Mika's Blog (54)

Mama mea (compunere)

            Mama mea e cea mai frumoasă mamă din bloc! Nu, nu din bloc... din oraș! Nu, nu, o să tai oraș... Ă, ăăă, ce să scriu? Tai tot! Ooo, arată urât... Să șterg? Of, ce mâzgălitură! Rup foaia! Nu, o mototolesc, pe furiș – să nu se audă foșnetul, și iau alta...

             Mama mea e cea mai frumoasă mămică! Are părul drept, bălai și tuns scurt. Uneori, îl pune pe fâșii mici de ziar, ea le spune moațe, și părul ei…

Continuare

Adăugat de mika la August 17, 2017 la 11:02pm — 7 Comentarii

Hoțu’*

     Mi-e vocabularul atât de sărac! Cu fiecare zi mai pierd un cuvânt și teamă mi-e... Când n-or mai fi cuvinte, oare ce gânduri mă vor bântui? Se vor intersecta cu ale tale?

     Acum, însă, e de-ajuns să mă întorc spre răsărit, spre apus, să mă rotesc în sensul acelor de ceasornic sau invers și orizontul cu o mână nevăzută îmi răsfiră cuvintele rămase și le așează altfel; pe o linie imaginară șirul devine cursiv, iar când ochii îmi joacă în ape, apare un portativ și parcă văd mâna ce…

Continuare

Adăugat de mika la August 8, 2017 la 7:00pm — 4 Comentarii

Apropo...

     Ce mai știi despre...  Da, de mine!...  De ce nu pot să scriu drept, fără corecturi, dintr-o suflare? Așa, cum curg picurii pe fața mea! Pic! Pic! Apoi, ritmul lor se întețește făcând front comun. În marș se înșiruie în fire lungi ce se urzesc și se țes într-o perdea densă... O, nu! Nu plâng! M-ai văzut vreodată plângând? Asta e! Mă străduiesc să te țin aproape deoarece...…

Continuare

Adăugat de mika la Iulie 22, 2017 la 8:30pm — 6 Comentarii

Bulimie

     Afară urgia se descătușase: nigea, viscolea, dar eu n-auzeam și nu vedeam! În mine, revolta pornise în căutarea unui răspuns logic și era de nestăpânit. Rețeaua neuronală, mai, mai, să o ia razna: se încâlcise, se încălzise. Din urmă, trecutul se extindea cu repeziciune, iar prezentul mă comprima în emoții. La limita coliziunii celor două, mă agitam numărând clipele până aveam să șterg podeaua cu individul picat din cerul său egoist care îmi tăiase orice chef de zbor. Și toate fiindcă…

Continuare

Adăugat de mika la Aprilie 25, 2017 la 11:00am — 5 Comentarii

Vernisaj

– Alo! Alooo! Centrala dă la Paris? Rogu-vă cu...

– Mică, eu sunt, fiica ta! Am ajuns cu bine! Voi?

– Tulai, Domne, ce ță și cu tehnolojia iasta... No, ăi bine și la noi. Tu, fatăăă... Ieri, am fo la vernisaj, cu tătâne-tu...

– Și băiatul cu cine a rămas? L-ați luat cu voi?

– Bătrâna o stat cu pruncu... No,…

Continuare

Adăugat de mika la Aprilie 7, 2017 la 1:10pm — 6 Comentarii

Geneza „M” *

Ziua întâi

Din prima, tânăra naivă l-a plăcut și s-au unit, deși părinții o avertizaseră... Și el a plăcut-o și nonșalant, galant i-a oferit numele. Trăiau fericiți, în carul cu flori și ea i-a dăruit fii și fiice, iar el se bucura că-i crește neamul și-i duce numele. Seara, femeia s-a închinat lui: „Mulțumesc, bărbate!”  Domnului nu i-a plăcut, dar a surâs!

Ziua a…

Continuare

Adăugat de mika la Aprilie 5, 2017 la 1:00pm — 12 Comentarii

Muierea me

      Seara se lăsase de mult... Liniște...  Feștila s-a stins singură, omul satisfăcut s-a întins în așternut căutând o poziție comodă, s-a scărpinat sub burtă, parcă îl mânca și nasul – dăi și colo! și liniștit de toate își frecă mâinile precum greierele elitrele, iar mintea începu a cugeta: Mulțam Domne! Bine o fo! Mulțam șă păntru muiere! Ăi ai mai faină, drăgăstoasă și dășteaptă dă-n lume! No, și să mai face! că are acum calculator. Asară ăn pat, ămi zice așe: „Io cred că la noi ăi…

Continuare

Adăugat de mika la Aprilie 2, 2017 la 11:00am — 5 Comentarii

Doar fă-o!

       La vremea aceea, micuța nu știa de logo și slogan gen: „Just Do It” – „Doar fă-o!”, nu-și descoperise talentul, era doar sârguincioasă la teme. Când a primit o sarcină școlară, de la profesorul suplinitor, ce-l cunoscuse în acea zi: „Fă o poezie, pentru Gazeta de perete!” a înlemnit. Nu putea să-l refuze, nu știa – ce și cum – să o scrie, dar minuțioasă din fire, a căutat până ce-a găsit una pe potrivă, în caietul bunicului. A copiat-o, i-a schimbat titlul și…

Continuare

Adăugat de mika la Aprilie 1, 2017 la 1:32pm — 4 Comentarii

Pohta

        Pe atunci, acasă era grupul copilăros, mereu în mișcare – un stol de vrăbii guralive! Și ce poftă de joc aveam laolaltă! Când au apărut landourile, câteva vrăbiuțe s-au desprins de noi, ocupându-și rolul de semi-mame. Cu normă întreagă, deveneau după ce dispăreau cărucioarele cu brotaci și le vedeam legănând grijulii păpuși, dar nu erau totuși mămicuțe adevărate, că prea își smotoceau pruncii cu fețe de cauciuc; îi îmbrăcau și-i dezbrăcau, două pălmuțe la…

Continuare

Adăugat de mika la Martie 30, 2017 la 12:00pm — 3 Comentarii

Femeia care a blocat Facebook-ul

Copilița cu gropițe și fără fundițe s-a smuls din mâna mamei, a fugit și s-a oprit uimită. În vitrină, ce să vezi! tot o copilă cu fluturași în codițe.

– Mami, mami! Vleau fundise!

Primăvara și vara trecură, și primăvară și vară iară... Cu aceeași uimire, de astă dată, copila din vitrină o privi nedumerită:

– O, ce mare te-ai făcut!

– Stiu, vlei să pun un cântesel? Ba nu, tot se-am învăsat la glădinisă... (Ciripind de zor pe păsăreasca sa „asa” și-a descoperit cel mai…

Continuare

Adăugat de mika la Martie 23, 2017 la 2:00pm — 3 Comentarii

Japonezul (5)

– Bre, Natalițî, mulțămiesc! – zise Aglaia pe limba vecinei, conducând-o ușurel spre ieșire. Când ușa s-a închis în urma ei, adevărul a izbit-o drept în plex: Timp pierdut! Așa-ți trebuie dacă stai toată ziua la palavre și nu-i vinovată Natalița, tu ești! c-ai antrenat-o la prostii și te-ai complăcut. Schimbă foia, madame, trezește-te! Hai, bea-ți cafeaua și fă-ți un plan!

Nici n-a apucat să aprindă aragazul că s-a aprins telefonul, iar vocea interlocutoarei se precipita explicând:…

Continuare

Adăugat de mika la Martie 20, 2017 la 2:41pm — 5 Comentarii

Măi, G!

        Îți ziceam: Că nu s-a născut încă arahnidă să țeasă voalul byssus, nici n-a mai irupt forță să-și lase efigia oglindită dual în raze ultra... O, violet! O, Vero! Frumusețea e adevărul Tău și adevărul e frumusețea Ta, iar frumusețea adevărului e și durere, și întunecatul mister al morții... În noi, în adâncul-adâncului, în tăul lăuntric să-L vedem, să avem puterea ca să-L înțelegem și să-I acceptăm durerea, doar atunci, vom redescoperi și adevărul, și…

Continuare

Adăugat de mika la Martie 16, 2017 la 11:30am — 4 Comentarii

Japonezul (4)

       

         Ziua se dezmeticise de mult... numai Natalița, nu! Sta de minute bune, pe taburet, nici măcar nu-și bâțâia picioarele cum îi era felul, cuminte ca o școlăriță. Gura căscată îi alungea figura, iar ochii căprui și bulbucați ca două castane se animau metronomic: Ba la Aglaia! Ba la tavă! Curioasă rău!... Da să ridice un capăt al ștergarului, să vadă ce-i pe platoul apărut în casa ei ad-hoc, însă arătătorul…

Continuare

Adăugat de mika la Martie 14, 2017 la 12:00pm — 4 Comentarii

Orfana

        De ce nu strigi? De ce, doar, îți aud șoapta mitocondrial în templul meu?

        N-am să-ți povestesc de potecile mele, ți-ar întina icoana la care te uiți și blând, și mustrător. De atâtea ori, în matca mea, am așteptat un „da”, iar tu spuneai hotărât: „Nu!” și tot plecam aiurea, pe căi întortocheate, virgine, neumblate de jivine. Nici ploaia înspumată, nici vântul năpraznic, nu mă opreau. Coconii îmi sfârâiau…

Continuare

Adăugat de mika la Martie 10, 2017 la 3:00pm — 6 Comentarii

Iubi*

     Astăzi e o zi specială, a femeilor-femei! N-am făcut cine știe ce analize ca să constat: sunt femeie, nu sunt fatală sau neobișnuită, dimpotrivă, sunt așa și așa, nici prea-prea, nici foarte-foarte. În loc de urări, mai simple, mai stufoase, cum se obișnuiește azi... Eu vă povestesc!

     Auzisem că romancierii sunt oameni cu greutate în literatură. Posibil! - și-mi întăream convingerea căutând o…

Continuare

Adăugat de mika la Martie 8, 2017 la 4:00pm — 4 Comentarii

Japonezul (3)

O prezență matinală, consecventă! Rând pe rând, se înșiruiau lângă băncuța străjuită de nuc tot felul de obiecte pentru curățenie: lopată, greblă, mături, fărăș, nelipsiții saci de gunoi și bineînțeles ei în tandem. Amândoi cam de aceeași vârstă, scurți, ea adusă puțin de spate, subțirică, ten translucid asemeni unei coli de pergament pigmentată cu pete maronii, el: drept, îndesat, roșcovan – bornă kilometrică. Turnul de control îi identifica prin ,,Cuplu’neatale”. Sârguincioși greblau,…

Continuare

Adăugat de mika la Februarie 28, 2017 la 10:00am — 4 Comentarii

Japonezul (2)

Toamna constată că zilele i se scurtaseră, la fel și vizitele lui octombrie, dar încă se simțea bine când serile lungi o prindeau în languroase îmbrățișări, o fermecau și-o amețeau în subsolul pubului unde viața fremăta pe ritmuri de bellydance cu meduze tremurânde pe fese, strânse în corset sau rostogolindu-se în valuri mareice, animând mesenii în aplauze ritmate. O notă disonantă cu mediul extaziat, a fost apariția spectrului. Ca o umbră a avansat de la perimetru spre centru tatonând…

Continuare

Adăugat de mika la Februarie 21, 2017 la 8:52pm — 1 Comentariu

Japonezul (1)*

De aproape o lună, octombrie își făcea mendrele cu o toamnă colerică. O știa cam vagaboandă de la ,,Răpciune” ce i-o predase pe inventar, chiar înainte să-și dea duhul, jigărit de ifosele ei. Îmbătrânit, prea devreme, octombrie o strâgea cu puterile sale sleite să nu-i scape și îi amușina mireasma sorbind-o cu nesaț. Asta am ajuns! Inimă tânără în trup bătrân! – își spuse ghiujul îndulcindu-și năduful ultimelor clipe. Soarele îi ținea hangul: Frate, ai pasiune morbidă sau vine ,,Apocalipsa”?…

Continuare

Adăugat de mika la Februarie 18, 2017 la 11:00pm — 6 Comentarii

Necunoscuta

             Urbea fierbea. Apariţia ei îi pusese pe toţi pe jar, trezindu-le instinctul. Nu era genul său, dar trebuia s-o aibă şi-i luase urma ca un animal de pradă. A fost mai rapid. Haţ! a furat-o de sub nasul unui nehotărât. Învingător a amuşinat-o, acolo, în public. Mirosul proaspăt i-a invadat nările, incitându-i simţurile. Era în mâinile lui, dar nu-i aparţinea întru totul. Avea preţ. De-l plătea, o lua şi plecau împreună. Târgul se făcea pe loc. Pregătise din timp banii şi…

Continuare

Adăugat de mika la August 5, 2015 la 9:30pm — 3 Comentarii

Puzzle

 

 

                                             Motto: În organigrama lumii, oamenii se numără până la unu!”- Ion Cosmovici

 

S-a trezit brusc, fără s-o deranjeze nimic; linişte, întuneric, nici o geană de lumină, nici un coşmar. ”Straniu!” – exclamă, iar în sinea sa s-a mirat: ”De ce mi se întâmplă asta?” Privirea i-a alunecat instantaneu spre ceasul…

Continuare

Adăugat de mika la Iulie 28, 2015 la 9:42pm — 2 Comentarii

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Emoţia şi mesajul poeziei în raport cu stilistica şi prozodia Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 26, 2017 Am observat cu stupoare că poezia contemporană de formă clasică pune accentul în mod exacerbat pe stilistică şi prozodie, diminuând, până la anulare uneori, emoţia şi mesajul. Mai ales poeţii tineri, ca în povestea cu fata moşului şi fata babei, aleg cutia frumoasă pe dinafară, sclipitoare, dar lipsită de conţinut. Critica contemporană procedează, în mare măsură, întocmai. Probabil se alimentează reciproc. Şi asta se întâmplă, culmea! – într-o epocă a versului liber (numit uneori vers alb), sau poate tocmai de aceea: Negăsind prea multe cusururi poeziei postmoderne, scrisă cca 70 la sută în vers liber şi la care „nu mai există valoare stabilă şi inatacabilă” (Mircea Cărtărescu), pe unde să mai despice firu’-n patru criticul vremurilor noastre?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/emo-ia-i-mesajul-poeziei-n-raport-cu-stilistica-i-prozodia

Text... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Septembrie 23, 2017

...despre câteva realități pe care le constat cu trăiri de cetățean reîntors în patria-mamă. Încep cu o declarație: abia acum simt conturată iubirea de țară. Văd net diferența dintre cum o iubeam înainte și cum o iubesc acum. Înainte de a pleca în străinătate, îmi iubeam țara cu un fel de automatism. Categoric o iubeam, mă născusem iubind-o. Acum, o iubesc cu fiecare privire pe care o aștern peste pământul ei, asfaltat sau nu, cu fiecare gură de aer plin de miros de cauciucuri arse, ori de umezeala pădurii, cu fiecare pas ce mă poartă pe drumuri știute, pe care le regăsesc cu un sentiment de securitate: orice s-ar întâmpla, sunt în țara mea. continuare....http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/text

FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017 Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 3, 2017

Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30 și 31 august, în staţiunea Moneasa, jud. Arad. Organizatori au fost Revista de Informaţie şi Cultură Româno-Canadiano-Americană „STARPRESS”, condusă de Ligya Diaconescu, scriitor etalon pentru românii care trăiesc în țară, dar și în Diaspora, în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de cunoscutul scriitor Alexandru Florin Țene, președintele Ligii. Invitaţii au fost cazaţi, în condiţii excelente, la hotelurile Lacul Liniştit şi Parc. Amfitrion, gazdă pentru toate activitățile festivalului, a fost scriitorul arădean Florin T. Roman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/festivalul-limbii-rom-ne-moneasa-2017?xg_source=activity

Caligrafii

Uneori lumile se ating - gânduri de la lansarea volumului "SAFIRE ȘI ÎNGERI" - Ioana Sandu Publicat de ileana popescu bâldea în Octombrie 7, 2017

… nu cu degetele sau orice alt colț din ele, ci cu partea aceea nevăzută, nici chiar de umbră, a tălpii. Se așază elegant pe scaune sau fotolii, privesc în jur tăcute dar, dornice să vorbească, analizează, pleacă fără să vezi și se ghemuiesc în colțuri, dau un tablou la o parte și-i privesc spatele, de ca și cum adevărul despre pictură s-ar afla acolo, fixează vitraliul din spatele unui birou plin cu flori și cărți și se identifică rar în culoare, ating lemnul sculptat parca de îngeri, răscolesc cărbunii nestinși din șemineu, caută liniștea din pereți apoi revin în locul pe care și-au lăsat cuvintele, se îmbracă în ele, își pun palma la tâmplă și ascultă și rar se trezesc din reverie - doar atunci când realizează că sunt cumva oameni, cu puțin din ele, și trebuie să se concentreze și asupra aerului, luminii, vântului sau emoției altei lumi călăuzită pe același drum de un Dumnezeu fără nume - poate energie, poate curcubeu, poate sunet sau doar un fel special de gând.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/uneori-lumile-se-ating-ganduri-de-la-lansarea-volumului-safire-si

cutia de conserve Postat de Dan Tipuriță în Septembrie 17, 2017

M-am născut în vremea când maşinile porneau la manivelă. Tractoarele-şi începeau lucrarea trase cu sfoara ,se muncea mult în lehamitea gândului ,se disputa viitorul în ţărâna hazardului şi chiar se trasa drumul luminii cu bezna închisorilor. Iar pentru mine, copilul de atunci, în zilele negre lupii treceau Dunărea pe o sârmă de gheaţă, în cele frumoase reuşeam cu nimic să-mi cumăr o insulă de fericire la chioşcul de vis-a-vis . Acolo se puteau procura cele mai râvnite lucruri, adică bile colorate, dopuri de pistol cu pulbere, pene, imagini pictate şi alte comori. Cutia de conserve era cea mai disputată minge, în ea păstram de pe o zi pe alta frumoasele jocuri, poarca şi ţurca, chibzuiam înălţarea rachetelor cu un pumn de carbid ,poarta de fotbal şi multe alte minunăţii dăruite cu neuitare . Și de atunci în irisul meu stă închisă o lacrimă. A lui Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cutia-de-conserve

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

Stre-suri...

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor