Postări de blog Octombrie 2014 (234)

a căzut bruma

mă doare tot sufletul

care mi-a rămas nebrumat

sub fereastra dinspre grădină

unde crizantema toamnei

încă mai suspină uşor

acolo l-am aplecat

vino zâmbet cald şi nemuritor

acoperă-mi gândul nefericit

al dimineţilor de duminică

vreau lungimea sufletului

cu şchioapa din doi în doi

să-ţi măsor

mai plânge toamna în pridvor

pe fiorul unui cântec

ce l-ai propus ca şlagăr

stau şi-ascult şi-aştept răspuns

sub raza…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Octombrie 31, 2014 la 8:30pm — 4 Comentarii

copil în cărbune colorez*

păpuşarul strănută păpuşa tremură

joc- filigran în gândirea copilului creşte

copilul are ochi mari cât nucile verzi

aşteaptă să bată să crească ramurile piesei 

în care actorul rosteşte pricepe mult sau puţin

din cântecul stepei în care se-adapă

străinii cu lanţuri pe chip la picioare

mâinile-s libere zburdă pe taste litere scapă

covor de cuvinte ecouri de scâncet

este ecoul din cuibul de viespe …

Continuare

Adăugat de Anne Marie Bejliu la Octombrie 31, 2014 la 10:30am — 2 Comentarii

imposibila trecere**

n-am înțeles cum colbul acesta

se poate frământa în fulgere cu atâta furie

deși mai mereu stă presărat pe aripi de fluture

din ce pocal se adapă și se adună în sâni aprig

atât de viu încât candela abia mai pâlpâie

din ce unghiuri se adună în mâini hohotul vântului

care-mi arde timpanele întâi

de parcă nu e de ajuns colivia de care îmi lovesc coroana

și îmi scot uneori harpa

doar atât cât să simt pe buze un strop de nemurire

nu am…

Continuare

Adăugat de Romita Malina Constantin la Octombrie 31, 2014 la 9:30am — 3 Comentarii

Uitarea...

şi-a început drumul cu ploaia de vara
rapid şi repede zăpuşeala
să continue
să curgă apa din mine. Îmi curăţ crengile de
uscături,
vreascuri ce ard mocnit.
Mi-e dor de mine cu mine în suflet.

Adăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Octombrie 31, 2014 la 1:00am — 4 Comentarii

România pe înțelesul tuturor

O bucată de Brâncuși
recit infinit Arghezi
ce să faci cu interpuși
capra își visează iezii

Recit infinit Arghezi
cloșcă fără pui de aur
într-o Rusie-a amiezii
soarele parcă-i un taur

Cloșcă fără pui de aur
ce să faci cu interpuși
când n-ai o tristețe faur
și-o bucată de Brâncuși

Recit infinit Arghezi
într-o clipă a amiezii

Costel Zăgan, CEZEISME II

Adăugat de Costel Zăgan la Octombrie 30, 2014 la 11:45pm — 1 Comentariu

Sens autumnal

Toamna îmi şopteşte
Că voi fi frunzele
Căzute din castani,
Din fagi ori stejari,
Doar sufletul meu mai poate
Să ţină loc de ramuri,
Să afle cum cântă ploile
Singurătăţii pădurii.
Peste mine aud urmele,
Până şi stelele uneori
Pot păşi,
Mi-a dăruit toamna
Ne moartea visării
Când iubirea poate simţi
Răcoarea vântului
Fără ca trupul să-i fie
Creanga subţire şi mută...

Adăugat de mihai katidas la Octombrie 30, 2014 la 8:23pm — Nu sunt comentarii

eresuri efemere

În curtea casei mele se-adună la taifas

Atâtea zburătoare, cu glas şi fără glas.

Sunt păsări ce se ceartă şi insistent tot cer

Să li se dea mâncare, căci totu-i efemer.

Să moară nemâncate-nu e mai mare chin

Când alţii se îmbată cu al puterii vin.

Pe gardul ros de vreme, o vrabie micuţă

Se ciondăneşte zilnic cu vesela stăncuţă.

Şi două rândunele s-au pus pe aprig sfat

Căci nu vor să îl aibă acum ca împărat

Pe sturzul care este atât de…

Continuare

Adăugat de Antimia Dobromir la Octombrie 30, 2014 la 3:06pm — 2 Comentarii

Implorare

-Nu trage !
strigă îngenunchiată
în faţa icoanei
cu Preasfânta Născătoare
de Dumnezeu,
mama soldatului
care-şi apăra ţara.
Dar inamicul a tras.
Mama începu să plângă,
icoana începu să plângă,
Precista începu să plângă,
Dumnezeu începu să plângă,
inamicul începu şi el să plângă.
Doar fiul şi îngenunchierea tăceau...

Adăugat de Florin T. Roman la Octombrie 30, 2014 la 12:15pm — 4 Comentarii

bătaia vântului*

bătaia vântului

pădurea-n odăjdii de toamnă,

suvenir, silabe, descânt,

potecile-nveşmântate în zale

se-ntorc în mormânt.

pe sub boltele-nalte ale tăcerii

se-ascunde ecoul târziu,

aripa răscrucilor

rupe şi sperie tot ce e viu.

cerne cerul aur şi scrum,

nimeni nu se-aude în noapte,

nimeni, nimeni nu e pe drum,

doar umbre şi şoapte...

lângă trofeele frunzelor,

fie-mi pletele tale

salcia care mă…

Continuare

Adăugat de ION IONESCU-BUCOVU la Octombrie 30, 2014 la 10:30am — 2 Comentarii

La oglindă**'**

seara îţi despleteşti părul

murmurul tău de linişte şi amurgire

ajunge prin oglindă la mine

avem atâtea nespuse

plutesc prin

cameră se izbesc de lucruri ca nişte baloane de săpun

spărgându-se fără sunet

mă ascund în spatele unei cărţi

acesta e momentul zilei când

te pot privi cu adevărat

pot simţi cum timpul capătă densitate fermitate

aproape că îngheaţă şi nu mai rupe bucăţi din mine

aş vrea să prelungesc starea aceasta până…

Continuare

Adăugat de Simion Cozmescu la Octombrie 30, 2014 la 9:00am — 18 Comentarii

joc de frunze

coborât din vise

în sufletul meu

plutesc pe doruri

îmbrăcate-n iubire

şoaptă şi cântec

culoarea divulgă

galben verde albastru

gelozie speranţă dorinţă

freamăt tomnatic

fugi frunză

adăposteşte-te

la geamul unde

răsăritul vine

în fiecare dimineaţă

sufletul meu mereu

acolo te va căuta…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Octombrie 30, 2014 la 3:30am — 14 Comentarii

Trenul vieţii...****

aşteaptă impiegatul să schimbe macazul. Întorc

privirea spre origini-înainte să-mi asigur zborul

pe şine. Colind vagon cu vagon să-mi ajung gara

în care mai adaug unul. Curat să fie. Doar o canapea,

o masă şi o bibliotecă plină de cărţi

cu pagini goale

să le pot umple cu trăirea.

Sufletul.

Sufletul priveşte fereastra

prin care aleargă lumea să mă prindă. Mă voi aşeza

(doar) la umbra vişinului meu. Are acel gust

dulce-amar…

Continuare

Adăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Octombrie 30, 2014 la 1:30am — 20 Comentarii

Cireșul din ogradă

În anii copilăriei, când la bunica eram,

În cireșul din ogradă îmi plăcea să urc pe ram.

Crengile-i atingeau cerul, în brațe când mă lua,

Sau așa îmi părea mie, că, din vârf, eu pot zbura…

Păsărele minunate-și făceau cuiburi sus, pe ramuri,

Mierle, rândunici sau vrăbii și-alte nu știu câte neamuri,

Sub perdeaua grea de frunze ciripeau cu veselie.

Eu, copilă inocentă, credeam că îmi vorbesc mie.

Fructele catifelate mă-mbiau cu-a lor aromă,

Să…

Continuare

Adăugat de CAMELIA ARDELEAN la Octombrie 30, 2014 la 12:41am — Nu sunt comentarii

pomul interzis



De câte ori se-oprise el pe stradă

Un zâmbet pur ar fi dorit să vadă,

Un cântec să audă, în surdină,

Să treacă prin a raiului grădină.



Şi câte flori sunt adunate, iată,

El poate n-o să ştie niciodată.

Dar nici câţi îngeri îngrijesc grădina.

Se-ntreabă doar a cui fusese vina,



Când îşi dorise doar o-mbucătură

De măr, dar şarpele viclean, cu ură,

Îl împinsese cât mai jos, în iad.

El nu credea… Continuare

Adăugat de Antimia Dobromir la Octombrie 29, 2014 la 6:29pm — 6 Comentarii

Fotografia*

Prin așteptarea mea

Trece un tren -

Peisaje repezi, perdele rupte din fereastră,

Plutind un timp peste toamnă

Și întâlnirea mea reală, dormind undeva

În câmpul unei prevestiri fără timp,

Sub ocolul înalt al…

Continuare

Adăugat de Vasile Gheorghe la Octombrie 29, 2014 la 11:00am — 9 Comentarii

Ea

Ea stătea întinsă pe mal

ca o piatră prețioasă pe degetul râului

era albă

lumină cernută prin pleoapă de mânz

jefuit

și dezbrăcat de veșmântul galopului

își îmbrăcase libertatea în zdrențe

mai crezuse în dreptate ca în glas de duhovnic

înainte de moarte sufletul se privise în ecou

-lumânare între oglinzile palmei-

acum cu frunze galbene își hrănește pământul

antenele sevei îi caută în păr rădăcini

cu glas de aramă o…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Octombrie 29, 2014 la 8:24am — 3 Comentarii

Plec...

în verdele munţilor. Lutul din grădina
plină de ciuperci de după ploaie ieşite
şi loc nu-şi găsesc în lumea lor, îl las
în spatele umbrei mele
să colcăie
precum
viermii la morminte. Vacarmul îşi latră
la lună neputinţa. Râd durerii. Degetul la gură:
ssst.
Linişte.
Zbor albastru.
Sufletul e cu mine.

Adăugat de MARIUS IULIAN ZINCA la Octombrie 29, 2014 la 1:30am — 4 Comentarii

lecții despre cum se învață mersul în picioare*

între mine și mine străbat timpuri de respirare

ce mă lovesc în obraz

de câte ori clădesc piramide în marele canion



în toate direcțiile mă chem

și tratez universul cu spatele

de amorul artei

doar așa ca să fac diferența dintre absență și iubire

într-o falsă afișată ignoranță

din care mă desprind doar în cântec



uneori rămân doar eu

femeia aceea imposibil de păstrat pe buzele tale

sonora metaforă prin care se rotesc…

Continuare

Adăugat de Romita Malina Constantin la Octombrie 28, 2014 la 10:00pm — 4 Comentarii

te cânt iubito dimineaţa*

eşti partitura braille

de dumnezeu

te acordez în răsărituri

şi te ascult baladă

cu palmele căuş

de dorul meu

te cânt iubito

ca pe o sonată

ca un lied

ori jazz nebun

îmi eşti şi muzică

îmi eşti chiar viaţă

îţi sunt un menestrel

la umbra ta

te cânt în fiecare linişte

a nopţii

iar tu mă laşi

şi mă dezlaşi

să te ridic

să te cobor

acolo unde îngerii învie

acolo unde demonii ucid

te…

Continuare

Adăugat de paparuz adrian la Octombrie 28, 2014 la 10:00pm — 3 Comentarii

pentru că nu știu unde se ține piesa de teatru*

alerg cu scena-n spinare

o plimb de colo-colo

nu se știe niciodată când e nevoie de ea deschisă

casa de bilete e dată pe liber

e mocca măăă

am și doi figuranți de plastic

măcar să am cu cine vorbi în puzderia de oameni goi

dom`le când te uiți la ei și le vezi doar carcasa

își vine s-o iei la fugă nu alta

ce-o fi cu ei de umblă așa dezmembrați

numai Dumnezeu știe

sau poate că nici El

când se numără pe inventar dă cu…

Continuare

Adăugat de Carmen Ștefania Luca(Odin) la Octombrie 28, 2014 la 9:30pm — 5 Comentarii

Arhive Lunare

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

1999

1970

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar-Agafia Drăgan
Publicat de Agafia Dragan
în Martie 28, 2017
Nume: Tigoianu Drăgan Eugenia
Nume autor:Agafia Drăgan
Domiciliu actual: Focşani, Vrancea
Născută în comuna Hodac, judeţul Mureş
Absolventă a Universităţii Bucureşti.
Debutează în timpul facultaţii la “Vatra” şi Gânduri studenţeşti, apoi până în 2013 publică doar articole de specialitate. Revine la poezie în 2013.

Activitatea literară 2014-2016
Publicaţii în revistele: Nomen Artis, Cronos peniţa de aur, Negru pe Alb, Dor de Dor, Confluente literare, Bogdania, sub egida Asociaţiei Cultural-Umanitare ”BOGDANIA ”, Oglinda Literară, ed. De Asociatia Culturala “Duiliu Zamfirescu” , eCreator , Amprentele sufletului, etc.

În antologii:
Cuvinte Sculptate, ed.Editgraf, Lumină din Lumina, ed. Armonii Culturale, Roşu Mocnit, ed.Rovimed, Priveşte Visând, Iubito, ed.Editgraph, Petale de Suflet, ed.Edigraph, Ieri ca prin Vis, ed, Editgraf, Obraji de Magnolie, ed.Editgraf, Antologia Antologiilor Natiunea, ed.Natiunea, Cu tine in gând ed. Editgraf, 10 ani plini de dor, ed. Pim, Lyrics et Prosa vol II si III ed. Natiunea, Pe aleea cuvintelor, ed. Ispirescu, Toamna asta Plouă cu Lacrimi, Iasi 2015, Carmen, ed.Anamarol, 2016,Alburii Sclipiri de Stele, ed.Napoca Nova etc.

Volume de autor:
Nevoia de Fericire, ed.Editgraf, 2014
Cu Toamna Căzută pe Gene, ed. Editgraf, 2015
Măriuca şi Prietenii ei, ed. Editgraf, 2015
Iluzia Regăsirii, ed. Armonii Culturale,2016
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-agafia-dr-gan

Din urmă...

MEDALION LIRIC - NICHITA STĂNESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 
(80 de ani de la naștere)
Nichita e un Paranif din Bizanț căzut în literele românești precum Eminescu din cer, un veșnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității de un talent unic de meșteșugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „Se umflă emoția, bezna,/ ca și cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie” Candori feline ne umple de duh în: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorității prin cuvânt: „O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/medalion-liric-nichita-st-nescu

Articole

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Interviu cu Mihai Eminescu Publicat de Florin T. Roman în Aprilie 4, 2017 

Florin T. Roman: Ce mai faceţi, domnule Eminescu? MIHAI EMINESCU: Ia, eu fac ce fac de mult, / Iarna viscolu-l ascult. (Revedere) Dar în restul anului? Problema morţii lumii o dezleg. (Cărţile) Ce e poezia în opinia Domniei voastre? Ce e poezia? înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane şi cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură şi aur peste ţărâna cea grea. (Epigonii) Mai scrieţi poezii? La ce?... Oare totul nu e nebunie? (Mortua est!) Sunteţi marele nostru poet naţional, se ştie. Dacă aţi continua să compuneţi versuri aţi putea dobândi o faimă universală, egală poate cu cea a lui Shakespeare sau Baudelaire... N-ar fi păcat să abandonaţi pana? De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? (...) De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu?/ Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? (Scrisoarea II) În acest veac, al XXI-lea, trăiesc şi se manifestă câţiva intelectuali români „postmoderni”, progresişti, care susţin că sunteţi autohtonist, antisemit, chiar xenofob... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-cu-mihai-eminescu

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
Publicat de adrian grauenfels
în Aprilie 13, 2017 la 8:32am în APARIȚII EDITORIALE (Modifică)Trimitere mesaj Vizualizare Discuţii

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
José Corti, s-a născut în Franţa în anul 1895. De tânăr s-a simţit atras de mişcare lui André Breton şi în paralel cu activităţile suprarealiştilor la care participa, Corti fondează "Editura Suprarealistă" în care va publica pe Aragon, cât şi cărţile lui Breton (În legitimă Apărare), Rene Char, Paul Éluard (Relentir Travaux), René Crevel -1932 (Clavecinul lui Diderot), pe Benjamin Péret în 1936 şi pe Salvador Dali cu "Metamofoza lui Narcis" în 1937. Mai târziu fondează în anul 1938, "Casa Corti", care publică operele complete ale lui Lautréamont, cât şi alte scrieri suprarealiste care vor caracteriza pluralismul firmei: poezie, romantism, eseul literar, dar şi cărţi universitare sau clasici francezi. José a murit în 1984 la Paris după o viaţă frământată dar totodată pasionantă.
A publicat cărţile sale (romane poliţiste, jurnalism, etc) sub pseudonimele: Roch Santa-Maria sau Sidney O'Brien. Sub numele său adevărat publică:
Imitaţie fără sclavie (1981), Amintiri dezordonate (1983), Provizoriul definitiv (1992).continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/jos-corti-editor-i-librar-al-avangadelor

Declinul Elitelor Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 7, 2017

În limba latină termenul Electus caracterizează o persoană sau un grup care aduce comunităţii onoare şi valoare. Timp de secole grupele elitiste se evidenţiau prin preocupările şi acţiunile umanitare, ştiinţifice sau artistice care polarizau etosul social şi cultural al epocii lor. Elitele au fost active şi apreciate din antichitate şi până la recentul postmodernism care a catalizat dizolvarea barierelor culturale, trivializarea comunicaţiei în favoarea unui sat global lipsit de personalitate. Elitele de azi sunt paralizate de noua ordine axată pe mediocritate şi consum exagerat. Îmi amintesc filmele tinereţii mele în care protipendada oraşului ieşea la plimbare pe bulevardul central, trăsurile cu cai aşteptau clienţii sporadici iar vânzătorul de limonadă oferea în pahare de sticlă verzuie mirajul orientului oprit la poalele Balcanilor. Elita vorbea limbi străine, se intersa de ştiinţe, de filosofie, de expediţii, doamnele cântau la pian sau pictau în liniştea saloanelor. În ţara în care ne-am născut, România, frământata istorie a primelor două decenii de dictatură comunistă, a produs două dileme: una privitoare la represiunea sângeroasă declanşată de noul regim, iar celalaltă, la tenebroasele raporturi din culisele puterii noi instalate.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/declinul-elitelor

Caligrafii

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

În țara asta normalitatea este ceva extraordinar Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe în Martie 27, 2017 Am încercat să fiu cât de cât un observator „normal”. Deși asta este totuși destul de dificil în România. Aici există tabere peste tot. Și exclusivități! Dacă te pune „ăl cu coarne”, sau „cel sfânt” (depinde și aici din ce tabără ești), să te uiți în tabăra lui pește, o iei peste bot de la cei din tabăra pescarului. Dar nu pentru că te-ai uitat la vecini. Nuuuu... Ci pentru că ai îndrăznit să belești cumva ochii. Culmea eforturilor este atunci când crezi că poți face ceva să-i împaci. Mai întâi între ei. Dar e mai mult decât o misiune imposibilă. Nici să stai în afară nu e o soluție. Te vor bombarda cu toții. Aici nu există enclave! În România nu s-a inventat nici obiectivismul, dar nici locul de observație egal situat între taberele veșnic beligerante. Iar războiul?!... 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/in-tara-asta-normalitatea-este-ceva-extraordinar

Oamenii mari se supără... Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 19, 2017

… când oamenii mici mereu fac ceva pentru a-i enerva pe cei dintâi. și nu știu cum se întâmplă că nimeni nu ia atitudine pentru a-i pune cu fața la zid. căci, în loc să se hrănească, întotdeauna, cu aer, astfel încât să preîntâmpine acuzația de joc părtinitor pentru o roșie, un castravete sau o fasole autohtonă, aceștia le consumă fără discernământ, uitând că s-ar putea să fie pe rafturi datorită vreunui program implementat de cineva din familie care, evident, prin manipulare, a ajuns să guverneze. off, regizorul acesta din Dumnezeu, nu se orientează și el când împinge pe unul sau altul către Palatul Victoria! continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/4029617:Topic:1310591?xg_source=activity

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor