Florin T. Roman's Blog (122)

Eminescu - definiţii*

Pentru sufletul acestui neam,

izvorât din lacrimă de sânge

şi deprins a suspina şi-a plânge,

Eminescu-i rană şi balsam.

Pentru oamenii acestui plai,

care şi-au păstrat credinţa vie

şi trăiesc cu dor de veşnicie,

Eminescu-i un crâmpei de rai.

Însă pentru viermi lumina-i chin,

ei nu pot privi nici chiar la stele;

pentru iude şi alte lichele

Eminescu-i fiere şi venin.

Rugăciune şi blestem de foc,

horă, doină, bocet şi…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Iunie 14, 2017 la 8:30pm — 3 Comentarii

Destin liric*

Luntrea fiinţei mele înoată prin
nemărginirea cuvintelor,
zeul poeziei mă ştie din cărţi şi din suspine;
o dată pe veac am dreptul să intru
în Sfânta Sfintelor,
să aduc ardere de tot versuri şi rosturi depline.

Mi-e grea călimara de sens şi de
doruri latente,
destinul îmi atârnă de o stea în devenire,
aştept răbdător în nedumerirea
clipei prezente
să îmi crească ceruri în os şi zbor în privire.

Adăugat de Florin T. Roman la Iunie 12, 2017 la 3:00pm — 2 Comentarii

Geometrie cu înger în ploaie**

Un matematician mi-a spus

că distanţa cea mai scurtă dintre două puncte

se numeşte linie dreaptă.

Un înger mi-a şoptit

că linia dreaptă dintre două suflete se cheamă iubire.

Ploaia cădea incestuos şi solemn

în spirala veşnic perpendiculară

pe zborul păsărilor emigrante.

-Ştii ceva? - mi-a mai zis îngerul -

Omul este o bisectoare din sânge şi timp

între lumină şi întuneric,

între bine şi rău,

între viaţă şi moarte.

Durerea…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Iunie 6, 2017 la 3:00pm — 3 Comentarii

Iubito, trandafirul...

Iubito,

îţi dau o veste bună:

trandafirul pe care

în suflet mi l-ai sădit

în ziua când ne-am despărţit

a-nflorit.

L-au ajutat să odrăslească

amare, fecunde,

lacrimile durerilor tale profunde.

Acum, de la el,

întreg sufletul mi-e înmiresmat,

mi s-au mai îndulcit

chiar şi rănile lăsate de păcat.

Doar că ţepii lui ascuţiţi

ca acele de pin

mă mai zgârie pe vise

uneori, când suspin.

Dacă destinele noastre…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Mai 29, 2017 la 2:29pm — 1 Comentariu

Dimineaţă de mai - invocaţie

Vino, dimineaţă frumoasă de mai,

cu creanga ta verde desprinsă din rai,

cu cerul tău tandru ca un zâmbet subtil,

cu soarele-ţi vesel ca un joc de copil!

Vino, dimineaţă curată de mai

cu ochii de-azur şi cu părul bălai,

cu izvoare de dor şi cu braţe de flori,

cu penaj în alb-negru şi cu vise-n culori!

Vino, dimineaţă-nsorită de mai

cu utrenii pe buze şi dulceaţă în grai,

cu voal de zefir, cu feeric decor,

şi cu poftă de viaţă, şi…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Mai 4, 2017 la 2:11pm — 3 Comentarii

2 ochi, 11 lacrimi şi-un zâmbet

Motto: „Şi a lăcrimat Iisus”

(Ioan 11, 35)

Un ochi – spre-a admira tot ce a creat Dumnezeu,

Un ochi – pentru a privi în mine însumi, mereu,

O lacrimă – pentru toate păcatele mele,

O lacrimă – pentru toate păcatele tale,

O lacrimă – pentru partea căzută din stele,

O lacrimă – pentru tot ce mă doare pe cale,

O lacrimă – pentru râuri şi munţi fără nume,

O lacrimă – pentru o privire blândă, în sus,

O lacrimă – pentru fiece plâns de pe…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Aprilie 19, 2017 la 3:34pm — 5 Comentarii

România răstignită

Românie, Românie, ţară tristă, muribundă,

Ultimele tale lacrimi în ţărână se scufundă.

Ciocanul lovind în cuie se aude tot mai tare,

Maica Domnului ţi-aprinde sub cruce o lumânare.

Iuda politicianul te-a vândut, rânjind a coasă,

La pachet cu toţi eroii, pe preţ de târfă leproasă:

Zece dolari, zece ruble, zece euro goi, trişti,

La o bancă mondială, la Pilaţi ecumenişti.

Sinedriul, fără vreun scrupul, a ratificat trădarea,

Şi te-a împins în…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Aprilie 10, 2017 la 4:27pm — 2 Comentarii

Elegii de primăvară

după George Topîrceanu

I.

De prin lunci, de prin poieni

s-a desprins un zvon bizar,

ce-a-mpletit în zori de zi

salbe lungi de chihlimbar,

versuri dulci de poezii

pentru flori

albe, de crin

şi viori

de cer senin.

Primăvară în culori,

Viaţă…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Martie 29, 2017 la 3:45pm — 1 Comentariu

Duhovnic

În genunchi,

sub epitrahilul său,

văd cum Pământul e tot mai mic

şi stelele tot mai strălucitoare.

În genunchi,

sub epitrahilul său,

aud cum, în loc de bătăile inimii mele,

bat clopote de mănăstiri primordiale.

În genunchi,

sub epitrahilul său,

simt cum, în loc de sânge,

îngerii îmi urcă şi îmi coboară prin vene.

În genunchi,

sub epitrahilul său,

Cerul e mai aproape de mine

decât eu…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Martie 14, 2017 la 2:58pm — 2 Comentarii

MAMA

Măi, fir-ar să fie,

de ce femeile astea

n-ajung şi ele mari scriitoare,

mari poetese, mari filosoafe,

mari teoloage, voievoade?

Ce-o fi cu ele, mă?

Mai scriu ele câte ceva,

pe-aici, pe colo,

mai au câte-o idee,

dar femeia – tot femeie.

Nu putea să aibă şi ţara asta

un Eminescu feminin?

Nu putea să aibă şi lumea asta

o Einsteină, o Napoleoană?

Femeia, domnule, nu-i capabilă

să devină scriitor de geniu,

poet…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Martie 7, 2017 la 11:33pm — 3 Comentarii

Mărţişoare, mărţişoare, pentru doamne, domnişoare!

Un fir alb şi unul roşu, împletite ca-n altoi

Cu inima mea ce bate, delicat, şi pentru voi,

Primăvară fericită, cu flori multe, zbor ceresc,

Surori dragi de poezie şi cânt, asta v-o doresc!

Pe–un crâmpei de cer senin

semnează, cu drag,

Florin…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Martie 1, 2017 la 11:07am — 1 Comentariu

Sfârşit de iarnă

O dimineaţă zdrenţuită, sau întreagă –

ce mai contează? -

făcându-şi cuib întru

clipa veşnic muribundă

a istoriei condiţiei umane,

în timp ce pe deasupra un stol

de cocori fără aripi survolează

ultimele respiraţii ale iernii.

O amiază fără pretenţii de lumină,

bifată cu grabă

în agenda supraîncărcată

a unui pelican cu foi de ziar

în loc de pene.

O seară arcuită maximal către soare

şi o pendulă din ce în ce

mai…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Februarie 21, 2017 la 4:36pm — Nu sunt comentarii

Fulgi şi cuvinte de Făurar*

Cu un poem greu prins la brâu,

ca şi cu o piatră de râu,

într-o seară târzie, liniştită,

precum umbra unui vultur în zbor

întinsă pe o jumătate de planetă,

sar înainte,

mă arunc printre cuvinte...

Afară ninge cu ninsoare de cerb...

Îmi vine să mă scutur

de acest februarie respingător

însă cuvintele hibernale mă apasă

cu o presiune nemaiîntâlnită,

cel puţin de mine nemaicunoscută;

mai ales substantivele îngheţate

sub…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Februarie 15, 2017 la 9:30pm — 5 Comentarii

Ce folos?

(adaptare după un text de priceasnă ortodoxă românească

din secolul al XVIII-lea)

Ce folos, ce folos,

Minte fără de Hristos?

Ce folos, ce folos,

Suflet fără de Hristos?

Ce folos, ce folos,

Trup uman fără Hristos?

Ce folos, ce folos,

Voievozi fără Hristos?

Ce folos, ce folos,

Guverne fără Hristos?

Ce folos, ce folos,

Parlament fără Hristos?

Ce folos, ce folos,

Lege fără de Hristos?

Ce folos, ce…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Februarie 2, 2017 la 2:37pm — 2 Comentarii

Fereastră spre zbor

Rostul secundei de s-ar topi în mine,

în loc de sânge cald, palpitând uşor,

mi-ar curge prin vene istoria

şi cerul dintr-un ochi...

Fereastra dinspre zborul păsărilor

larg s-ar deschide, şi timid,

pe când umbrele banalelor preocupări cotidiene

ar zvâcni într-un sertar al timpului

închis demult, pentru totdeauna.

Noi, toţi, ştim,

nu mai avem nevoie decât de cuvânt.

Sau poate, printre atâtea himere,

de tăcere?

Împreună cu…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Ianuarie 26, 2017 la 3:29pm — 2 Comentarii

Greu de priceput

Iisuse Hristoase,
Iisuse Hristoase,
cum poate obrazul Tău
încape
atâtea săruturi de trădare,
în fiecare zi,
de mii de ani,
de pe icoane adunate?

Iisuse Hristoase,
Iisuse Hristoase,
cum poate fruntea Ta
să asude
atâtea pungi de arginţi,
în fiecare zi,
de mii de ani,
de la atâtea Iude?

Adăugat de Florin T. Roman la Ianuarie 9, 2017 la 2:42pm — 2 Comentarii

Serenadă

Mă cheamă liniştea orelor târzii

să-ţi culeg lacrimi de flori şi sfinţi

din ochii adânci, din lanuri de grâu copt,

legănându-se în miez de vis de prinţi.

O, cât de mult aş vrea să mă pierd

pe urme de rătăcitori sihaştri,

prin codrii, printre silabe de rugăciune

ca ochii tăi, ca ochii lor - albaştri.

O, cât de stele miroase acest trup

că-mi vine să sărut asfinţitul pe frunte

şi-mi mai vine să zbor neauzit, neştiut

şi să-i las numai…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Ianuarie 3, 2017 la 3:26pm — 4 Comentarii

Serafim

Ceasornic al orelor târzii,
Sfânt!
Ceasornic al clipelor pustii,
Sfânt!
Foşnet veşted de verb „a iubi”
Sfânt!
Hotare de inimi golite, zdrobite,
Domnul Savaot!
Uneori cerul e mult prea albastru,
alteori adevărul e mult prea adevăr.
Dar şase perechi de aripi
umplu cerul
şi adevărul
de strigarea lor...

Adăugat de Florin T. Roman la Decembrie 20, 2016 la 4:06pm — 2 Comentarii

Cadenţe hibernale

E decembrie.

În văzduh pluteşte,

pe aripi de vânt rece, dragostea.

Ninge iar peste ţara mea.

Undeva, departe,

la poalele unui munte

cu creste cărunte

se odihneşte un sat

de vreme şi de lume uitat.

Satul trimite spre norii târzii

rotocoale de fum cenuşii...

E noapte.

Luna pătrunde prin vitralii

de biserici încă nezidite,

tandru, discret,

în naosul sufletului meu de poet

şi mă mângâie cu raze piezişe

pe…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Decembrie 15, 2016 la 4:19pm — 2 Comentarii

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Yehuda Amichai tradus în limba Română, premieră mondială Publicat de adrian grauenfels în August 12, 2017

 De la bun început trebuie să recunosc că numele lui nu-mi spunea mare lucru când la începutul anului 2017 i-am cules o carte de pe rafturile unui anticariat din Londra. A fost o zi în care am pescuit, cum îmi place mie să spun - doi poeți: Yehuda Amichai și Rita Dove. Apele erau tulburi. Le-am deschis cărțile și am citit din fiecare câteva poeme. Nu știam nici căror națiuni le aparțin și nici dacă sunt în viață sau nu, cu atât mai puțin valoarea. După o săptămână Rita s-a așezat în bibliotecă alături de alți autori însă Yehuda a rămas lângă mine, zi de zi, timp de șase luni. M-a fascinat înainte de toate omul pe care începeam să-l cunosc și pe care îl găseam privindu-mă și zâmbindu-mi parcă numai mie, de fiecare dată, din spatele versurilor. Relația asta de intimitate pe care o construia poezia lui ca pe o casă cu mine și pe care apoi tot el mi-o lăuda cu atâta sinceritate - chestie pe care nu o mai întâlnisem decât la Walt Whitman - m-a făcut să nu-i pot rezista și azi sunt mândru că m-am încăpățânat să-l citesc și pot spune cu mâna pe inimă că descoperirea acestuia a luat loc repede în galeria celor mai însemnate revelații din viața mea alături de nume ca Pavese, Walt Whitman cum spuneam, Yannis Ritsos, Dylan Thomas, dacă e să mă refer numai la poezia lumii. Altfel nu m-aș fi apucat ca nebunul să traduc continuu din creația acestuia.

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/yehuda-amichai-tradus-n-limba-rom-n-premier-mondial

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor