Redactori: Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu,Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

"Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată"
Octavian Paler

CV-Ioan Grigoraș
Publicat de Ioan Grigoraș în Iulie 11, 2018 
M-am născut printre fecioare, la început de toamnă într-un frumos oraș moldav de pe malul Tazlăului. Fascinat de frumusețea locurilor natale am început încă din clasa a-V-a să cuprind în versuri poezia peisajului natal.
Pentru studiile liceale și universitare m-am deplasat în Ardeal, unde, pe timpul liceului, am activat în Cenaclul literar „Tinere Condeie”. În această perioadă am colaborat și cu revista „Limba şi literatura română”.
Perioada liceului a fost cea mai fructuasă pe tărâm literar, am scris două volume de versuri și o nuvelă, nepublicate, dar care au fost citite în anumite cercuri literare și nu numai.
O dată cu înscrierea la Facultate am abandonat activitatea literară, scriind doar ocazional. În 2011, am început să postez pe siteuri literare și să colaborez cu publicația băcăuană „7 zile din 7” și cu cotidianul băimărean „Graiul Maramureșului”.continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-ioan-grigora

Arcul şi lira (El arco y la lira)
Postat de Ioana Haitchi în Noiembrie 8, 2017
Poezia este cunoaștere, salvare, putere, abandon. Operaţiune capabilă de-a schimba lumea, activitatea poetică este revoluționară prin natura ei; exercițiu spiritual – metodă de eliberare interioară. Poezia dezvăluie această lume; creează o alta. Pâinea celor aleşi; al naibii aliment. Izolare; unire. Invitație la călătorie; întoarcere la patria-mamă. Inspirație, respiratie, exerciţii fizice. Rugăciunea vidului, dialogul cu absenţa: plictiseala, chinul și disperarea le hrănesc. Rugăciune, litanie, epifanie, prezență. Exorcism, incantație, magie. Sublimarea, compensarea, condensarea inconștientului. Expresie istorică de rase, națiuni, clase. Neagă istoria: în sinele ei sunt rezolvate toate obiectivele conflictuale și omul dobândește în sfârşit conștiința de a fi ceva mai mult decât tranzit. Experiență, sentimente, emoție, intuiție, gândire, nedirijate. uman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/arcul-i-lira-el-arco-y-la-lira

EMINESCU ȘI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ Publicat de ION IONESCU-BUCOVU Eminescu a apărut pe solul românesc ca o sămânță rodnică la o răscruce de timpuri când limba română își căuta vadul ei spre modernizare. Scăpase din rigorile Școlii Ardelene care o ciuntise și-o transformase într-o păsărească de ciunisme și pumnisme, încerca să se lepede de exagerările cosmopolite franțuzite și căuta să se debaraseze, datorită lui Maiorescu, de „beția formelor fără fond”. Tocmai abandonase alfabetul chirilic și Academia, în frunte cu Alecsansdri, încerca să găsească noi sunete și litere pentru ciudatele sunete și semne slave care nu existau în limba latină. 

continuare...

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/eminescu-i-limba-rom-n-literar

Bun rămas, Gaudeamus! Publicat de ileana popescu bâldea în Noiembrie 20, 2018 la 4:13pm în ARTICOLE Gata! Gaudeamus și-a îmbrăcat haina de sfârșit de toamnă, a închis-o în ghindă crăpată, a pus în rucsac câteva cărți, amintiri și, sprijinit într-un toiag din frunze, a coborât treptele fluierând după un TAXI care avea întunericul pe bancheta din spate. A făcut cu mâna, larg, cât să-i atingem toți degetele, și a plecat. În urma lui a rămas pustiul, ca trecere, și poate împlinirea unui vis. Când am întors capul, vântul ascuțit brăzda sufletul, iar pașii, câțiva, rămăseseră în spate. Ne-am urcat în mașina înghețată, eu am turat motorul, ele au continuat să vorbească și m-am strecurat umbră pe patru roți pe șoselele largi și prin gând… ….. Cu o zi înainte de lansare, m-am dus să văd cum se aranjează standul. Nimic nu semăna cu ce aveam să descopăr a doua zi. Un hău aiuritor și-un zgomot de peste tot te învăluia. Am făcut o tură și-am plecat, înălțând umerii și sprâncenele a mirare. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/bun-ramas-gaudeamus

"Chipul cuvintelor" – Theodor Răpan. Impresii la început de drum… Publicat de ileana popescu bâldea în Octombrie 27, 2018

Sunt zile în care vrei să fugi în ieri. Nu pentru că nu-ți plac. Doar pentru că te simți mai bine - mergând cu fața privind peste umăr… … Octombrie, frunze galbene, aglomerație. Am găsit ușor loc de parcare, ceea ce m-a uluit. Și, chiar dacă am ajuns mai devreme, după ce am cumpărat cartea, am urcat treptele spre sala unde avea să se desfășoare lansarea. Era pentru prima dată când participam la un eveniment cultural, acolo. Spre surprinderea mea, nu eram prima. Sala opulentă, dar îmblânzită de privirea participanților, a devenit prietenoasă când i-am descoperit stucaturile și lumina care iriza de peste tot. M-am așezat pe mijloc, între arcade, și am făcut câteva fotografii. Apoi, am strâns pleoapele, sărind dintr-un timp în altul. M-am descoperit în haine de epocă, privind, printr-un binoclu, un papion deranjat. http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/chipul-cuvintelor-theodor-rapan-impresii-la-inceput-de-drum?xg_source=activity

Impresii de la lansarea volumului „BOGAȚII NU VISEAZĂ NICIODATĂ SCOICI”– Luminița Zaharia. Sau… clipa asta numită viață.

Viața noastră este compusă din zile care se imprimă în mental ca amintiri. Unele, frumoase, altele frumoase și triste, iar altele… pe care vrei să le uiți și nu poți. Rar, câte puțin din fiecare și, des, ca cea de astăzi. Mâine, când voi privi peste umăr, dar umărul acela aplecat spre mine, știu sigur că voi spune… ieri a fost ALTFEL. Un amestec de bucurie, lumină, duioșie, speranță, împlinire și toamnă. Sala de la Casa de cultură Schiller s-a umplut repede. De-acum îi cunoșteam pe aproape toți cei prezenți, dăltuitori în cuvânt. Și pereții, și oglinzile și pianul… Mi-am căutat ochii prin colțuri. Amprenta lor pe varul gălbui. Pipăit de atâtea ori cu ocazia altor evenimente. Dar, nu i-am găsit. Cine știe? – mi-am zis, căutând chipul Luminiței. Cald, emoționat, aplecat spre fiecare. I-am examinat, pe rând, pe furiș, cumva, pe toți cei din jur. Să mă ierte, dacă m-au surprins! continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/impresii-de-la-lansarea-volumului-bogatii-nu-viseaza-niciodata-sc

După 1 Decembrie... Publicat de Anica Andrei-Fraschini în Decembrie 3, 2018

La ce mă gândesc? La critici. Dacă multă lume s-a manifestat cu entuziasm, în legătură cu Sărbătoarea Națională și Centenarul Marii Uniri, alții, mulți și ei, au criticat. Să-ți iubești țara nu are legătură cu vremelnicia conducătorilor pe care nu-i agreezi, nici cu erorile care s-au făcut, de-a lungul istoriei. Să-ți fie dor de țara ta, când ești plecat, pornește din adâncul ființei tale și nu poți opri sau nega dorul. I te supui și plângi, uneori. Apoi te îmbărbătezi și-ți promiți să rabzi până când ajungi, din nou, în aeroport sau la autogară, în țara ta, în unicul loc care se cheamă ''acasă''. Suntem oameni ai acestei lumi, fiecare născut într-un singur loc. În mai multe, nu se poate. Da, există și semeni care se simt bine, oriunde. Avem dreptul să fim așa cum simțim. Și chiar de n-am avea acest drept, tot am fi așa cum ne-a creat natura și cum ne-am mai zidit noi-înșine și fluxurile de energii și materii prin care am trecut. http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/dup-1-decembrie?xg_source=activity

Strecor ceva... Publicat de Anica Andrei-Fraschini în August 10, 2018 la 9:39am în Stre-suri...Înapoi la Stre-suri... Discuţii Da, trezirea exact alături de proaspăta dimineață, în miros de fum din grădini învecinate... Zgomotele trezesc brusc, mirosurile se insinuează în vis și sperie... Nu este permisă aprinderea focurilor în curți, decât pentru barbecue. Dar, vecinii care au proprietăți campaniarde, relativ vechi, trăiesc, în continuare, ca la țară. Deunăzi, cei din față au iscat un fum gros, pe care vântul îl proiecta drept în ferestrele noastre. Am tot făcut gesturi largi, cu brațele, sperând să mă vadă pricinuitorii, dar... în zadar. Drept compensație, în seara aceleiași zile, am învârtit - cu năduf - trei știuleți din lanul lor, că-mi erau prea la-ndemână, i-am pus la fiert și i-am savurat pe îndelete. Așa, ca să mă țină minte!

http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/strecor-ceva

Ne va tenta și "Curtea drepturilor omului"... Publicat de Anica Andrei-Fraschini în Iulie 9, 2018

M-am tot gândit : să scriu, să nu scriu... Adevărul este că am scris, dar nu aici. Am fost nevoită să fac reclamații... Suntem în faza în care ar trebui să apelăm la "instanțe". Nu-mi plac reclamațiile. Cu atât mai puțin, procesele în justiție. Dar sunt și mai împotriva treburilor făcute prost, promisiunilor și angajamentelor nerespectate, relațiilor întortocheate, ascunse, bârfelor, matrapazlâcurilor, furtișagurilor, lipsei de comunicare, lipsei de profesionalism, vorbăriei fără rost, impoliteților... Și lista poate continua. Voi povesti aici, din dorința/nevoia de a mă elibera de tensiuni care se cer dezamorsate, dar și pentru a vă comunica și vouă, ce se poate întâmpla când vrei să ai o casă, în România. http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/ne-va-tenta-i-curtea-drepturilor-omului?xg_source=activity