Dan Tipuriță's Blog (251)

de vineri până luni

bag ochii-n priza vremii unde se ia curent

încerc să mă cuplez la ceasurile noi

am un organ de simţ politic neatent

ce-şi bea cafeaua tihnei în ceaşcă

mai de soi

îi soarbe buza neagră odată la un an

până când în abur se-nzăpezeşte gândul

şi-i bate neauzul ca orbul în timpan

de mă trezesc că-mi fură şi neuronul

bându-l

oricum în vremea asta tot n-am nimic de spus

nu trebuie s-aplaud şi nici să pun ştampila

ploile sărace îmi vin…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 24, 2017 la 7:30am — 1 Comentariu

o minte aristocrată

doresc un Dumnezeu mai darnic şi atent

cu robul său ţinut de-avalma în dizgraţii

să mă trezesc multiplu de har şi de talent

să nu-mi mai plece mintea cu munca pe plantaţii

aş vrea să mi-o văd Doamnă cu ifose de-alcov

îmbujorată foarte de somn ca de plăcere

să mi-o dezbrace noaptea de cearcănele mov

o odaliscă neagră cu nurii la vedere

şi chiar să ne şoptească din strune lăutari

un joc frumos pe gânduri ca-n visurile toate

cum se poartă…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 22, 2017 la 7:30am — 5 Comentarii

scriitorul

în cele din urmă mai bem şi câte-un gând

mai răsucim o vorbă din buze pe-ndelete

mai şi cădem ca frunza plutind către pământ

şi ascunzând sfiala legănării bete

sau cu nepăsare mai zămislim un zvon

îl înfăşăm cu vorba-l schimbăm cu resemnarea

ardem cu speranţa tămâie-n neuron

până ne-neacă fumul vederii respirarea

eu de oboseală mi-am tras scrisul la mal

mai mâzgălesc cu pana puntea pe covertă

pentru delăsare mă mai izbeşte-un val

că…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 20, 2017 la 5:30am — 5 Comentarii

coborârea metaforei***

am coborât din spaţiu şi locu-a rămas gol

migram o nesfârşire pe propria orbită

eu locuiam demult pe-o stradă-n neuron

în casa din spre soare

etajul de-o clipită

aş fi rămas acolo dar am văzut minuni

poetul mă cerea cu viaţa veşniciei

rădăcini de slavă prinsese-n rugăciuni

îngenunchiat în faţa icoanei

poeziei

i-am zărit privirea ca o cometă sus

urcase pe o stea şi-a coborât la prima

vorbea cu îngeri graiul cuvântului nespus…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 19, 2017 la 7:30am — 3 Comentarii

încoronarea macilor*

călătoresc pe braţe de aer străvezii

cum poartă frunza vântul legănat pe verde

mintea mi-a rămas nemoartă printre vii

şi mărunţită-n sine ca un polen se cerne

parc-ar pleca la muncă şi ea cu ziua mea

îmi cade peste flori petale şi stamine

înfloreşte ochii sub gene de perdea

precum se fecundează cu poezii retine

m-am împăcat cu soarta şi n-am nimic de zis

alţii cu mintea ruptă au cârje de durere

mie mi-a dat sudoare lacrimi pentru scris…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 18, 2017 la 6:30am — 3 Comentarii

timpanul din auz ochiul din vedere*

înfrânt de conştiinţă mă reîntorc acasă

pe drumul întâmplării nu-mi mai doresc nimic

am şlefuit absurdul dar nimănui nu-i pasă

că umbra mea-i bolnavă şi n-aude ce-i zic

nici paşii răbdători loviţi de drumul roţii

şi hăituiţi de muncă prin bălţile de scris

că mi-au furat cuvinte m-au hăituit ca hoţii

prinşi la furt de vorbe nu au nimic de zis

parc-aş fi plin de ura vocalei cu venin

şi m-a desprins invidia definitiv de viaţă

că n-am şi eu…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 16, 2017 la 8:30pm — 2 Comentarii

e-atâta dor în lume şi atâta neiubire**

iubito eşti o rană de vorbe dintr-un vers

e-un gând rostit fierbinte în cerul gurii tale

parcă te-a ars cuvântul cu sensul său firesc

pentru hrana dogmei iubirii-universale

te-am sfătuit demult să scapi ca de-o povară

de vorbele deşarte sau cam aşa ceva

se spun reţete sacre le ştiu pe dinafară

pe la porţi deschise bârfind la o cafea

mi-s buzele acum o glastră cu petale

mi-a înflorit genetic buchetul dinspre vers

am leacuri cu zicale ce…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 15, 2017 la 7:00am — 5 Comentarii

o natură exotică

astăzi ne vom îmbrăca în haina dimineţii de vară

vom ieşi la plimbare cu soarele în lesă

un patruped acoperit cu păr de moale lumină

vom pătrunde dincolo de hotarul neuronului

ne vom adapta parcurilor sale astrale

mai sus de stolul palmierilor

mai departe decât zborul retinei

pe aici totul e drept

nu e nici o cotitură a aerului

nici o buclă de rătăcire a drumului

îi privim cerului din când în când faţa azurie

auzim inima bătând într-un…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 14, 2017 la 6:54am — 3 Comentarii

duelul*

mi-am provocat de aseară oftatul la duel

i-am îmbrăcat pleoapei un coif de lună plină

şi-am aruncat mănuşa apusului spre el

sătul să-l tot aud în piept cum mă suspină

apoi i-am pus privirii mantia vederii

peste orbirea nopţii din visul crud rebel

martori mi-au fost pulsul şi vocile tăcerii

ce-au ascuţit floreta oftării-n fel şi fel

şi-aşa ne-am întâlnit pe câmpul respirării

eu cavalerul sorţii cu armuri de zar

el fluturând un paloş cu…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 11, 2017 la 6:30am — 4 Comentarii

poezia*

eu am venit pe lume aşa cu trei catrene

pe nervura dreaptă a foii argintii

tu mă priveai atent retină printre gene

în călătoarea noapte a orelor târzii

la naştere m-au nins cu două-trei secunde

- timpul este liber să facă tot ce vrea -

să-şi risipească fumul cădelniţei pe unde

stau în genunchi cuvintele pe rugăciunea mea

m-au alăptat cu vorbe frumoase câteodată

m-au alintat cu zâmbetul lacrimii mereu

mai port în nări mirosul hârtiei ce…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 8, 2017 la 8:00am — 3 Comentarii

Am vârsta sufletului meu

Am vârsta sufletului meu,
un dar divin sub huma dermei,
în pomul oaselor un zeu
mi-a-ntins câmpia epidermei,

vârsta celulelor mi-o simt
cu dorul netrecut de vamă,
dorinţele neruginind
în via tâmplei de aramă,

am vârsta a tot ce pot privi
şi au cu ochiul legământ,
vârsta celulei cenuşii

precum în cer şi pe pământ.

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 7, 2017 la 11:06am — 7 Comentarii

Plecaţi, pământul se mută !**

Nu mai muriţi, sunt stele puţine,
cerul nu mai naşte copii,
prezentul se surpă-n vecii,
bezna nu mai aprinde lumine.

Iubiţi-vă-n clipa de acum,
rotirea de ore-i informă,
viaţa-i trăită de formă,
are de plată un drum.

Ne pleacă celulele-n vânt,

e o boală a văzduhului mută:
striveşte-n caninul flămând
noaptea câte o stea revolută.

- Plecaţi, pământul se mută
şi nu mai rămâne pământ !

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 6, 2017 la 8:00am — 6 Comentarii

o deflorare exotică

de atâtea ori m-am simţit

un rătăcit prin buzunarele trupului

ca după o sclipire de comoară uitată

dar eu

îmi strecuram numai lămpaşul falangelor

în mina de aur a cărnii aşa

pentru a-mi procura câteva globule modeste

cu ele să-mi pot plăti întreţinerea minţii

şi chiar să te invit din când în când

aici pe terasa încă nebronzată a pielii

unde este atât de frumos

mai ales când afară se aude scâncetul ploii

aici îţi pot dărui cu…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Mai 4, 2017 la 12:11pm — 3 Comentarii

conspirația

eu am fost mereu angajat la stăpân

un fel de argat pe moşia hormonilor

iubirea mi-a biciuit sângele către inimă

am şi împodobit bradul de crăciun al surâsului

ţi-am colorat cu privirea pânza cea arămie a obrajilor

am tras valurile la mal

ca să-ţi aducă la mângăiat depărtările

am mers împreună în echilibru pe sârma ecuatorului

şi n-am căzut în amiaza înfierbântată

a niciuneia din cele două emisfere

mereu te-am apărat

de amenirea…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Aprilie 29, 2017 la 7:52am — 4 Comentarii

În lumea aceasta

ne-am îmbolnăvit de o fericire nouă

de o dorinţă în care nu încape dezamăgire

o febră a graţiei născute de clipele nerăbdării

parcă mereu am vrea

să muşcăm din sublimul fructului oprit

ne contaminăm în înghesuiala dorinţei

încuiem în tainiţa sufletului neîmplinirea

unii adoră filozofia statului degeaba

alţii îşi trimit palmele la cules pomana socială

câţiva au revelaţia îmbogăţirii rapide şi de aceea

sorb cu buzele de pe altarele…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Aprilie 28, 2017 la 8:02am — 5 Comentarii

vinovaţii*

nu mă mai pot privi în semenul meu ca într-un templu de linişte

sunt vinovat

că am fost amestecat în arta creerii lui

citindu-mă i-am adăugat şi eu o plămadă de suflet

un duh de poezie în fiziologia devenirii somatice

astfel

identitatea sa biologică a căpătat

expresia metaforică a celulelor mele

de acum vom râde la fel

vom încălzi cu magia cuvântului aceeaşi lacrimă

vom răsfăţa amândoi capriciile subtile ale surâsului

vom…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Aprilie 25, 2017 la 10:30am — 8 Comentarii

picătura de rouă**

tocmai acum

începusem să cobor în ţara clorofilei

prudent şi încet

spre rădăcinile firave şi uite

îmi privesc capilarele unduind culorile sângelui

gândul e un simplu protozoar

poate pătrunde ca într-un subsol

în clădirea în care locuiesc vremelnic

aici în palma ierbii

în cartierul indivizilor cu feţele verzi

fundaţia trupului îmi este încă departe

cam pe unde se aude tam-tam-ul mersului

sub miezul paşilor cadeţat

pe strada…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Aprilie 24, 2017 la 8:00am — 8 Comentarii

pagini albe*

mă voi expedia în maldărul de cărţi

un personaj de la o pagină oarecare

aici voi vâna cuvintele pierdute din zborul păsărilor

le voi copia înălţimile prin care voi reuşi poate

să-i ridic inimii aripile deasupra pulsului

plecarea mea va fi ca a unei fiinţe fără contur

o ieşire blândă din siajul vederii

o pace lipsită de emoţiile sale fireşti

nemărginire dreapta nemărginire stânga

într-o căldură la nesfârşit rostogolită

înveşnicirea sinelui cu…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Aprilie 23, 2017 la 8:00am — 5 Comentarii

dreptul la folosinţă

continuăm să ne rotim în risipire frumos

într-o mare de neoprit galaxie

împreună ne atragem celulele

în jurul axei vertebrelor

de ieri ne-am îmbogăţit cu un nou neuron

ni l-am procurat din spaţiul virtual al trăirii

de pe taraba universală a meningelui

priviţi-l !

ne ordonă adunarea în noi

cât mai aproape de acest răsărit înecat

ce se salvează din ocean acum

când deja a apărut paianjenul zorilor

în plasa lui ne vom simţi tot mai…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Aprilie 21, 2017 la 6:11pm — 3 Comentarii

o închinare politică

ne-au schingiuit cu orele de boală

ne-au pus cătuşe venele la mâini

ba ne-au şi acuzat

pentru convingerile noastre politice

noi am susţinut că cea mai ieftină cale

către clipele frumoase este râsul

ne-am cărat gravitaţia singuri

fără să apelăm la bunăvoinţa pământului

noi n-am dat şpagă

ne-am strecurat prin pădurea întunecată a vorbei

numai cu opaiţul tâmplei

ne-am transportat singuri plânsul în sacul lacrimal

singuri ne-am…

Continuare

Adăugat de Dan Tipuriță la Aprilie 19, 2017 la 8:39pm — 3 Comentarii

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Silvia Giurgiu
în Martie 27, 2017 la 9:40pm în Medalion literar
M-am născut în vara anului 1970, la 9 iunie, în comuna Vedea din județul Argeș. Am crescut într-un sătuc fermecător prin simplitate lui, Chirițești, comuna Uda. De copilă iubeam poveștile pe care le ascultam vrăjită, în serile tihnite, împreună cu ceilalți trei frați ai mei, de la iubitul nostru tată, care mi-a transmis pasiunea pentru literatură și frumos. Copilăria mi-am trăit-o în parfumul poveștilor și mirajul naturii.
Odată cu adolescența, au înflorit în caietele mele secrete, primele poezii care mi-au completat personalitatea. Nu le-am publicat niciodată. Ele fac parte dintr-un trecut pur, neîntinat de agresiunile vieții și dăinuiesc alături de jurnalul meu, care trasează parcursul vieții mele din acei ani îndepărtați și până azi, deoarece nu am încetat niciodată să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete.
Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare, care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea, îndelung reprimată.
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-2

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Ştefan Lucian Mureşanu - Tu, Străine, care-mi vorbeşti ţara de rău... Publicat de Florin T. Roman 

Tu, STRĂINE, cel care-mi vorbeşti ţara de rău, M-am plictisit să aud aceleaşi stereotipuri false venite de peste graniţa stabilită de tine!!! Să-mi reaminteşti prin decepţii cât de urât e aici, deşi tu nu ştii cât de frumos e aici!!! Să-mi vorbeşti de rău rudele, deşi nu ştii care sunt rudele mele!!! – Află că milioane de oameni trăiesc azi in toată lumea, datorită lui Nicolae C. Paulescu, descoperitorul oficial al insulinei. – Tu ai scris in şcoli cu stiloul tău, nu? Inventat de românul Petrache Poenaru, membru al Academiei Romane. – Data viitoare când zbori in concediu să-ţi aminteşti că tu te deplasezi prin aer ca pescăruşul, datorită lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă, pentru că ei au decolat/aterizat cu primul avion din istorie, s-au jucat cu primul avion fuselat aerodinamic, şi unul din ei a inventat motorul cu reacţie. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/tefan-lucian-mure-anu-tu-str-ine-care-mi-vorbe-ti-ara-de-r-u

Muntele si Revelaţia Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 24, 2017

Un cercetător al religiilor nu se poate sustrage de la o simplă observaţie: Marile revelaţii ale religiilor monoteiste se întâmplă la înălţime. Dacă zeii locuiau în Olimp, profeţii care au urmat, vor urca în mod voit munţii pentru a descifra secrete mistice, pentru a purta discuţii cu Creatorul, pentru meditaţie şi inspiraţie. Toate relevaţiile sunt percepute de subiect care simte sau aude o prezenţă, percepe o lumină deosebită, vederea unei figuri, teamă. Toate revelaţiile se petrec pe un munte, departe de tribul căruia profetul aparţine. În Budism muntele Meru este axa lumii, în Iudaism avem muntele Sinai, în Japonia muntele Fuji are propietăţi divine. Foarte des muntele oferă un loc de meditaţie şi revelaţie. Cei trei fondatori a celor trei religii monoteiste: Moshe, Isus şi Mohamed îşi datorează iluminarea spirituală unor relevaţii care se petrec pe munţi.  http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/muntele-si-revela-ia

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Caligrafii

Barbotare Publicat de Anica Andrei Fraschini în Aprilie 30, 2017

Fac valuri. Sub cuvertura frazelor - concepute ca niște embrioni cu care... experimentez - și a ecranului - un fel de "in vitro"... Mă izolez ca în copilărie, când adunam un material minim, câteva păpuși, cârpe, capace, frunze, un borcănel cu nisip, unul cu pietricele, crenguțe rupte. Încropeam o bucătărie minusculă, un pătuț, simulam treburi gospodărești, de familie. Toate, sub un acoperiș format dintr-o pătură sprijinită pe spătarele unor scaune. Petreceam ore întregi, cu jocul meu, vorbeam singură, desigur, cu seriozitate și patos. Acum, parcă aș vedea ceva similitudini... Sub pătura frazelor pe care le cazez pe ecran, să facă ce-or vrea, barbotez o proză fără inhibiții, defulatoare. Căci doar așa mă mai eliberez de măcinatul fără oprire, al morii anacronice, care-mi trăncăne în cap. Moara asta are o materie primă eterogenă rău și căreia se căznește să-i facă față, cu mecanismele ei, depășite. http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/barbotare

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

Salutare, România!
Publicat de ileana popescu bâldea
în Mai 5, 2017
- Bună dimineața, doamnă doctor!
- Bună dimineața, Mitică! Ia zi, ce-ai pățit?
- Păi, io nu știu ce culoare să aleg! Toate sunt la fel. Alea, de pe Facebook. Toate vor sinceritate, adevăr. Și una trebuie s-o iau, că cine mă ține, mă ține pe mine la școală?
- De ce nu te ții singur, Mitică, Mitică? Ce nevoie ai tu de culori?
- Păi... cele albe vor să muncesc, cele negre nu mă lasă să piublic și io în antoliogii, cică pierd din templul prețios cu care aș putea să fac ceva în folosul comiunității. Și, de, mi place prin lumea ista cocoană! Cum poți ieu să renunț la așa o scară politică? Așa că... trebe să mă orientez spre una colorată, adică una care-și dă cu culori pe obraji, mai proastă de sine, una care crede în mine - că io sunt deștiept și talientat foc mare. Dacă are culori, are și bani să mă țină pân ce termin și eu un pumn de clase. Așa că...
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/salutare-romania

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor