Dan Tipuriță's Blog (348)

mai flecărim

parcă pășeam prin desimea vorbei

aproape nu-i puteam desluși firul de iarbă

în timpane prea repede își schimbau hainele verzi

se auzea un murmur de culoarea pământului reavăn

mirosea chiar a semănătură de cuget curat

nu mă legăna nici o chemare

nici un îndemn la ascuțirea luptei de clasă

eram condamnat la dusul trupului în spate

cu toate bunele și relele organelor

strânse la gura răsuflării

pentru o mai corectă întrebuințare a bunului…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Ianuarie 21, 2018 la 7:23am — 5 Comentarii

în roua cea mai noroasă**

ascultă !

prin venele cărării se aud pașii iernii

se pare că toți munții s-ar roti pe cer

în această rouă noroasă

nu se mai aude

nici o răsuflare timidă a văzduhului

tocmai mă străduiam să-mi curg din celule

ultimile lacrimi de ploaie ușoară

stăteau acolo în citoplasma clară

ca într-un înveliș de iie țesută

în brazi încă se mai așteaptă

împerecherea câtorva cetini

cu nerăbdarea albă a primilor fulgi

numai eu am rămas…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Ianuarie 20, 2018 la 6:00am — 4 Comentarii

ideea de inimă

te tângui cu evlavia omului sărac

chiar dacă viața ta

a fost închisă într-o verighetă de aur

te-am auzit

cum se aude dispneea frunzei alergând înspre toamnă

e o boală a curgerii verdelui spre galben și

curând îți vor pleca gândurile pe mare

vor căpăta foarte repede culorile cerului

întocmai ca valurile strivite de aer

dar ție încă îți stă durerea pe capul norilor

tânguindu-se

cum și cordul poartă în sine ideea de inimă

o ține…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Ianuarie 19, 2018 la 6:44am — 1 Comentariu

înfiorări

încă mă îneacă ceața a răcoare

mă mai înăbușe seara cu praful ei ud

e o ploaie rară

parcă s-ar număra picăturile una pe cealată

ca într-un joc de copii

și chiar privirea

pare ruptă din coasta unui nor întunecat

prea cade din cer o supărare plouată

prea seamănă cu o nouă năpastă

peste pedeapsa uscăciunii păcatelor

mi-au depășit dorințele regretul de a nu le avea

cum stau acum aici

ca o planetă în jurul focului

rotindu-mă în…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Decembrie 20, 2017 la 8:00am — 2 Comentarii

bilet pentru aniversarea viitorului

mamă

de ce m-ai născut în țara asta în spre nicăieri ?

în patria toamnei cu hotare mereu răvășite ?

parcă ar fi aripile păsării numite furtună

oare când va fi liniște în zborul ei mamă ?

de ce și aici sub streașina frunții

din lacrimi cenușii de lumină

mi-ai făcut ochii să-mi fie pe viață

cuib de pedeapsă vederii ?

de ce mamă suntem mereu acuzați

că purtăm în noi fărădelegile nașterii ?

că ocrotim în pedeapsă

embrionul unei…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Decembrie 19, 2017 la 6:50am — 4 Comentarii

zborul pe sub aer*

privește-mă !

de după cortina timpanului

secundele tăcerii îmi numără impresiile

acum

poți pătrunde prin ușile împărătești ale corneei

și înăuntru poți lesne vedea

îngenuncherea luminii la icoana retinei

poți auzi primele imagini rugându-se

te poți adumbri cu minunea luminii

numai tu poți veni împreună cu mine

din cochilia albă a unui cer străveziu

ne va cheama din nou depărtarea

tocmai acum când îmi leg de picioare

o…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Decembrie 18, 2017 la 9:00am — 1 Comentariu

dă-i Doamne chipul nou*

păzește-l Demiurge de gânduri netrupești

să nu-i îmbrace haina vederii nevăzutul

cel de nepătruns cu minți duhovnicești

să nu-i mai facă pat sub iarbă verde lutul

mai bine dă-i prin genă trăire celulară

îndeamnă-i pârgul minții de vară să rodească

fructul sângeriu din lumea dulce-amară

cu gustul învierii în carnea netrupească

să își găsească rostul aici în zbor de lună

dă-i chipul nou să îl zărim ce vezi

cum clorofila frunzei din toamnă…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Decembrie 16, 2017 la 7:30am — 4 Comentarii

roibul*

am un roib în sânge roșu rotat cu stele

îl mai port de frâu la trap sau la galop

îl mai scot la aer prin albii pori din piele

sau vara pe câmpia bronzului îl scot

noaptea îmi paște iarba întunecării mele

mi-aduce dimineața lumina la oblânc

avem aceeași vârstă și-aceeași sfântă vreme

ne-naripează duhul pe omoplatul stâng

va veni o vreme când vom pleca-n galop

vor invidia uimite celulele extazul

va fi atâta soare și lună la un loc

ca o…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Decembrie 14, 2017 la 7:00am — 4 Comentarii

sclavia talentului

mamă

fă-mă din nou la tine-n pântec embrion !

m-a strivit carnea strângându-mi în brațe scheletul

nu mai pot să mă înalț pe vertebrele zorilor

au început semenii

să -mi lovească cu pietre țeasta cuvântului

îmi sângerează vocalele

se sfarmă trupul consoanelor

umblă rănile vorbelor necicatrizate pe străzi

m-au încătușat în sclavia talentului

e o condamnare lumească

pentru care n-am pledat niciodată vinovat

și acum mă simt …

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Decembrie 13, 2017 la 10:05am — 3 Comentarii

umbrele*

umbra-i o clipire a soarelui

un fel

de raze întunecate alt fel de a te vedea

într-o oglindă neagră adâncă pentru cel

ce-o calcă în picioare

cu strălucirea sa

mie-mi adună pașii cei răvășiți în urmă

ori trimiși să adune imagini pe-nțeles

rămase de aseară pe-un decolteu de lună

cum mi se arată mie făptura ei

ades

când mă ascund în mine sau mă prefac în iarbă

și-adorm pe clorofilă trăind ca semizeu

sau vreau să uit de toate…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Decembrie 12, 2017 la 2:30pm — 5 Comentarii

orbul vederii

ai împărțit lumina Doamne inegal

celor deștepți le-ai dat organ pentru vedere

unora doar ochi

cu zimți tăioși de ban

să și-i rostogolească prin avere

altora cai verzi să-i vadă pe pereți

le-ai mânjit mintea cu bezna uneori

de-aceea-i vezi adesea ca în crâșmă

beți

își plâng o disperare care nu-i a lor

celor mai mulți le-ai dat orbire nesfârșită

ei văd numai ce vor prin lume a vedea

poartă lentile duble dar sticla e…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Decembrie 11, 2017 la 12:49pm — 2 Comentarii

uneori*

îmi trăiesc timpul ca pe o simplă părere

poate pentru că el

e mult mai târziu decât mine

sau pentru ca numai mie

la nașterea fiecărei celule

să-mi apară–n priviri din nou răsăritul

am învățat

cu zilele triste să mă-ngrop în uitare

fără remușcări să întârzii la veșnica mea pomenire

și poate de aceea uneori m-aș lepăda

fără regret de răsuflare

ca zborul păsării de-o nevăzută aripă

de foarte demult

nici un imn de…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Decembrie 9, 2017 la 8:00am — 4 Comentarii

marele protest

se-adună răzvrătiții mai jos de piața mare

pe unde trec boierii cu ochi de girofar

dar și răufăcătorii ce ziua dorm pe gheare

iar noaptea le ascut să tâlhărească iar

pornesc în marșul vocii atac la baionete

în teaca gurii-și poartă cuțitul la gingii

e marea văicăreală de lozinci ce bete

își leagănă strigarea trăirii cenușii

e ca un strigăt straniu - multiplă revărsare -

o propagare-n valuri un puls spre infinit

parcă se-acrește-n aer un…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Decembrie 7, 2017 la 7:53am — 5 Comentarii

spiritul dimineții*

stau sub șopronul pielii și privesc

cum mi se agață vocea-n dinții nopții

nici măcar auzul nu mai pleacă din patul tăcerii

se poate zări cum îmi pătrunde vântul

ca o lance în rana albă a coastei

și chiar

mă străduiesc să-mi lămuresc originea primată

-altfel de ce am senzația că sunt prea puține crengi

de care să-mi pot agăța frica de noapte ?

prea îmi simt vocea mușcându-mi vocalele

dar acum

ar trebui să admir mitoza celulei de…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Decembrie 6, 2017 la 6:30am — 4 Comentarii

abia atunci*

îmi caut liniștea în abisul simțirii

în strigătul privirii oarbe de-ntuneric

în parfumul epidermei bronzate-n mângâiere

și n-o găsesc

martor mi-e pulsul dintre două diastole

și atunci timid încep să gândesc

cum dimineața de mâine

va fi condusă

la altarul celui de al treilea cântat al cocoșului

cum își va trage după ea trena de mireasă

cu cele dintâi cuvinte trezite / așa /

ca pe o mai veche taină a poeziei

și gata

sub…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Noiembrie 29, 2017 la 8:00am — 2 Comentarii

la mii de ani vedere*

m-am străduit să-mi fie ploaia balerină

i-am încălţat băltoacele cu poante de balet

dar m-a lovit o apă rece peste rimă

şi dansul poeziei s-a oprit

discret

atunci am rupt din toamnă petala de curaj

m-am aliat cu norii am scris pe verticală

o ploaie cu picioarele drepte în necaz

că m-a udat pe creștet cu glezna rece

goală

am mângâiat-o apoi cu dragoste pe umăr

ea mi-a răsărit în braţe gingaşă cum o ştiu

am şi dansat cu ea pe…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Noiembrie 28, 2017 la 1:00pm — 5 Comentarii

o bacoviană**

din nou mă lovește în zâmbete ploaia

nici să mint nu mai am loc din cauza ei

e ca o zbatere a sângelui încarcerat în vene

m-aș lepăda de ea

ca de o dușmănie a sănătății trăite

dar îmi simt atât de udă cămașa încât

parcă mereu mi-ar copia prin piele

fiorul visărilor tânguite

îmi transcrie porii mângâierii

cu razele dreptei sale închipuiri

și acum poartă prin lume o trenă de vânt

lungă cât o dulce tânguire orientală

iar mie…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Noiembrie 27, 2017 la 7:30am — 6 Comentarii

acoperișul zborului alb**

îmi modelez zilnic amfora de lut

aici îmi țin într-o mai bună păstrare anii

i-am turnat în ea unul câte unul

așa cum sunt ei reci și fluizi

o băutură insuficientă pentru buzele vremii

Doamne ce fericită va fi setea pământului !

întâi

mi-am curs în palmă toate zilele verii

ca pe niște monezi reci și ușoare

și desigur cu ele

mi-am putut cumpăra câteva bucurii / câteodată /

trecând chiar prin dreptul famfarei democrației

apoi…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Noiembrie 25, 2017 la 8:30am — 6 Comentarii

la țărmul clepsidrei*

eu cred că numai lumina aceasta

mi-a inventat chipul pe care-l vedeți

chiar și vocea

e o plăzmuire a unei zbateri de aer

altfel

cum aș putea vedea osul păsării albindu-i zborul ?

sau cum aș putea auzi

piuitul puiului în oul încă necreat ?

așa cum stau în cuibul acestei prăpastii

în care mi-am surghiunit gândurile oarbe

și mă las în voia înțelepciunii

cu zeul din templul meningelui

lui i-am oferit mâna

mai tinerei…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Noiembrie 24, 2017 la 7:30am — 5 Comentarii

pulsul de seară*

să mă ierte iarba că i-am călcat pe creștet

florile că le-am respirat în alveole petalele

că le-am numărat ofilirea

cum ai rupe din soare cele câteva frunze rămase

atât de galbenă e clorofila căldurii !

polen de aur de culoarea toamnei bolnave

mă simt de parcă aș bate în porțile iernii

dar ea e prea ocupată cu deschiderea ei

și nu-mi răspunde decât vântul

pe treptele căruia îmi urc poticnirea

va trebui să mă părăsesc singur de vorbe…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Noiembrie 23, 2017 la 6:00am — 3 Comentarii

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

traduceri...

Arcul şi lira (El arco y la lira)
Postat de Ioana Haitchi în Noiembrie 8, 2017
Poezia este cunoaștere, salvare, putere, abandon. Operaţiune capabilă de-a schimba lumea, activitatea poetică este revoluționară prin natura ei; exercițiu spiritual – metodă de eliberare interioară. Poezia dezvăluie această lume; creează o alta. Pâinea celor aleşi; al naibii aliment. Izolare; unire. Invitație la călătorie; întoarcere la patria-mamă. Inspirație, respiratie, exerciţii fizice. Rugăciunea vidului, dialogul cu absenţa: plictiseala, chinul și disperarea le hrănesc. Rugăciune, litanie, epifanie, prezență. Exorcism, incantație, magie. Sublimarea, compensarea, condensarea inconștientului. Expresie istorică de rase, națiuni, clase. Neagă istoria: în sinele ei sunt rezolvate toate obiectivele conflictuale și omul dobândește în sfârşit conștiința de a fi ceva mai mult decât tranzit. Experiență, sentimente, emoție, intuiție, gândire, nedirijate. uman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/arcul-i-lira-el-arco-y-la-lira

Articole

EMINESCU ȘI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ Publicat de ION IONESCU-BUCOVU Eminescu a apărut pe solul românesc ca o sămânță rodnică la o răscruce de timpuri când limba română își căuta vadul ei spre modernizare. Scăpase din rigorile Școlii Ardelene care o ciuntise și-o transformase într-o păsărească de ciunisme și pumnisme, încerca să se lepede de exagerările cosmopolite franțuzite și căuta să se debaraseze, datorită lui Maiorescu, de „beția formelor fără fond”. Tocmai abandonase alfabetul chirilic și Academia, în frunte cu Alecsansdri, încerca să găsească noi sunete și litere pentru ciudatele sunete și semne slave care nu existau în limba latină. Dacă citești procese-verbale din ședinșele Academiei referitoare la ortografie, îți dai seama câtă luptă s-a dus pentru stabilizarea alfabetului nostru. Acum apărea Eminescu. 

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/eminescu-i-limba-rom-n-literar

Mihai Beniuc - 110 ani de la naştere Publicat de Florin T. Roman în Noiembrie 16, 2017 la 3:13pm în ARTICOLE

„Mihai Beniuc e lemnul din grindă pe care atârnă secera, fierul spălat în sângele grâului şi încovoiat ca spinarea ţăranului aducând pâine, mânerul plin de răni deschise, zimţii, văile prin care sudoarea curge în pământ, în netimpul din trupul pământului, înviindu-i ierburile, semănându-i fluturi pe comori şi perechi de mărgăritare peste căţelul ce latră miezul nopţii şi stă cu labele suite pe blesteme şi nădejdi”, scria undeva Fănuş Neagu, prieten al poetului. În calitate de concitadin al său mă simt obligat să reamintesc, la ceas comemorativ, noilor generaţii şi nu numai, cine a fost şi mai ales ce a scris acest poet pe nedrept uitat. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/mihai-beniuc-110-ani-de-la-na-tere

Starea literaturii moderne, un sondaj SAGA - Israel Postat de adrian grauenfels în Noiembrie 7, 2017 Controversatul (şi totodată excelentul) film israelian Foxtrot trage un imens semnal de alarmă: existenţialismul, consumismul, irealitatea vieţii moderne ne fac să nu ne mai vedem pe noi înşine. În fiecare secvenţă, personajele sunt afectate de starea de "postmodern" consensuală şi în toate situaţiile inspirate din realul israelian găsim anomalii, absurd, dezumanizare şi abandon. Cultura, deciziile, arta şi estetica nu mai aparţin individului ci sunt dictate de forţele telurice ale erei informaţionale. Care influenţează mai ales pe cei care nu stăpânesc la perfecţie limba nativilor. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/starea-literaturii-moderne-un-sondaj-saga-israel?xg_source=activity

Caligrafii

poezia

Publicat de ileana popescu bâldea în Ianuarie 6, 2018 poezia nu există. doar umbra ei e în cuvinte. când aleargă cu fața spre lună. și noi o tot sugrumăm. cu întrebări. despre ce nu va fi. vreodată. poezia e. zbor. aer. boare. o parte din sufletul acesta. împărțit nouă. de un Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/poezia?xg_source=activity

Nevoia de noi...(amintiri de la lansarea volumului colectiv "Jurnalul unui câmp de aripi" - Daniela Toma)
Publicat de ileana popescu bâldea
în Noiembrie 5, 2017
Da! avem nevoie de noi. într-o lume care ne alienează tot mai mult. și nu știu dacă este vina ei sau a aerului de deasupra. sigur, însă, cineva cerne șansele de a trăi normal. când voi întâlni energia aceea, dacă o voi întâlni vreodată, o voi examina pe toate fețele sau firele care ne despletesc firescul. și, poate, astfel voi înțelege, pentru o altă viață de om sau fluture, unde se află echilibrul fără de care suntem mai ușori decât o frunză…
continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/nevoia-de-noi

Stre-suri...

Revoluțiile țin tot cu șmecherii, pe când fraierii poartă doar însemnele de eroi! Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe

Au trecut aproape trei decenii de la așa zisă Revoluție dar RIDICOLUL apucăturilor tovărășești nu a încetat niciodată! Deși au pretenția de a fi numiți domni, majoritatea politicienilor care ne conduc destinele, dar mai ales aparatul de pupători în fund care le alimentează orgoliile, au rămas la fel sau chiar au evoluat în sens strict negativ. Orgolii de mesia sau de statui vii, orgolii care se preling precum nămolul vulcanilor din zona Pâclelor Buzăului. Nu a fost lună în care să nu aflu cum unii oameni, care au ridicat spre atenția publică tot felul de probleme, uneori mai grave, alteori doar comune sau chiar închipuite, s-au trezit aproape instantaneu cu adevărate cohorte de control la poartă. Apoi au rămas veșnic în atenția autorităților.  continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/revolu-iile-in-tot-cu-mecherii-pe-c-nd-fraierii-poart-doar

Salutare, Caragiale!

Publicat de ileana popescu bâldea în Noiembrie 20, 2017 Astăzi te-am văzut prin Piață. pe prima pagină a câtorva editoriale. în gura câtorva opozanți. pe ochiul șmecher al unor cățărători. chiar și într-o mașină care mergea paralel cu mine(făcând semne obscene și invitându-ne în gura mare să batem vântul în rafale pe toate străzile), la televizor, pe internet, pe masă și într-o sticlă, la brațul celor care solidarizează cu esteticul sau discută despre gânduri, prin cuvintele unor analiști, zâmbetul parfumat al dictatorilor de toate etapele și apartenențele, chiar și în jocul stupid al unor copii care alergau pe alei și-și ziceau că sunt într-un război portocaliu cu dungi verzi(ce-o fi însemnând asta, în mentalul lor?)

continuare.http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/salutare-caragiale

Între G și H... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Noiembrie 2, 2017 

Nu, nu e vorba de punctul G, ci de rețeaua internet... Pentru că mă mișc doi centimetri cu telefonul mai spre dreapta-stânga, dispare G, apare H, dar cel mai grav e când se încăpățânează un E penibil... Sau de rețele, în "G"neral... De plase, de păcăleli, de ițe... Iglițe... De chef și platitudine, de extaz și starea de nimic. De hipotalamus e vorba. Măria-Sa. Mă ia cu câte o sfârșeală, de nu-mi vine să cred. Mă irită tot. Și nici că aș vrea altceva. Nu! Se strânge lumea într-un polonic și sunt, și eu, pe-acolo, să mă întreb ce caut. Nimic. Un hipotalamus destabilizat, pipernicit, anemic, anti-anatomic. Nici măcar o părere, niciun sentiment, doar iritare, cu lipsă de respect. Cu lipsă de orice, altceva. Hormonal - da, ah!, intervine "H"-ul - poate părea corect: o muiere ce glisează în viteză, spre vârsta a treia. Sau o fi vreo înălțare? Că "trei" e mai sus decât "unu"... continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/ntre-g-i-h

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2018   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor