecile-nveşmântate în zale

se-ntorc în mormânt.

pe sub boltele-nalte ale tăcerii

se-ascunde ecoul târziu,

aripa răscrucilor

rupe şi sperie tot ce e viu.

cerne cerul aur şi scrum,

nimeni nu se-aude în noapte,

nimeni, nimeni nu e pe drum,

doar umbre şi şoapte...

lângă trofeele frunzelor,

fie-mi pletele tale

salcia care mă…

Continuare

Adăugat de ION IONESCU-BUCOVU la Octombrie 30, 2014 la 10:30am — 2 Comentarii

La oglindă**'**

seara îţi despleteşti părul

murmurul tău de linişte şi amurgire

ajunge prin oglindă la mine

avem atâtea nespuse

plutesc prin

cameră se izbesc de lucruri ca nişte baloane de săpun

spărgându-se fără sunet

mă ascund în spatele unei cărţi

acesta e momentul zilei când

te pot privi cu adevărat

pot simţi cum timpul capătă densitate fermitate

aproape că îngheaţă şi nu mai rupe bucăţi din mine

aş vrea să prelungesc starea aceasta până…

Continuare

Adăugat de Simion Cozmescu la Octombrie 30, 2014 la 9:00am — 18 Comentarii

joc de frunze

coborât din vise

în sufletul meu

plutesc pe doruri

îmbrăcate-n iubire

şoaptă şi cântec

culoarea divulgă

galben verde albastru

gelozie speranţă dorinţă

freamăt tomnatic

fugi frunză

adăposteşte-te

la geamul unde

răsăritul vine

în fiecare dimineaţă

sufletul meu mereu

acolo te va căuta…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Octombrie 30, 2014 la 3:30am — 14 Comentarii

Trenul vieţii...****

aşteaptă impiegatul să schimbe macazul. Întorc

privirea spre origini-înainte să-mi asigur zborul

pe şine. Colind vagon cu vagon să-mi ajung gara

în care mai adaug unul. Curat să fie. Doar o canapea,

o masă şi o bibliotecă plină de cărţi

cu pagini goale

să le pot umple cu trăirea.

Sufletul.

Sufletul priveşte fereastra

prin care aleargă lumea să mă prindă. Mă voi aşeza

(doar) la umbra vişinului meu. Are acel gust

dulce-amar…

Continuare

Adăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Octombrie 30, 2014 la 1:30am — 20 Comentarii

Cireșul din ogradă

În anii copilăriei, când la bunica eram,

În cireșul din ogradă îmi plăcea să urc pe ram.

Crengile-i atingeau cerul, în brațe când mă lua,

Sau așa îmi părea mie, că, din vârf, eu pot zbura…

Păsărele minunate-și făceau cuiburi sus, pe ramuri,

Mierle, rândunici sau vrăbii și-alte nu știu câte neamuri,

Sub perdeaua grea de frunze ciripeau cu veselie.

Eu, copilă inocentă, credeam că îmi vorbesc mie.

Fructele catifelate mă-mbiau cu-a lor aromă,

Să…

Continuare

Adăugat de CAMELIA ARDELEAN la Octombrie 30, 2014 la 12:41am — Nu sunt comentarii

pomul interzis



De câte ori se-oprise el pe stradă

Un zâmbet pur ar fi dorit să vadă,

Un cântec să audă, în surdină,

Să treacă prin a raiului grădină.



Şi câte flori sunt adunate, iată,

El poate n-o să ştie niciodată.

Dar nici câţi îngeri îngrijesc grădina.

Se-ntreabă doar a cui fusese vina,



Când îşi dorise doar o-mbucătură

De măr, dar şarpele viclean, cu ură,

Îl împinsese cât mai jos, în iad.

El nu credea… Continuare

Adăugat de Antimia Dobromir la Octombrie 29, 2014 la 6:29pm — 6 Comentarii

Fotografia*

Prin așteptarea mea

Trece un tren -

Peisaje repezi, perdele rupte din fereastră,

Plutind un timp peste toamnă

Și întâlnirea mea reală, dormind undeva

În câmpul unei prevestiri fără timp,

Sub ocolul înalt al…

Continuare

Adăugat de Vasile Gheorghe la Octombrie 29, 2014 la 11:00am — 9 Comentarii

Ea

Ea stătea întinsă pe mal

ca o piatră prețioasă pe degetul râului

era albă

lumină cernută prin pleoapă de mânz

jefuit

și dezbrăcat de veșmântul galopului

își îmbrăcase libertatea în zdrențe

mai crezuse în dreptate ca în glas de duhovnic

înainte de moarte sufletul se privise în ecou

-lumânare între oglinzile palmei-

acum cu frunze galbene își hrănește pământul

antenele sevei îi caută în păr rădăcini

cu glas de aramă o…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Octombrie 29, 2014 la 8:24am — 3 Comentarii

Plec...

în verdele munţilor. Lutul din grădina
plină de ciuperci de după ploaie ieşite
şi loc nu-şi găsesc în lumea lor, îl las
în spatele umbrei mele
să colcăie
precum
viermii la morminte. Vacarmul îşi latră
la lună neputinţa. Râd durerii. Degetul la gură:
ssst.
Linişte.
Zbor albastru.
Sufletul e cu mine.

Adăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Octombrie 29, 2014 la 1:30am — 4 Comentarii

lecții despre cum se învață mersul în picioare*

între mine și mine străbat timpuri de respirare

ce mă lovesc în obraz

de câte ori clădesc piramide în marele canion



în toate direcțiile mă chem

și tratez universul cu spatele

de amorul artei

doar așa ca să fac diferența dintre absență și iubire

într-o falsă afișată ignoranță

din care mă desprind doar în cântec



uneori rămân doar eu

femeia aceea imposibil de păstrat pe buzele tale

sonora metaforă prin care se rotesc…

Continuare

Adăugat de Romita Malina Constantin la Octombrie 28, 2014 la 10:00pm — 4 Comentarii

te cânt iubito dimineaţa*

eşti partitura braille

de dumnezeu

te acordez în răsărituri

şi te ascult baladă

cu palmele căuş

de dorul meu

te cânt iubito

ca pe o sonată

ca un lied

ori jazz nebun

îmi eşti şi muzică

îmi eşti chiar viaţă

îţi sunt un menestrel

la umbra ta

te cânt în fiecare linişte

a nopţii

iar tu mă laşi

şi mă dezlaşi

să te ridic

să te cobor

acolo unde îngerii învie

acolo unde demonii ucid

te…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Octombrie 28, 2014 la 10:00pm — 3 Comentarii

pentru că nu știu unde se ține piesa de teatru*

alerg cu scena-n spinare

o plimb de colo-colo

nu se știe niciodată când e nevoie de ea deschisă

casa de bilete e dată pe liber

e mocca măăă

am și doi figuranți de plastic

măcar să am cu cine vorbi în puzderia de oameni goi

dom`le când te uiți la ei și le vezi doar carcasa

își vine s-o iei la fugă nu alta

ce-o fi cu ei de umblă așa dezmembrați

numai Dumnezeu știe

sau poate că nici El

când se numără pe inventar dă cu…

Continuare

Adăugat de Carmen Ștefania Luca(Odin) la Octombrie 28, 2014 la 9:30pm — 5 Comentarii

Arhive Lunare

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

1999

1970

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Yehuda Amichai tradus în limba Română, premieră mondială Publicat de adrian grauenfels în August 12, 2017

 De la bun început trebuie să recunosc că numele lui nu-mi spunea mare lucru când la începutul anului 2017 i-am cules o carte de pe rafturile unui anticariat din Londra. A fost o zi în care am pescuit, cum îmi place mie să spun - doi poeți: Yehuda Amichai și Rita Dove. Apele erau tulburi. Le-am deschis cărțile și am citit din fiecare câteva poeme. Nu știam nici căror națiuni le aparțin și nici dacă sunt în viață sau nu, cu atât mai puțin valoarea. După o săptămână Rita s-a așezat în bibliotecă alături de alți autori însă Yehuda a rămas lângă mine, zi de zi, timp de șase luni. M-a fascinat înainte de toate omul pe care începeam să-l cunosc și pe care îl găseam privindu-mă și zâmbindu-mi parcă numai mie, de fiecare dată, din spatele versurilor. Relația asta de intimitate pe care o construia poezia lui ca pe o casă cu mine și pe care apoi tot el mi-o lăuda cu atâta sinceritate - chestie pe care nu o mai întâlnisem decât la Walt Whitman - m-a făcut să nu-i pot rezista și azi sunt mândru că m-am încăpățânat să-l citesc și pot spune cu mâna pe inimă că descoperirea acestuia a luat loc repede în galeria celor mai însemnate revelații din viața mea alături de nume ca Pavese, Walt Whitman cum spuneam, Yannis Ritsos, Dylan Thomas, dacă e să mă refer numai la poezia lumii. Altfel nu m-aș fi apucat ca nebunul să traduc continuu din creația acestuia.

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/yehuda-amichai-tradus-n-limba-rom-n-premier-mondial

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor