Elisabeta Luşcan's Blog (378)

Haiku

puf galben pe nas-

aşezat pe mâţişori

un bondar flămând

zumzet în luncă-

pe mâţişorii galbeni

bondarii veseli

spectacol în crâng-

căutători de polen

sus prin salcie

galbeni mâţişori-

bondar abia dezmorţit

ajuns în luncă

galbeni mâţişori

în desişul pădurii-

doar vulpea-i vede…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Martie 16, 2017 la 4:51pm — 6 Comentarii

pentru inimi...două

iubitul meu cu plete argintii
şi ochi ca bobul alb de rouă
ai semănat atâta dor în piept
iubire pentru inimi…două
aş vrea în zori la mine să revii

de fulguieşte iarna amăgită
ori dacă primăvara plouă
nu ezita urmează-ţi gândul
împacă-le pe amândouă
şi vino sus la stânca părăsită

mă iartă noaptea-n visul tău
în zori iubeşte-mă cu drag
iar când va fi să ne-ntâlnim
săruturile puse în şirag
s-alunece ca piatra-n râu

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Februarie 24, 2017 la 5:39pm — 4 Comentarii

şi merg...

şi merg…



îmi aleargă gândul

străbate câmpuri primăvăratice

niciun nor nu-l umbreşte

în pas de veselie

escaladează munţii

îmi cântă-n ureche fericirea

şi merg…

şi merg…

mă-mbrăţişează

depărtări senine

şi Doamne…

ce…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Februarie 13, 2017 la 10:21am — 2 Comentarii

Poveşti din casa mea

spuse de bunicul nepoţilor

ce se foiesc pe genunchii lui

cu vară...cu iarnă...

de aici au plecat bărbaţi în armată

de aici au plecat bărbaţi în război

pe prispă s-a cusut iia cu firul dorului

s-a tras brazda bunăstării

copilul a crescut pe podul cuptorului

iar când rusul l-a întrebat

unde-i tânăra mamă

el a arătat neştiutor

cu degetul podul

musca ce se plimba pe tavan

a fost scăparea mamei

care astăzi nu mai are…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Februarie 3, 2017 la 7:30pm — 2 Comentarii

Greul firii

Cu iţele gândului
fixate
în spata timpului
ţes
covorul multicolor
bătut
cu paleta
de praful
vremurilor
tulburi...

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Februarie 3, 2017 la 1:11pm — 3 Comentarii

Haiku

nicio omidă-

vestesc primăvara-n ram

puii de graur…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Ianuarie 31, 2017 la 1:55pm — 4 Comentarii

TU

TU

care mi-ai arătat paşii spre poezie

eşti bobul din lacrima fericirii

eşti primăvara-n suflet

eşti floarea preţuită-n iarnă

eşti frunza care nu cade de pe ram

luceafărul de seară şi raza din zori

bătaia inimii când bobocul devine floare

ţie nufăr frumos în inima mea furişat

…îţi mulţumesc!

…rămâi la mine!...…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Ianuarie 15, 2017 la 11:39am — 4 Comentarii

Haiku

copilărie-
dulci sunt porumbelele
îngheţate-n ram

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Ianuarie 9, 2017 la 12:00pm — 6 Comentarii

Haiku

viscol la munte -

copiii înfofoliţi

numără…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Ianuarie 5, 2017 la 10:52am — 4 Comentarii

Haiku

vin colindători-
mirosul de sarmale
până în tindă

verde e viaţă-
şi într-o casă mică
e bucurie

o dată pe an
ne întoarcem acasă-
târnaţul mamei

mugurar mascul-
seminţele de cimbru
ies prin zăpadă

iarnă geroasă-
numai ciocul bufniţei
ieşit din pene

Ajun de An Nou-
vâscul iar a înflorit
sus pe crengi de nuc

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Decembrie 30, 2016 la 7:51pm — 5 Comentarii

Sărbători fericite!

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Decembrie 26, 2016 la 6:06pm — 4 Comentarii

Crăciun luminat

copacii toţi s-au îmbrăcat

în straie albe

dor curat

aşteaptă-n seara de Crăciun

copii la colindat

la uşă bat colindători

dacă primim colinda

lumini aprinse

vestitori

de bunătăţi

umplută-i tinda

lampa e-n grindă

acolo din strămoşi

stă strajă

în seara de Crăciun

veghează

pe omul

preabun

casa-i aranjată

cetina-i regina

de beteala copilăriei

alintată

să ningă

la uşa…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Decembrie 23, 2016 la 11:10am — 6 Comentarii

în pas de vals

zâmbeşte-mi sub vălul buzelor tale

adu-mi fericirea

mai aproape

cu privirea alungă-mi necazul

visul nostru visează-l

nu scape

şoapta îngân-o până la amiază

citeşte versul ce-n inimă-i

ascuns

frunza ce a căzut în toamnă

pe ram în iarnă

n-a mai ajuns

aleargă apoi prin nămeţi pe culme

vezi ce-a rămas

din a noastră iubire

sub arcada fagului ce ţinea umbră

dacă mai alină dorul

mai e fericire

cu gândul…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Decembrie 19, 2016 la 3:41pm — Nu sunt comentarii

Inimă de român

inimă caldă de român

izvorâtă din glia străbună

înalţă-te lin la ceruri

cere binecuvântarea

trăirii eterne

tu ştii să cânţi

să reciţi

să te rogi

să iubeşti mai mult

ca oricine altul



gazdă primitoare şi bună

pentru atâtea…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Decembrie 1, 2016 la 11:33am — 4 Comentarii

vântul

mi-a furat sărutul florilor

şi-a fugit prin văi cu soare

dar spre seară îl aştept

mă gândesc nu ştiu zău

veni-va oare

dus prin pomii din grădină

a fugit ca un nebun

toate frunzele gălbui

mi le-a aşezat la uşă

şi în drum

mi-a trecut apoi prin umbră

şi-a luat cu el plăcerea

unei veri de fericire

a adus în schimb o toamnă

joc de iele

a vrut să-mi fure şi gândul

ce-nnodase o idee

într-al inimii colţ…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Noiembrie 19, 2016 la 1:27pm — 10 Comentarii

Haiku

sosesc primii fulgi-
lângă susur de izvor
doar eu şi frunza

iarna aproape-
cu braţul plin de frunze
zâmbet de copil

iarba cu brumă-
pe obrazul bunicii
curg lacrimile

stâncile cu fulgi-
o familie de corbi
croncănind în zori

garduri albastre-
sirop de porumbele
în cămara mea

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Noiembrie 2, 2016 la 6:40pm — 2 Comentarii

Atunci

când ridic privirea
până la nori
plouă cu dor
vântu-mi adie
umărul stâng
ce-l uit gol mereu
poartă pentru el
dansez cu cerul
nimeni nu-ndrăzneşte
să mă smulgă
din braţele lui
cochetăm zilnic
zâmbete
soare
deliciul ploii
şi-un vals
pe coama
orizontului
în amurg

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Octombrie 18, 2016 la 8:57pm — 4 Comentarii

Haiku

copac scorburos-
în grămada cu ghinde
o veveriţă

câmpul cu căpşuni-
cu puii-n şir după el
trece ţeposul

nici soţ nici frunze-
poezii de iubire
scrise în codru

doagele-n butoi-
picioare colorate
de struguri roşii

fagii din codru
frumos freamătă toamna-
vânt la orizont

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Octombrie 15, 2016 la 8:16pm — 6 Comentarii

mai ieri

mai ieri
o coastă stângă
şi sânul stâng
mi-am rupt
din întâmplare
dar numai toamna a ştiut
cât mă durea
de tare

în taină geamăt
durere în alint
o şoaptă neşoptită
era singurul meu
crezământ
în rest
tăcere
alifii
gel
antiinflamatoare
tămăduire
se scurgeau în perna
gândurilor seara
dar a trecut durerea
atinsă
cu o floare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Octombrie 13, 2016 la 10:37pm — Nu sunt comentarii

toamna*



stau în foişorul cu gânduri

adun flori din inimă

pe care le presez apoi

în ierbarul vremii

poate la iarnă

vor înflori vise

care mă vor conserva

până în primăvară

Doamne…cât iubesc

florile

orice culoare ar…

Continuare

Adăugat de Elisabeta Luşcan la Octombrie 3, 2016 la 8:30am — 5 Comentarii

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Despre mine (numai de bine!)
Publicat de Bidulescu Constantin în Martie 27, 2017 
Sunt născut la 29 febr. 1944, în Bucureşti. Domiciliul actual, Ploieşti.
Profesor de matematică, pensionar. Am predat 42 de ani la licee din Ploieşti şi judeţ, apoi am cochetat cu literatura. Am fost selecţionat în 20 de Antologii de poezie printre care şi ultimele opt editate de ASPRA. Membru al site-urilor literare Dialoguri Culturale, Noduri şi Semne, Negru pe alb, Însemne culturale.
Am obţinut un premiu I la Concursul de rondeluri, organizat de site-ul Negru pe alb, un premiu I şi un premiu II la concursul de epigrame organizat tot de acelaş site, şi o menţiune la Concursul literar internaţional de poezie şi proză “Magia sărbătorilor de iarnă”
Nu am cărţi publicate.
Dorinţe pentru viitor: să mă viziteze muza creaţiei mai des, că vorba aceea, dacă inspiraţie nu e, nimic nu e…

AutoRONDEL

Eu sunt acuma creator,
De versuri multe, săltăreţe,
Cu mersul lor ce-i curgător,
Dar şi cuprinse de tandreţe.

Şi chiar de sunt conservator,
Scriind în rime cu stricteţe,
Eu sunt acuma creator,
De versuri multe, săltăreţe.

Am pus în ele şi umor,
Am pus în unele tristeţe,
Să fiu pe placul tuturor
Ajuns acum la bătrâneţe.

Eu sunt acuma creator.

http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/despre-mine-numai-de-bine

Din urmă...

MEDALION LIRIC - NICHITA STĂNESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 
(80 de ani de la naștere)
Nichita e un Paranif din Bizanț căzut în literele românești precum Eminescu din cer, un veșnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității de un talent unic de meșteșugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „Se umflă emoția, bezna,/ ca și cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie” Candori feline ne umple de duh în: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorității prin cuvânt: „O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/medalion-liric-nichita-st-nescu

Articole

MARIN SORESCU- ironistul „singur printre poeți” Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Martie 14, 2017

MARIN SORESCU- ironistul „singur printre poeți” Olteanul Marin Sorescu (poet, dramaturg, eseist și traducator, absolvent al Facultatii de Filologie din Iasi. S-a născut la Bulzesti, judetul Dolj in data de 19 februarie 1936 si a debutat in anul 1964 cu volumul “Singur printre poeți”.A primit de 6 ori premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, Premiul Academiei Romane in anii 1968 si 1977 si multe alte distinctii. A fost Ministrul Culturii intre 25 noiembrie 1993 si 5 mai 1995. A fost casatorit cu Virginia Sorescu și nu a avut copii. A murit la Bucuresti in data de 8 decembrie 1996.) decretat de George Călinescu tot ce poate fi mai nou în poezie și chiar în dramă, s-a bucurat în timpul vieții și chiar după moarte de un succes cum puțini au avut parte.

http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/marin-sorescu-ironistul-singur-printre-poe-i

Lucian Boia - istoric sau mit? Publicat de Florin T. Roman în Martie 19, 2017

Dacă cineva nu e la curent cu sensul actual al cuvântului “naţionalism” îl poate lesne afla din DEX - ediţia a II-a: doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor şi aspiraţiilor naţionale, sau din Marele dicţionar de neologisme: politică şi ideologie care urmăresc întreţinerea izolării şi aţâţarea urii de rasă şi naţionalitate; tendinţă de a aprecia exclusiv şi exagerat tot ceea ce aparţine propriei naţiuni. Nelăsându-se deloc afectat de naţionalism, profesorul Lucian Boia de la Universitatea din Bucureşti a devenit, step by step, un mare istoric al României, poate celmare. g.com/forum/topics/lucian-boia-istoric-sau-mit

ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME – STARPRESS 2017, AUTOR LIGYA DIACONESCU - publicat de Florin T Roman
Dacă mai există vreun om de cultură român care încă nu a făcut cunoştinţă cu Doamna Limbii sale materne, Ligya Diaconescu, înseamnă că, citind aceste rânduri, a sosit momentul să o cunoască. De ce Ligya Diaconescu este Doamna Limbii române? Nu neapărat pentru că este jurnalistă, poetă, scriitoare, publicistă de cetăţenie română. Nu pentru că deţine titluri de director general, de proprietar sau membru al unor prestigioase asociaţii, reviste, cluburi culturale române şi internaţionale. 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/antologia-scriitorilor-rom-ni-contemporani-din-ntreaga-lume

Caligrafii

Dar de Ziua Mamei - Publicat de Silvia Giurgiu în Martie 8, 2017

Pe cerul vieții mele norii se înghesuie ostili și neînduplecați, cenzurând fără drept la replică razele timide și speriate de lumină ce se tot străduiesc să străbată printre fisurile lor abia întrezărite. Sufletul îngenuncheat sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei, ca un copil oropsit. În piept, inima e toată o rană ce pulsează sub arsura durerii. Sub ochelarii negri de soare, paravan inutil și patetic pentru ochii orbiți de torentul fierbinte al lacrimilor, tristețea grăiește mută povestea ei incredibilă.  continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/dar-de-ziua-mamei

Zilele care trec prin noi și "Poeții cetății"
Publicat de ileana popescu bâldea
în Martie 4, 2017

O cafenea… ca multe altele din București. Doar că părea orientată către soare. Acolo s-au întâlnit , din nou, astăzi, „Poeții cetății”. Adunați de fiecare dată, într-un afiș sub formă de carte. Și, de cele mai multe ori, alții.Câteva mese au devenit numeroase, când ultimii au venit. Rumoare, salut, zâmbete, priviri calde și umede. M-am detașat, cumva, de ei, intrând într-o muscă mai cuminte ca de obicei, înzestrată, vremelnic, cu sufletul și ochii mei. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/zilele-care-trec-prin-noi-si-poetii-cetatii

Stre-suri...

În țara asta normalitatea este ceva extraordinar Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe în Martie 27, 2017 Am încercat să fiu cât de cât un observator „normal”. Deși asta este totuși destul de dificil în România. Aici există tabere peste tot. Și exclusivități! Dacă te pune „ăl cu coarne”, sau „cel sfânt” (depinde și aici din ce tabără ești), să te uiți în tabăra lui pește, o iei peste bot de la cei din tabăra pescarului. Dar nu pentru că te-ai uitat la vecini. Nuuuu... Ci pentru că ai îndrăznit să belești cumva ochii. Culmea eforturilor este atunci când crezi că poți face ceva să-i împaci. Mai întâi între ei. Dar e mai mult decât o misiune imposibilă. Nici să stai în afară nu e o soluție. Te vor bombarda cu toții. Aici nu există enclave! În România nu s-a inventat nici obiectivismul, dar nici locul de observație egal situat între taberele veșnic beligerante. Iar războiul?!... 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/in-tara-asta-normalitatea-este-ceva-extraordinar

Oamenii mari se supără... Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 19, 2017

… când oamenii mici mereu fac ceva pentru a-i enerva pe cei dintâi. și nu știu cum se întâmplă că nimeni nu ia atitudine pentru a-i pune cu fața la zid. căci, în loc să se hrănească, întotdeauna, cu aer, astfel încât să preîntâmpine acuzația de joc părtinitor pentru o roșie, un castravete sau o fasole autohtonă, aceștia le consumă fără discernământ, uitând că s-ar putea să fie pe rafturi datorită vreunui program implementat de cineva din familie care, evident, prin manipulare, a ajuns să guverneze. off, regizorul acesta din Dumnezeu, nu se orientează și el când împinge pe unul sau altul către Palatul Victoria! continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/4029617:Topic:1310591?xg_source=activity

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor