actori actori cu papion sau fără

cu mască șic lipită ferm de suflet

mai dau din mână încă sau din inimi

spre cei ce-și schimbă viața printr-un urlet

povești nemuritoare despre îngeri

ne pun la colț pe coji autohtone

chiar dacă basmul lor zâmbește-amar

pe străzi din aur cocoțat în drone

actori actori cu limba prinsă-n ace

rânjesc pătrat departe de pământ

tăcuți tăcuți prin ochelari de clasă

iubesc doar ura prețiosul vânt

actori…

- Mă-nvăluie în așternut clepsidra, cu gheara de nisip îmi bate-n piept,

Când număr în tăcere pașii morții pe care o detest și o aștept

Să-mi dea bilet doar pentr-o re'ncarnare în lumea-n care n-am să mai plătesc

Arvună pentru fericirea noastră că existența are gust grotesc.

Pe Atlantida unde vom renaște în viața următoare să te țin

Pe-o barcă de corali, căluți de mare să toarne în paharul nostru vin,

Sirenele să ne deschidă calea spre piramida-n care-om…

- E timpul orb cu fluturi albi în coadă și-mi răscolește amintiri cu tine,

Îmi sapă-adânc în mintea mea bătrână făcându-mă să iau amfetamine

Să dea substanță viselor desculțe ascunse-n miezul dulce al sinapsei

În care locuiești de-o vreme nudă cu fildeș presărat de-a lungul coapsei.

Prin vene simt doar armăsari pur sânge hrăniți cu jar, scânteia din copite

Mi-aprinde-n ochi dorințe nepermise și cad în poala dulcilor ispite,

Îmbrățișați ca stelele de mare ne…

sunt lucruri pe care n-am vrut să le dezgrop din mine

muriseră demult

la scurt timp după naștere

nici nu avuseră timp să tragă o gură de aer în piept

să scoată un țipăt

și-n locul lor s-a așezat liniștea

confortul…

Iubire nebună

Transpiră cearșaful sub noi

Ca otava pe câmpuri în zori,

De cazne și gemete scurte

Ca apa-n cascade la munte.

Pe cergă plâng fire de maci

De milă, când greu te dezbraci.

Eu te doream din pruncie,

Dar refuza vremea să-ți să vie !

O stare buimacă ne prinde

La ora de taină, fierbinte;

Ne-nvăluie roi de fiori,

Care dispar până-n zori.

E o nebună iubire

Încătușată în mine

La cumpăna de noapte;…

Este ziua ta, copile!

Strănepoatei mele, Ionela-Ștefănița

(Londra, la 4 luni)

Doamne, după cununie,

Ne-ai dat altă bucurie;

Ne-ai adus copii în casă,

Fie-ne viața frumoasă.

Vom duce o viață bună

Părinți, bunici împreună,

Până când vor fi majori

Și vor fi la casa lor.

La rând, vor avea copii;

Pentru bunici - bucurii.

Primim milostenie

Acum de-ntâi iunie.

Vom fi cu toții copii,

Dar mai primim jucării,…

am văzut de departe cum femeia se prăbușește cu fața-n  nisip

aproape de valuri

nu mai era nimeni pe plaja la ora aceea

singur am întors-o

i-am  făcut respirație gură la gură

i-am scos sutienul și am presat-o cu podul palmei pe…

"Oamenii care nu și-au terminat povestea se vor reîntâlni."

- Încotro te duci, iubire, drumul ăsta e al meu

De mai multe vieți și-acolo, pus în lanțuri, Dumnezeu

Stă cu fața-n mâini și-așteptă să mă-ntorc și să-l dezleg,

Poți să mă-nsoţeşti o vreme, fă-mă totuși să-nțeleg

Pașii tăi deși-s nesiguri par întipăriți pe drum

Dintr-o viață precedentă, chiar și ochii, oarecum

Ți-i revăd a mia oară ca și cum te-aș fi-ntâlnit

În răscrucea de neliniști a…

iubirea ta îmbrățișează tot infinitul

așezat între noi

.

e singurul loc de pe Pământ în care dispare gravitația

.

 unde  infinitezimalele particule de materie cuantică

adunate în jurul inimilor noastre

se…

De mii de ori mi-am zis: ”Nu mai iubesc!”, căci dragostea aduce suferință,

Iar idealul, lucru prea firesc, nu-l poți atinge, nu e cu putință,

Dar dragostea își fac loc tiptil, în cuget și-n simțire ca o hoață –

E-un sentiment atâta de subtil și-atârnă deseori de-un fir de ață!

De mii de ori mi-am zis: ”Fii egoist!”, privește-n jur cum procedează alții,

Dar sufletul candid și pacifist, la cel sărman împarte-ades ”ducații”,

Dar nu culeg decât dispreț și ura,…

mi-ar fi plăcut să vină cineva cu mine până la gară

să mă întrebe dacă n-am uitat ceva

să-mi dea niște sfaturi

mă  gândeam în timp ce călcam fără nicio tragere de inimă

prin iarba pictată cu steluțe de rouă

și auzeam trilurile ciocârliei în mijlocului…

Prefața de Florentin Smarandache

Pr. univ. dr. University of New Mexico - USA

Trubadurul spațiului rural

Cu antologia – bilanț Trubadur la porțile neamului, Ion I. Părăianu revine în atenția publicului iubitor de poezie, încercând să ofere o imagine de ansamblu a unui parcurs li-terar care-și lărgește mereu drumurile prin aderarea la un sistem de idei și norme esteti-ce îmbogățite continuu cu sensuri și motive noi, în forme și atitudini nu arareori sur-prinzătoare. Această…

ți-aș povesti în sfârșit

de ce m-am născut o dată

și am murit de câteva ori

tu ai să râzi-clopot

apoi ai să plângi-toacă

ne-am putea

număra singurătațile reciproc

tu din trecutul meu

și eu din al tău

am putea urca în hamacul lunii

să privim desfrunzirea timpului

și te-aș întreba timid

dacă mai doare tatuajul

de pe inimă cu numele meu

tu ai putea să mă-ntrebi

dacă ți-am păstrat ultimul sărut

pe retina…

Din bezna cea adâncă, ies duhurile rele,

Să pună stăpânire pe-ai noștri politruci –

Ne asupresc cu biruri din ce în ce mai grele

Iar țara-ncet și sigur au pus-o ”pe butuci”!

N-au nici o meserie – de-o au n-o stăpânesc,

Robi ai politichiii, prin care ”rod ciolanul”,

Trădând cu nonșalanță, tot ce e românesc,

Salar au într-o lună, cât luăm noi în tot anul!

Câtă nerușinare și-atâta nesimțire,

Mă-ntreb cum pot să-ncapă în cugetul de om,

Numai…

Vreau o primăvară-n doi

brusc să înfloresc în tine

să simți noaptea ca un roi

storcându-te de lumine

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN

Și-a văzut-o
pe
Eva
Cum
îngrămădea
un
glonț
În
magazia
pistolului
Fără
pic
de
rușine
Iar
culoarea
i-a
zburat
De
pe
față
Pe
mâinile
albe
ca
zăpada
Costel Zăgan, Gol-pușcă

ziua

râul acesta cu izvoarele-n noapte

e  ca un Gange copleșit de fecale și urină

adună  în el toate mizeriile vieții noastre

de la deșeuri  toxice

la mormanele de gunoi din plastic și aluminiu 

pet-uri

doze de bere și…

Arena Literară

( Acrostih )

Anotimpul iubirii nu foșnește în calendar,

Respiră prin frunze de vers, întregul an,

Eterna prefață, semnul de carte... felinarul

Nopților, când caii gândurilor o iau la trap,

Adăpându-se din otava cuvintelor fără hotar.

La umbra anotimpului înflorește creativitatea,

Iubirea-i…

Copilăria ca pacient permanent al

eului Boala omenirii inocența Nu

există șablon pentru fiecare senti

ment pentru fiecare gând pentru fie

care cuvânt pentru fiecare tăcere Pa

tologia lui Cronos În fiecare zi cuvin

tele îmi dau alt nume Restu-i lumea

Drumul pe care merg spre dragoste

Costel Zăgan, Erezii de-o clipă II

nu-i clar dacă ai existat vreodată cu adevărat

vopseaua de pe șevaletul meu sub formă de inimă

s-a uscat  peste noapte

lângă tabloul neterminat

mă îndrăgostisem de propria-mi închipuire

în dreptul gâtului tău

unde m-am oprit  o clipă să-mi trag…