Agafia Dragan's Blog (61)

Șah-mat*

suntem doar noi,

fiecare cu singurătatea lui.

Pasărea din inima nopții

clatină tăcerea împietrită-n aer.

Îmi faci semn s-o las,

să-și potolească setea.

Drumul ce-i stă înainte pare fără sfârșit

deși mai este atât de puțin.

Ne-am asumat orice risc când am pornit

până și pustiul…

se izbește

de zidurile camerei.

Deschide fereastra să iasă!

Simt tălpile cum

se afundă-n clipă.

poate nu a fost decât un joc al…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Ianuarie 11, 2018 la 2:30pm — 5 Comentarii

În acel atunci

Atunci,

s-a deschis ochiul ceţii,

tăcerea de spaimă şi durere,

neputinţa mea

de a vedea,

de a înţelege,

de a crede.

Sclipirea senină din mâinile,

din zâmbetul tău

cobora în încolţirea altei ierbi.

Nu se mai ţeseau anotimpuri,

dimineţi şi apusuri,

era doar starea aceea,

dintre veghe şi aşteptare,

dintre făptură şi nălucă;

împietrea lacrima

să nu-ţi tulbure frământul.

Mă strigai cu numele

celor…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Octombrie 27, 2017 la 10:22am — 6 Comentarii

Ştiam că ai să pleci

gândurile prinse ca

într-un cortegiu tragic

mustesc rana sub paşi

umezesc ţărână cu fiecare minciună

pe care mi-o spui

în absenţa ta

rămân cu o închipuire de aripi

mă tem să nu ghiceşti

ceea ce este dincolo de zâmbet

să nu-mi tulburi amăgirea

în care mă ascund

picătură cu picătură

fir cu fir

un azi în care tu rămâi cu mine

până când

aud cum urlă lupii

în secatuirea dintre noi

şi într-o emoţională…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Octombrie 24, 2017 la 2:00pm — 6 Comentarii

Romanţă de toamnă*

Ce fericită era toamna

şi ne privea uimită

cum înverzeam alai de frunze moarte

în serile cu ochi de chihlimbar!

De dragul tău,

de dragul meu,

păduri de vise legănam

la poarta sărutului ofrandă.

Ce tristă este toamna!

Verdele, în suflet, a ruginit sub ploi,

zăpada, pe la tâmple, şi-a început festinul;

De dragul tău,

de dragul meu,

s-o inundăm cu flori de mac .

Nu vreau de azi

un mâine alb să trăiesc.

Pe frunzele…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Octombrie 20, 2017 la 9:30am — 4 Comentarii

Elegie

E orb timpul ce mi-a rămas…

Morţii-mi respiră transparenţa,

trec printre ei

ca şi cum nu mai sunt înfipt în carne.

Pune zăvorul!

Să nu intre vântul

să-mi şteargă urmele ce le-am lăsat

pe trupul şi sufletul tău.

Mi-e frică să cad…,

îmi tremură pe buze lumina,

ca unui cerşetor palma

pomană să primesc încă o noapte

pentru o altă dimineaţă.

Niciodată, nu am iubit mai mult clarul de zi.

Mă aşteaptă mama…

Nu plânge, iubito…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Octombrie 10, 2017 la 12:00pm — 8 Comentarii

Vietatea*

“Am văzut o vietate

……………..căutând printre gunoaie

Vietatea nu era un câine, nu era pisică, nu era şoarece

Vietatea, Doamne, era un om”(Manuel Bandeira)

Dă mă un leu

care dă mă un leu

pată pe retina oraşului

amorţeşti viaţa pe trotuare

eliberate de aşteptări

nu înrădăcinezi nimic

devorezi delăsarea cu amintiri strivite

pulbere tăbăcită

sub talpa lipsită de zare

calcinată din gunoaie

niciodată nu vei înflori

din…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Octombrie 6, 2017 la 1:00pm — 4 Comentarii

Tu crezi... eu tac

tu crezi c-am învăţat să mă accept

într-un acum imprecis

eu tac să nu-ţi tulbur amăgirea

ascult cum trupul îşi scutură frunzişul

lumina fumegând pe finister în seară

au mai rămas în noi himere

amiezile de vară

anemică ispită cu tinere dogori

rotindu-se cărunte

pe umerii prea slabi să poarte

rodul grădinilor încă necules

în sufletul inundat de ceaţă

şoimii îşi poartă zborul

tot mai aproape de pământ

ameţiţi de efigiile…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Octombrie 2, 2017 la 1:07pm — 1 Comentariu

Val de fragilă lumină

M-am aşezat în umbra iubirii

romanţă tristă cântată-n falset

de măturătorul destinului.

Cu suflet însingurat,

învăţ cuvinte să zboare

într-un descântec de lună.

Lupoaica albă mă bârfeşte,

i-aud râsul

în ochii umbriti de aşteptare.

Toamnele rămase,

am să-le fac cârje,

să compensez dezechilibrul dintre dorinţă şi lut.

Sufletul abia acum

şi-a crescut aripi,

la capătul podului spre nicăieri.

Nu încerca să mă…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Septembrie 27, 2017 la 11:00am — 3 Comentarii

Mitridatizare

dimineaţa

îşi înfige colţii într-un sâmbure de brumă

mătură umbre dincolo de geam

înăuntru

o pasăre sinistră

adună bănuţi din oasele pământului

sub tâmpla invadată de nesomn

afară

văduve negre flutură venin

printre rufele puse la uscat

între o gură hâdă şi-un ochi vânat

cuvintele roiesc acre

ca nişte viespi aţâţate

zdrobite

le cos la subţioara unui cearcăn

să muşc din ele

încăpăţânarea de a nu auzi

şi cu…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Septembrie 25, 2017 la 12:35pm — 6 Comentarii

Împăcare

ţi-ai smuls gândul

sfredel negru

amestec de renunţare şi zbor

păşeşti cu nelinişte

dincolo de contur

simţi cum te surpi

spaime ascunse în puls

ţi-au devorat orizonturi

liberat

te aşezi împăcat

la masă cu întunericul

într-un echilibru precar

stabileşti o anume capacitate

de a rămâne prădător şi vânat

pe muchia subţire

a inepuizabilei transformări

de la lut spre cer

de la cer la piatră

eşti doar…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Septembrie 21, 2017 la 12:33pm — 3 Comentarii

Rătăciri

cu sufletul inundat de ceaţă

încătuşez gândul
la crucea dintre pământ şi cer
să nu-mi aducă urmele în faţă
sufocată m-aş apuca
să priveghez vestirea ecoului
cu pasul îngânat
de ritmul celor care mi-au fost
ziditori întru mine
abecedarul
prin care mă vestesc
în drumul spre mâine
până când am să mă găsesc
ridicată
într-un punct
şi mâna-n mâna cu EL
într-o necesară rispire
să-îmi aflu
rătăcirea.

Adăugat de Agafia Dragan la Septembrie 20, 2017 la 3:00pm — 1 Comentariu

Atâta doar o elegie

noaptea-şi dilată insomnia

lângă o cafea amară şi-o ţigară

cu tălpile boţite de ploaie aleargă pe ziduri

hapsână de iubire

am s-o aşez la geamul unde nu plouă

ca să pot trăi

ca şi cum nu m-aş sufoca

cu tâmpla lipită de fiecare năzuire

peste care ţi-ai întins firele

nu ţi-aş vedea absenţa

din fiecare cuvânt

nu ţi-aş simţi spinii

frământarea de umbră şi lumină

în care te zbaţi

să-ţi construieşti plecarea

aştept să…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Septembrie 19, 2017 la 3:30pm — 4 Comentarii

Castanii respiră aramă…

Castanii respiră aramă
prinşi într-un amurg potolit
înnoadă inserarea cu un capăt de noapte
ascultă lumina
picură în cleştii pămantului
nicicând nu a curs atâta împăcare
în inimi răsfăţate de toamnă
din braţele tale din coapsele mele
creşte chemarea blândă
a verdelui ascuns
ca o lacrimă
peste iarbă şi păsări
mai cuvântă încă păduri incendiate
şi cade a vorbelor dorinţă
răvăşind strâmta odaie

Adăugat de Agafia Dragan la Septembrie 13, 2017 la 4:05pm — 2 Comentarii

Nu ţi-am mai scris…*

Nu ţi-am mai scris de mult…
cuvintele au iz de fructe putrezite,
uitate într-o vară amară,
în cupa cu vin roşu
prins între iluzii.
Se leagă,
se dezleagă indiferente
la verdele rămas
într-un a fost odată.

Nu ţi-am mai scris de mult…
încerc să adun risipa
din tot ce sunt
mai mult înapoi
decât înainte
şi-un gând rătăcitor
prin florile de castani
dintr-un a fost odată.
Nu ţi-am mai scris de mult…

Adăugat de Agafia Dragan la Septembrie 11, 2017 la 10:30am — 3 Comentarii

Din întâmplare*

Ne-am întâlnit la mijloc de drum;
tu cu inima învăluită de toamnă,
eu cu toamna în inimă.
Lumina cobora spre înserare.

Ne-am oprit la viaţa jumătate;
eu vegheam răsăritul iubirii,
tu sclipirea iubirii vegheai.
Mână în mână eram şi cer şi pământ.

Astăzi tu pleci, eu plec astăzi;
la capăt de drum opus chipul tău păleşte,
descreşte chipul meu la capăt de drum opus
durerea depărtării.

Adăugat de Agafia Dragan la Septembrie 8, 2017 la 2:30pm — 3 Comentarii

închise sunt porţile

Cocorii, iubite,

aşteptă la porţi

să-mi descifreze calea,

acea parte în care mă absorb

să renasc în cuvinte.

Ce goană nebună mă sfâşie

din urmă să-mi adulmec paşii?

Doar tu…

sălbatică înflorire

sprijini căderea

între teluric şi candelă.

în spaţiul rămas,

creşte adâncul,

dulcele amar din cupa cu vin negru

prins între iluzii.

Corbii, iubite,

veghează flămânzi

setea turbată

ce-mi macină…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Septembrie 7, 2017 la 3:00pm — 3 Comentarii

Nel mezzo del cammin

Când noaptea se dilată-n insomnie,

disloc iluzii

mână-n mână cu tăcerea şi mânia.

Drumul pe care trec,

umilă şi trufaşă,

deopotrivă cu amăgirea,

păşeşte singur;

coboară, urcă, freamătă…

lacomă,

adun cercuri

între teluric şi lumină

să mă conturez

până când o altă dimineaţă

sprintenă şi sonoră

se caţără în ochiul

ce strigă lacom

ţărâna şi lumea

şi-o altă noapte

îşi adânceşte rugăciunile

c-un ochi…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Septembrie 5, 2017 la 4:10pm — 3 Comentarii

Prin atâtea chipuri

Marmură neagră

cerul

învăluie pământul

freamăt

sub talpa universului

când nimicul dezbracă tăceri

răzvrătite chemări

gândul se întinde dincolo

de glaciala privire a lunii

la ora în care

morţii îşi ridică nisipul

nelinişti prelungite

sunet grav înfipt

în abisul în care m-am instalat

învolbură sorginţi necunoscute

prin atâtea chipuri

niciodată nu mă regăsesc

decât umbra vietăţii din adâncuri

poate am să…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la Septembrie 4, 2017 la 12:36pm — 2 Comentarii

Nu pot să-ţi mai vorbesc ...

Nu pot să-ţi mai vorbesc

cum îţi vorbeam atunci

când păsările luminii vibrau

în serile cu ochi de chihlimbar

învăţ tăcerile albe

cu gândul îmbracat

în dorul de tine

ţărână călcată de corbi

se surpă în golul lăsat

în partea aceea de suflet

rămasă dincolo

braţe întinse pe hotarele depărtării

încolţesc amăgirea

muşc din ploi

îmi las morganele îmbrăţişate de cer

rană copiilor mei nenăscuţi

la geamul unde nu…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la August 30, 2017 la 10:36am — 4 Comentarii

Pătimesc amintirile şi ard *

Pătimesc amintirile şi ard

(iubite,)

te caut în necuprinsul meu;

aud cum lăcrimează aşteptarea

rostogolită de corbi,

tot mai sărace cuvinte

strâng să-mi fie pernă

când noaptea-şi dilată insomnia

şi neagră creşte ziua.

Pătimesc amintirile şi ard

şi tot mai adânc se sting

păsările albe.

Cui să-i mai spun

şi cine să vadă

cum trec dureros de tăcute,

oarbe şi surde la viclenia timpului?

Am să-mi aşez zilele…

Continuare

Adăugat de Agafia Dragan la August 28, 2017 la 11:30am — 5 Comentarii

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

traduceri...

Arcul şi lira (El arco y la lira)
Postat de Ioana Haitchi în Noiembrie 8, 2017
Poezia este cunoaștere, salvare, putere, abandon. Operaţiune capabilă de-a schimba lumea, activitatea poetică este revoluționară prin natura ei; exercițiu spiritual – metodă de eliberare interioară. Poezia dezvăluie această lume; creează o alta. Pâinea celor aleşi; al naibii aliment. Izolare; unire. Invitație la călătorie; întoarcere la patria-mamă. Inspirație, respiratie, exerciţii fizice. Rugăciunea vidului, dialogul cu absenţa: plictiseala, chinul și disperarea le hrănesc. Rugăciune, litanie, epifanie, prezență. Exorcism, incantație, magie. Sublimarea, compensarea, condensarea inconștientului. Expresie istorică de rase, națiuni, clase. Neagă istoria: în sinele ei sunt rezolvate toate obiectivele conflictuale și omul dobândește în sfârşit conștiința de a fi ceva mai mult decât tranzit. Experiență, sentimente, emoție, intuiție, gândire, nedirijate. uman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/arcul-i-lira-el-arco-y-la-lira

Articole

EMINESCU ȘI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ Publicat de ION IONESCU-BUCOVU Eminescu a apărut pe solul românesc ca o sămânță rodnică la o răscruce de timpuri când limba română își căuta vadul ei spre modernizare. Scăpase din rigorile Școlii Ardelene care o ciuntise și-o transformase într-o păsărească de ciunisme și pumnisme, încerca să se lepede de exagerările cosmopolite franțuzite și căuta să se debaraseze, datorită lui Maiorescu, de „beția formelor fără fond”. Tocmai abandonase alfabetul chirilic și Academia, în frunte cu Alecsansdri, încerca să găsească noi sunete și litere pentru ciudatele sunete și semne slave care nu existau în limba latină. Dacă citești procese-verbale din ședinșele Academiei referitoare la ortografie, îți dai seama câtă luptă s-a dus pentru stabilizarea alfabetului nostru. Acum apărea Eminescu. 

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/eminescu-i-limba-rom-n-literar

Mihai Beniuc - 110 ani de la naştere Publicat de Florin T. Roman în Noiembrie 16, 2017 la 3:13pm în ARTICOLE

„Mihai Beniuc e lemnul din grindă pe care atârnă secera, fierul spălat în sângele grâului şi încovoiat ca spinarea ţăranului aducând pâine, mânerul plin de răni deschise, zimţii, văile prin care sudoarea curge în pământ, în netimpul din trupul pământului, înviindu-i ierburile, semănându-i fluturi pe comori şi perechi de mărgăritare peste căţelul ce latră miezul nopţii şi stă cu labele suite pe blesteme şi nădejdi”, scria undeva Fănuş Neagu, prieten al poetului. În calitate de concitadin al său mă simt obligat să reamintesc, la ceas comemorativ, noilor generaţii şi nu numai, cine a fost şi mai ales ce a scris acest poet pe nedrept uitat. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/mihai-beniuc-110-ani-de-la-na-tere

Starea literaturii moderne, un sondaj SAGA - Israel Postat de adrian grauenfels în Noiembrie 7, 2017 Controversatul (şi totodată excelentul) film israelian Foxtrot trage un imens semnal de alarmă: existenţialismul, consumismul, irealitatea vieţii moderne ne fac să nu ne mai vedem pe noi înşine. În fiecare secvenţă, personajele sunt afectate de starea de "postmodern" consensuală şi în toate situaţiile inspirate din realul israelian găsim anomalii, absurd, dezumanizare şi abandon. Cultura, deciziile, arta şi estetica nu mai aparţin individului ci sunt dictate de forţele telurice ale erei informaţionale. Care influenţează mai ales pe cei care nu stăpânesc la perfecţie limba nativilor. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/starea-literaturii-moderne-un-sondaj-saga-israel?xg_source=activity

Caligrafii

poezia

Publicat de ileana popescu bâldea în Ianuarie 6, 2018 poezia nu există. doar umbra ei e în cuvinte. când aleargă cu fața spre lună. și noi o tot sugrumăm. cu întrebări. despre ce nu va fi. vreodată. poezia e. zbor. aer. boare. o parte din sufletul acesta. împărțit nouă. de un Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/poezia?xg_source=activity

Nevoia de noi...(amintiri de la lansarea volumului colectiv "Jurnalul unui câmp de aripi" - Daniela Toma)
Publicat de ileana popescu bâldea
în Noiembrie 5, 2017
Da! avem nevoie de noi. într-o lume care ne alienează tot mai mult. și nu știu dacă este vina ei sau a aerului de deasupra. sigur, însă, cineva cerne șansele de a trăi normal. când voi întâlni energia aceea, dacă o voi întâlni vreodată, o voi examina pe toate fețele sau firele care ne despletesc firescul. și, poate, astfel voi înțelege, pentru o altă viață de om sau fluture, unde se află echilibrul fără de care suntem mai ușori decât o frunză…
continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/nevoia-de-noi

Stre-suri...

Revoluțiile țin tot cu șmecherii, pe când fraierii poartă doar însemnele de eroi! Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe

Au trecut aproape trei decenii de la așa zisă Revoluție dar RIDICOLUL apucăturilor tovărășești nu a încetat niciodată! Deși au pretenția de a fi numiți domni, majoritatea politicienilor care ne conduc destinele, dar mai ales aparatul de pupători în fund care le alimentează orgoliile, au rămas la fel sau chiar au evoluat în sens strict negativ. Orgolii de mesia sau de statui vii, orgolii care se preling precum nămolul vulcanilor din zona Pâclelor Buzăului. Nu a fost lună în care să nu aflu cum unii oameni, care au ridicat spre atenția publică tot felul de probleme, uneori mai grave, alteori doar comune sau chiar închipuite, s-au trezit aproape instantaneu cu adevărate cohorte de control la poartă. Apoi au rămas veșnic în atenția autorităților.  continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/revolu-iile-in-tot-cu-mecherii-pe-c-nd-fraierii-poart-doar

Salutare, Caragiale!

Publicat de ileana popescu bâldea în Noiembrie 20, 2017 Astăzi te-am văzut prin Piață. pe prima pagină a câtorva editoriale. în gura câtorva opozanți. pe ochiul șmecher al unor cățărători. chiar și într-o mașină care mergea paralel cu mine(făcând semne obscene și invitându-ne în gura mare să batem vântul în rafale pe toate străzile), la televizor, pe internet, pe masă și într-o sticlă, la brațul celor care solidarizează cu esteticul sau discută despre gânduri, prin cuvintele unor analiști, zâmbetul parfumat al dictatorilor de toate etapele și apartenențele, chiar și în jocul stupid al unor copii care alergau pe alei și-și ziceau că sunt într-un război portocaliu cu dungi verzi(ce-o fi însemnând asta, în mentalul lor?)

continuare.http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/salutare-caragiale

Între G și H... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Noiembrie 2, 2017 

Nu, nu e vorba de punctul G, ci de rețeaua internet... Pentru că mă mișc doi centimetri cu telefonul mai spre dreapta-stânga, dispare G, apare H, dar cel mai grav e când se încăpățânează un E penibil... Sau de rețele, în "G"neral... De plase, de păcăleli, de ițe... Iglițe... De chef și platitudine, de extaz și starea de nimic. De hipotalamus e vorba. Măria-Sa. Mă ia cu câte o sfârșeală, de nu-mi vine să cred. Mă irită tot. Și nici că aș vrea altceva. Nu! Se strânge lumea într-un polonic și sunt, și eu, pe-acolo, să mă întreb ce caut. Nimic. Un hipotalamus destabilizat, pipernicit, anemic, anti-anatomic. Nici măcar o părere, niciun sentiment, doar iritare, cu lipsă de respect. Cu lipsă de orice, altceva. Hormonal - da, ah!, intervine "H"-ul - poate părea corect: o muiere ce glisează în viteză, spre vârsta a treia. Sau o fi vreo înălțare? Că "trei" e mai sus decât "unu"... continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/ntre-g-i-h

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2018   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor