Ioan Grigoraș's Blog (404)

Vreau totul, şi totul îmi pare puţin…*

„Nu ştia cum îl cheamă, de unde vine.

Nu-l întâlnise niciodată. Dar necunoscut,

venea parcă din ea, ca un vers de care-ţi

aduci aminte avându-l pe buze înainte

de-a şti unde l-ai auzit.” Ionel Teodoreanu

- Dă-mi lângă tine un apus de soare

Să-ți construiesc pe corp cu fantezie

Castele de nisip și-un țărm de mare,

Culori din curcubeu, din poezie,

Să-ți desenez un istm către lagună,

Iar coapsele…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 28, 2017 la 9:30am — 1 Comentariu

Misterul ce ne leagă și desparte

„Să nu te îndoieşti de mine, să nu-mi pui în balanţă loialitatea pentru că asta ar însemna să ne rătăcim departe pentru totdeauna fără puterea de a ne mai regăsi în această viaţă sau în următoarea... Şi mi-au trebuit atâtea vieţi să te reîntâlnesc.” Liliana Trif

- Să fie marea noastr-așa departe

Că visele nu pot să se închege

Și să zburăm lipsiţi de pașapoarte

Spre zeii greci cerând să…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 27, 2017 la 7:30am — 4 Comentarii

cyborg

nici timpul nu mai e ce-a fost

se dilată

pentru ca apoi să-şi comprime cu repeziciune forma

până când devine o lamă ascuţită

ce ne taie în felii invizibile

nu rămâne nimic din ce nu suntem

poate doar atomii unei poveşti sf

din care am făcut parte cândva

nu-i lăsa pe alţii să ne scrie destinul

inventează un procedeu criogenic

care să ne păstreze inimile calde

şi spune-i lui Dumnezeu

că-n raiul nostru

un cyborg serveşte la…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 24, 2017 la 1:00am — 4 Comentarii

fericire accidentală

știam

nu poţi trăi cu adevărat

dacă nu ai ceva pentru care-ai fi dispus să mori

și te-am așteptat

cu fiecare primăvară rebelă

până mi-ai înflorit zilele

cum cireșii de mai anotimpul tâmplelor

poate

nu trebuia să ne găsim

totuși am făcut-o

ne-am întâlnit pe-un drum interzis

cu restricții de viteză

doi naufragiați

ce și-au făcut casă pe un țărm ciudat

trăind într-o fericire accidentală

nu-i asta viața pe care am…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 23, 2017 la 1:00am — 4 Comentarii

Eleni*

- E primăvara scundă și mă doare

Că luna mai își pierde din parfum

Lăsând în urmă praf de sunătoare

Să-l pun în ceai, iubito,-abia acum

Când se anunță vara cea toridă,

Mediterana poate-n locul meu

Să îţi sărute gleznele avidă,

Eleni, spune-i soarelui că eu

În Santorini-ţi voi zidi un templu

Bătut cu diamante pe altar

Şi voi rămâne acolo să contemplu

Făptura ta, în nopţile de jar.

- M-aduce iar Egeea mai aproape

De ţărmul…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 22, 2017 la 1:00am — 6 Comentarii

Repetabila primăvară

- Nu știu ce vise mai descânți în palmă,

Ce nostalgii de lună nouă țeși,

Dacă la tine noaptea curge calmă,

Se scutură tristețea din cireși

Ca-n luna mai din primăvar-aceea

Când te-am văzut desculță în pridvor?

Habar n-aveam c-o să devii femeia

Care-mi va umple sufletul de dor.

Iar dacă azi sunt ploile albastre,

Când frezii se deschid în lutul cald

Al umărului tău, poveștii noastre

Promit să-i scriu prefața cu smarald.

- Nu…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 21, 2017 la 1:00am — 8 Comentarii

Iubesc și mor în mod alternativ*

- Mai caut încă să răspund la toate

Acele întrebări fără răspuns

Ce mă consumă-n nopți abandonate

Când visele cu tine nu-s de-ajuns

Să spele depărtarea de pe hartă

Și gândurile de nisip arid.

Să fie oare blestemat de soartă

Cel aruncat pe un tărâm hibrid

De unde nu mai poate niciodată

Să zboare către celălalt conviv?

De când e Atlantida scufundată,

Iubesc și mor în mod alternativ.

- Retorică se-ntoarce-această clipă

Cu…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 20, 2017 la 9:00am — 2 Comentarii

Amară e cafeaua fără tine

- Tot mai lovesc cu tocu-n călimară

Și caut slove fine de-nceput

Ori moi în zaț un deget, e amară

Cafeaua neagră, lasă-mi un sărut

Pe ceașca aburindă. Dezbrăcată

Să te găsesc în fiecare strop,

Papile gustative se dilată

Și inima lovește-n stetoscop.

La noapte stai de gardă lângă mine,

Cu nasturii halatului deschiși,

Mai lasă sânul stâng să mă aline,

S-adorm târziu sub merii interziși.

- Un cub de zahăr alb şi-un strop de…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 16, 2017 la 6:58am — 5 Comentarii

Ascunsă, pentru mine*

- Știu că te-ascunzi în frunze, într-o doară,

Să nu găsesc o cale către tine,

Dar am s-aștept o altă primăvară,

O simt în sânge cum pulsează, vine

Să-mi înflorească-n seri pustii iatacul,

Iar tu să-mi desenezi pe frunte cerul,

Când sorb din luntrea palmei coniacul

Și beat de fericire văd misterul

Ascuns între petale, ca un templu

În care nu pătrunde orișicine...

Pășesc încet, îmi place să contemplu

Minunea ce-ai ascuns-o, pentru…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 15, 2017 la 7:00am — 4 Comentarii

Nu te pot defini*

- Mai sângerează rana sub omoplatul clipei

Tivind cu întuneric luminile aripei,

Dar spune-mi cui îi pasă? Proscrisului dintâi?

Chiar de-ai fi tu acela, ţi-aş cere să rămâi

Că nu mă tem de noaptea ce-așază între noi

Perdele de penumbre, pe umerii mei goi,

Doar mâna ta, când trece făcându-şi cuib pe sân,

Mă face să-nving moartea, îmi cere să rămân.

Să pot ţi-aş spune unde mă locuieşti, dar vezi,

Nici nu găsesc cuvinte şi-oricum n-ai să mă…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 14, 2017 la 8:30am — 6 Comentarii

De-aş fi pământ, mi-ai fi izvor

- Mă-ntorc în timpul altui timp

Pe-argintul razelor de lună,

Caut un veac sau un răstimp

Să strângem verile-mpreună,

Să le-nșirăm pe-un fir de gând,

Fierbinţi, nebune, călătoare,

Fără să ne-amintim de când

Pământul e lipsit de soare.

Din trupul ud, înfrigurat,

Abia tresare colţul ierbii,

Pădurile s-au înserat,

Din sânge mi se-adapă cerbii.

- Întoarce-te măcar un an

Pe-o margine de amintire

Când clapele unui pian…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 11, 2017 la 1:00am — 4 Comentarii

În căutarea ta, Cenușăreasă*

- Deschid fereastra și privesc conturul

Pădurii seculare ce te-ascunde

Și sper tăcut că poate-ți pierzi condurul

Până când noaptea o să mă inunde

Să pot găsi o cale spre poiana

Cu flori de câmp crescute la-ntâmplare

Și-am să te strig în șoaptă: Liliana

Oprește-te să-mi faci înc-o favoare,

Încalță pantofiorul cu smaralde

Și calcă-ncet să nu strivim covorul

Pe care luna vine să ne scalde

Când îți ating cu buzele piciorul.

-…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 10, 2017 la 6:30am — 5 Comentarii

Cuprind în versuri trupul tău*

- Octombrie mă prinde-n acoladă

Și mă gândesc la toamna cea cochetă,

Că-n patul tău, iubirea mea brunetă,

Mi-aprinzi pe trup cu buzele-o tornadă

Și am să ard în anotimpul rece

Ca un poem lângă o stea polară

Ce mi-a zâmbit în palmă solitară

Și mi-a șoptit că nu mai vrea să plece

Pe alt meridian lipsit de soare.

Octombrie mă-mbracă în iubire

Și lumii-ntregi ar vrea să-i dea de știre

Că-i toamnă, dar iubesc aceeași floare.

-…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 9, 2017 la 7:00am — 4 Comentarii

Cuminte*

- În noaptea asta o să facem pace,

Vom adormi dacă furtuna tace

Și n-am să-ţi scriu poemele pe gleznă

Chiar de pătrund cu buzele în beznă.

Voi sta cuminte să-ți măsor mijlocul

Și de se-aprinde-ntre petale focul,

N-am să mă las cuprins de pasiune,

Nici n-am să pun în șemineu cărbune.

În noaptea asta am să fiu cuminte,

Chiar dacă vom dormi fără veșminte...

Nu pot să jur, acum, că cine știe,

De mă gândesc... cuminte? Ce…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 8, 2017 la 7:00am — 2 Comentarii

Dansând pe jar*

„Mă trezesc gândindu-mă la el. Trăim unul pentru celălalt. Dărâmăm obstacole. Iubim într-un fel pe care toată lumea îl crede imposibil. Iubim imposibil. Şi sunt copleşită, orbită. Extazul interior este uriaş, înspăimântător.” Anais Nin

- Curbura demonică-a sânilor mei

Ascunde un vis ne-nceput, dintr-o vară,

Sub genele negre ard două scântei,

Se-aprind indecent şi-mi doresc astă…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 7, 2017 la 12:00pm — 10 Comentarii

Cum mă consumă focul*

- Privesc pe geam și mă gândesc la multe,

La poezii, metafore, povești,

Le recitesc, dar cine să m-asculte

Că nici nu știu, iubito, unde ești,

Cine ți-atinge sânul mic și tare,

Piciorul lung cât un decameron,

Îţi bat în geam cu gândul și mă doare,

În pieptul meu se zbate un piston,

Când mă trezesc și nu te am aproape

Și nici în palme nu-ți găsesc mijlocul,

Aș vrea în praf destinul să mă-ngroape

Să nu mai simt cum mă consumă…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 6, 2017 la 8:30am — 8 Comentarii

Capricioasă ca o primăvară*

- Privesc pe geam și totul mi se pare

Că nu mai are niciun sens, să știi,

E soare, ploaie și apoi ninsoare

Cireșii albii de mai au nostalgii

Din vremuri când roșeau timid în stradă

La fetele trecând în minijup,

Dar astăzi văd că-s oameni de zăpadă,

Albinele nici n-au ieșit din stup.

Eu mă gândesc că poate ești de vină

Și primăvara e la fel, un pic

Capricioasă, ca și tine, fină,

Numai spre seară-mi dă câte-un pupic.

- De semăn…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 3, 2017 la 1:00am — 6 Comentarii

Fantezii de mai

„Nu vreau să-mi oferi totul, vreau doar să te aud cum îmi bați în piept.”

- Să nu mă cerți c-am început clondirul

În care-ai strâns esența de magnolii,

Dar vino, tu, astâmpără-mi delirul

Să-ți scriu poeme-albastre-n lungul colii

Cu rimă-mbrățișată ca în noaptea

De mai când îți frângeam flămând mijlocul

Și ne-am oprit o clipă-n lun-a șaptea

Să reluăm și mai puternic jocul.

De ce-ți respir parfumul cu ardoare

Prin ploaia disperării? Fără…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 2, 2017 la 1:00am — Nu sunt comentarii

Prima din mai

- Ce nopți de jar, ce dimineți argute

Am petrecut an după an în mai

Când sânii mici ca niște pergamute

Mă fascinau șoptind flămânzi mai stai

Că primăvara chiar de e nebună

Are în ea dulceață și fior

Și ne iubim andante, cu furtună,

Când buzele se-aprind lângă picior.

Și anul ăsta mai, întâi să fie

O zi și-o noapte plină ochi de foc

Și-am să pătrund în tine poezie

Că ard intens, nu mă consum deloc.

- În nopţile lui mai atâta…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Mai 1, 2017 la 8:00am — Nu sunt comentarii

Possessed*

- Pe trupul fragil trei armuri de titan,

Abia pot păşi prin acest anotimp,

Dezbracă-mă, tu, de nelinişti, Ioan,

Şi, hai pe Uranus, la margini de timp,

Să-mi spui că din lava acestui vulcan

Cândva m-ai salvat, într-un veac de-nceput,

Că-n spuma albastră a unui ocean

Năvoade cu flori mi-ai întins. Te-am pierdut?

Mă iartă că viaţa-i un curs fără sens,

Dar demonii trupului meu se trezesc

În dragostea asta ce arde intens

Închisă-n armuri…

Continuare

Adăugat de Ioan Grigoraș la Aprilie 30, 2017 la 1:00am — 6 Comentarii

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Silvia Giurgiu
în Martie 27, 2017 la 9:40pm în Medalion literar
M-am născut în vara anului 1970, la 9 iunie, în comuna Vedea din județul Argeș. Am crescut într-un sătuc fermecător prin simplitate lui, Chirițești, comuna Uda. De copilă iubeam poveștile pe care le ascultam vrăjită, în serile tihnite, împreună cu ceilalți trei frați ai mei, de la iubitul nostru tată, care mi-a transmis pasiunea pentru literatură și frumos. Copilăria mi-am trăit-o în parfumul poveștilor și mirajul naturii.
Odată cu adolescența, au înflorit în caietele mele secrete, primele poezii care mi-au completat personalitatea. Nu le-am publicat niciodată. Ele fac parte dintr-un trecut pur, neîntinat de agresiunile vieții și dăinuiesc alături de jurnalul meu, care trasează parcursul vieții mele din acei ani îndepărtați și până azi, deoarece nu am încetat niciodată să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete.
Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare, care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea, îndelung reprimată.
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-2

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Ştefan Lucian Mureşanu - Tu, Străine, care-mi vorbeşti ţara de rău... Publicat de Florin T. Roman 

Tu, STRĂINE, cel care-mi vorbeşti ţara de rău, M-am plictisit să aud aceleaşi stereotipuri false venite de peste graniţa stabilită de tine!!! Să-mi reaminteşti prin decepţii cât de urât e aici, deşi tu nu ştii cât de frumos e aici!!! Să-mi vorbeşti de rău rudele, deşi nu ştii care sunt rudele mele!!! – Află că milioane de oameni trăiesc azi in toată lumea, datorită lui Nicolae C. Paulescu, descoperitorul oficial al insulinei. – Tu ai scris in şcoli cu stiloul tău, nu? Inventat de românul Petrache Poenaru, membru al Academiei Romane. – Data viitoare când zbori in concediu să-ţi aminteşti că tu te deplasezi prin aer ca pescăruşul, datorită lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă, pentru că ei au decolat/aterizat cu primul avion din istorie, s-au jucat cu primul avion fuselat aerodinamic, şi unul din ei a inventat motorul cu reacţie. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/tefan-lucian-mure-anu-tu-str-ine-care-mi-vorbe-ti-ara-de-r-u

Muntele si Revelaţia Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 24, 2017

Un cercetător al religiilor nu se poate sustrage de la o simplă observaţie: Marile revelaţii ale religiilor monoteiste se întâmplă la înălţime. Dacă zeii locuiau în Olimp, profeţii care au urmat, vor urca în mod voit munţii pentru a descifra secrete mistice, pentru a purta discuţii cu Creatorul, pentru meditaţie şi inspiraţie. Toate relevaţiile sunt percepute de subiect care simte sau aude o prezenţă, percepe o lumină deosebită, vederea unei figuri, teamă. Toate revelaţiile se petrec pe un munte, departe de tribul căruia profetul aparţine. În Budism muntele Meru este axa lumii, în Iudaism avem muntele Sinai, în Japonia muntele Fuji are propietăţi divine. Foarte des muntele oferă un loc de meditaţie şi revelaţie. Cei trei fondatori a celor trei religii monoteiste: Moshe, Isus şi Mohamed îşi datorează iluminarea spirituală unor relevaţii care se petrec pe munţi.  http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/muntele-si-revela-ia

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Caligrafii

Barbotare Publicat de Anica Andrei Fraschini în Aprilie 30, 2017

Fac valuri. Sub cuvertura frazelor - concepute ca niște embrioni cu care... experimentez - și a ecranului - un fel de "in vitro"... Mă izolez ca în copilărie, când adunam un material minim, câteva păpuși, cârpe, capace, frunze, un borcănel cu nisip, unul cu pietricele, crenguțe rupte. Încropeam o bucătărie minusculă, un pătuț, simulam treburi gospodărești, de familie. Toate, sub un acoperiș format dintr-o pătură sprijinită pe spătarele unor scaune. Petreceam ore întregi, cu jocul meu, vorbeam singură, desigur, cu seriozitate și patos. Acum, parcă aș vedea ceva similitudini... Sub pătura frazelor pe care le cazez pe ecran, să facă ce-or vrea, barbotez o proză fără inhibiții, defulatoare. Căci doar așa mă mai eliberez de măcinatul fără oprire, al morii anacronice, care-mi trăncăne în cap. Moara asta are o materie primă eterogenă rău și căreia se căznește să-i facă față, cu mecanismele ei, depășite. http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/barbotare

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

Salutare, România!
Publicat de ileana popescu bâldea
în Mai 5, 2017
- Bună dimineața, doamnă doctor!
- Bună dimineața, Mitică! Ia zi, ce-ai pățit?
- Păi, io nu știu ce culoare să aleg! Toate sunt la fel. Alea, de pe Facebook. Toate vor sinceritate, adevăr. Și una trebuie s-o iau, că cine mă ține, mă ține pe mine la școală?
- De ce nu te ții singur, Mitică, Mitică? Ce nevoie ai tu de culori?
- Păi... cele albe vor să muncesc, cele negre nu mă lasă să piublic și io în antoliogii, cică pierd din templul prețios cu care aș putea să fac ceva în folosul comiunității. Și, de, mi place prin lumea ista cocoană! Cum poți ieu să renunț la așa o scară politică? Așa că... trebe să mă orientez spre una colorată, adică una care-și dă cu culori pe obraji, mai proastă de sine, una care crede în mine - că io sunt deștiept și talientat foc mare. Dacă are culori, are și bani să mă țină pân ce termin și eu un pumn de clase. Așa că...
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/salutare-romania

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor