Dorina Neculce(Bat Cohen)'s Blog (56)

PoVeste stranie*

un trecut cu limbile de foc

a început să mă locuiască

a intrat lumea în mine zic

şi mă așez drept stavilă

șuvoiului veșnic

-Eternitate-strig

copilăria mea îţi va vorbi

şi auzi clar tâmpla de gheață cum zvâcnește

şi simți vădit mâinile de lut împreunate-n cuvinte cum

cresc și cresc și cresc,,nu te lăsa înșelat de semnele

străine,, te îndeamnă bătrâna cu chip de pasăre

stropindu-și copiii cu sânge

strunesc frâul

pornesc un…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Aprilie 23, 2017 la 12:30pm — 3 Comentarii

despre facere

pe lângă cimitir să nu treci niciodată

cu pieptul dezvelit are moartea un fel al ei

anume de a ne ademeni cu mirosuri de poame verzi

cu ramuri de măslin dar nu spune nu nopţilor de mai

florile de liliac şi-au sugrumat demult petalele

în boabe de sânge şi dacă mai există totuși cineva

care să cânte prin taverne asta-i pentru că umbrele poeţilor

trag pelerinilor năvodul peste cap să intre

în altarele bisericilor părăsite

în care şi-au făcut adăpost…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Aprilie 6, 2017 la 11:50pm — 4 Comentarii

experiment-sânge autist

alungată de fluturi

îmi ţiuiau urehile şi

el izbea uşa îndărăt

inima mea-şoarece mort

începea să putrezească

afară

era beznă şi

o noapte rece ascuțită

chiar de glasul lui încurcat

dimineaţa îmi găseam urme

în oglinda încețoșată mă priveam

prin tine

întunericul mă orbea

în greutatea asta vineţie

prea se descompuneau toate

prea nu ştiu cum

-rămâi, îmi tot zicea el

cu părul zburlit şi

cu ochiul…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Martie 29, 2017 la 10:30pm — 4 Comentarii

craterele nopţii*

privești prin craterele nopții

vezi moartea ca pe o fecioară despletită

piaptănă copilul nenăscut

cu degetele descărnate trasează linii negre

desenând cărările vieții

îmi stropește așternutul cu sânge

de la un capăt până la celălalt într-o tăietură adâncă

împrejurul grumazului meu se ivește o formă perfectă

concentrică

pic...pic...

se scurge viața prin ochiul nopții îmi spui cu mâinile așezate în cruce peste fruntea mea treci

eu te…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Martie 17, 2017 la 10:30pm — 2 Comentarii

epopee într-un gând

strig- dar glasul nu m-aude
și nici gura nu mă vede,
ochiul lumii mă apune și
țărâna-mi lasă semne.

cânt- dar cântul
nu-mi vibrează,
degetele-mi scapă firul
și-ascultarea nu mi-e trează .

sap- dar groapa nu se-nalță
aud cântec din adânc
peste inimi sângerează
acel strigăt de demult.

aș săpa lumini sub gene,
aș striga de sub pământ,
dar n-am urme
am doar semne
și m-ascund
într-un cuvânt.

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Martie 4, 2017 la 7:43pm — Nu sunt comentarii

în a mea talie*

am tras iluziile

până dincolo de

ultimul meu gând

sunt un om simplu

gândesc

nu am deprinderi alese

ca fiecare am învățat

treptat tainele vieții şi

am pătruns în nuanțele mondenităților

uşor ca o umbră de nimenea știută

străină cu trup de noapte

cu pieptul bolnav

împleticindu-mi depărtările

uneori aud bocetul ascuns al cocorilor

pe când ciutele perforează

cu ochii de sticlă himerele

îmi măsor şi eu tremurul peste…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Martie 2, 2017 la 7:30pm — 3 Comentarii

Reverie

Mi-e inima ecoul spart de apa sorții

Și-n pieptul meu i-un cer de neumblat,

Cosașii țârâie nebuni prin umbra nopții

Și ies albine aurii la pășunat.

Și-n visul ăsta hâtru și nătâng,

Pe când picioarele mi le-ai schimbat,

Alerg neîncetat cu fluturii crescuți în gând

Și-ți tulbur clipele târzii în taine de scăldat.

Mi-e trupul un izvor de cânturi line,

Un Armstrong suflă aripi înspre zidul aplecat,

Încerc să mă cobor prin tine-n…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Ianuarie 16, 2017 la 11:42pm — 2 Comentarii

recovers@delete@try again

stau cu sufletul întins pe masă

și îl privesc nedumerit

ca pe o tăietură adâncă

numai un cuțit construit abil

din mormane de cuvinte

mă poate tranșa

scuip sângele bolnav și

agonizez cu poezia sub braț

,,domnule nu vreți o poezie

otrăvită cu picături de salivă

din gură de șarpe strig

sunt fetița cu chibrituri

dintr-o pagină de poveste,,

mi se face frig ochii mei fierb

sub presiunea gheții

,,doar una vă rog…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Ianuarie 10, 2017 la 9:00pm — 4 Comentarii

Ego sum*

sunt noapte ne-

Sfârșită, noapte albă,

am florile crescute-n gând

şi îngerii în palmă.

la mine în amurg

zac păsări

trite şi orbite,

strâng mâinile în trup

și oasele mi-s obosite.

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Ianuarie 4, 2017 la 7:30pm — 6 Comentarii

patriotism de vreme rea

o gură habotnică

îmi forțează dragostea de țară

-sceptrul meu cutremurat-

oameni de ceară adunând

e vremea vechiului dac

e vremea omului de piatră

și mă apucă așa un sentiment

carpato-dunărean

măscăricii îmi scuipă în palmă

îmi apleacă fruntea în țărână

zvâcnește ochiul inimii

(în pântec domnițele

îmi mângâie pântecele bolnav)

imaculate simțirile mele înjură

înjurăturile spânzură limba imaculată

și aceeași…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Ianuarie 2, 2017 la 5:52pm — 5 Comentarii

schimb de piele

chiar aş fi vrut
să răsădesc flăcări vii
peste tărâmul fără de păsări
-împrumut de aripi-
-de la vorbe la fapte-
şi zborul meu ca într-o poveste sinistră
în care moartea acuză multă lume
ceva ca-n ,,ciuma,, lui camus
m-ar fi pus deoparte să îmi arate
cum se schimbă animalele între ele
când îşi împrumută pieile
încremenind tăcerile nopților
sub podurile stranii
cu arbori de mătase

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Decembrie 29, 2016 la 12:28am — 2 Comentarii

gând nocturn

s-au încâmpenit a jale pădurile
fluturi cu bocanci ţintuiţi
mă împung în coaste fără
să mă recunoască
e rostul gândului rânced
să îmi răstoarne nourii
cu acelaşi ochi de metal
ce ne tot desparte
zidindu-ne de maluri
prin frigul nopţii
inima coboară anatomic
ca o bocitoare de profesie
cusută în tălpile de ceaţă

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Decembrie 23, 2016 la 7:13pm — 6 Comentarii

Mi-a dispărut din gene Satul

Păstrează-mi, Doamne, gura

de pasăre îngenunchiată,

Să-mi pot urma prin zare zborul

sihastru de neînaripată.



Și cântul meu ne-cântec să se-închege

în dezacordul trist de violină,

ciobită, noaptea să-mi urmeze,

să mă prefacă-n floare de sulfină.

Iar stele dalbe, lucitoare,

Să încondeieze albe unde,

Fiorul să mi-l parfumeze,

Şi-n valul alb mă vor ascunde.



Că-n zborul ei sălbatic, iată,

M-a încorsetat cu patimă…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Decembrie 17, 2016 la 9:00pm — 6 Comentarii

omul din Timp

ziua trece pâlpâind
din pleoapele spinoase
omul de dincolo de timp
scoate cerului o mână
prin perdelele zimțate
adapă nălucile lumii
din palmele sale
-nesecate izvoare-
flori roșii de rugină
se tulbură și încremenesc

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Decembrie 10, 2016 la 1:00am — 4 Comentarii

...găsesc silabe moarte

mi-aruncă-n spate timpul

o vină neiertată

și ochiu-mi strânge din cenușă,

lentila-i afumată...

împărățesc lumina mea-n tavernă

îți netezesc și zarea

cu mâna cea eternă

cuvântul se smerește,

mi-e omidă

iar inima clipește,

se-nchide în firidă...

nu mă privi!

căci timpul îmbracă haina

de veșnic cerșetor,

întinde mâna-i scârnavă spre tine,

te crede muritor...

eu strig: -el mi-e condorul de departe,…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Decembrie 1, 2016 la 10:46pm — 6 Comentarii

peregrinările mele*

se vor frânge
într-o tranziție post
revoluționară/post/de/ce?mbristă
oameni cu tălpile din fier
îmi vor acoperi grumazul și
eu am să mă strâng
ca un melc în cochilia lui umedă
ochi
sărutându-mi
fruntea până mă vor adormi
în umbrele cărnoase
poate îmi aduci Tu
seva frunzelor curate
care-au uitat să mă locuiască

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Noiembrie 23, 2016 la 3:00am — 4 Comentarii

în carnea noastră*

sufletele noastre s-au scurs alene

prin porțile înserării mă lipesc de pereții reci

unde nu se odihnește nimeni

alături omul stătea cu spatele rezemat

simțeam cum îi cresc rădăcini

asta era viața- simte vietatea ticăloasă

intrată fără de știință pe sub coastă

și trage cu sete fumul dens care îi taie calea

în linii măiestre

brusc lumânarea își arată limba ascuțită

vorbește despre proorocii mincinoși care or să vină

într-o singură…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Noiembrie 10, 2016 la 3:00am — 4 Comentarii

portret implant

din pământ ieșeau firele de aur

-capcane pentru oamenii pierduți-

și te-ai desprins din armura greoaie

ți-ai ridicat pleoapa atârnată peste ochiul etern

ai descheiat cămașa de sub care îți

simțeam răceala morții ca pe o

filozofie astrală ascunsă-n galaxii

o mână la fel de stranie

ne înfășura eșarfa de mătase

împrejurul trupurilor de lemn

strângea și ne șoptea că o să murim

într-o seară în așternuturile noastre

cu oameni-păsări…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Noiembrie 8, 2016 la 12:00am — 4 Comentarii

acustică

stropesc dimineața cu icnete prelungi

înfundate în hohote ascund zilele în nopți și

nopțile în lună plină

văd fețele sfinților balansând candele aprinse

ard clipe și adună fire de nisip în

cupe de argint ne fac semne că a mai trecut o iarnă

s-a prelins prin zidul cu fulgi cenușii

sorb gustul acru al mărului verde

ca pe un semn de întrebare

încadrat în puncte de suspensie zburătoare

oamenii buni sunt cele mai triste amintiri îmi zic…

Continuare

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Octombrie 30, 2016 la 3:00am — 6 Comentarii

ca o rană cicatrizată

în grota inimii mele
creșteau oameni de plumb
cu zâmbetul lor
impenetrabil
am fost chemat
să le despart bucuriile
în tonuri de verde

,,despre morți numai de bine,,
astă-noapte am dormit
cu cerul acoperit
cu mâinile dezlegate
trupul mi se zbătea
în flori neîncepute
ca o rană ușor
cicatrizată după

împământenire

Adăugat de Dorina Neculce(Bat Cohen) la Octombrie 21, 2016 la 10:30pm — 4 Comentarii

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar-Agafia Drăgan
Publicat de Agafia Dragan
în Martie 28, 2017
Nume: Tigoianu Drăgan Eugenia
Nume autor:Agafia Drăgan
Domiciliu actual: Focşani, Vrancea
Născută în comuna Hodac, judeţul Mureş
Absolventă a Universităţii Bucureşti.
Debutează în timpul facultaţii la “Vatra” şi Gânduri studenţeşti, apoi până în 2013 publică doar articole de specialitate. Revine la poezie în 2013.

Activitatea literară 2014-2016
Publicaţii în revistele: Nomen Artis, Cronos peniţa de aur, Negru pe Alb, Dor de Dor, Confluente literare, Bogdania, sub egida Asociaţiei Cultural-Umanitare ”BOGDANIA ”, Oglinda Literară, ed. De Asociatia Culturala “Duiliu Zamfirescu” , eCreator , Amprentele sufletului, etc.

În antologii:
Cuvinte Sculptate, ed.Editgraf, Lumină din Lumina, ed. Armonii Culturale, Roşu Mocnit, ed.Rovimed, Priveşte Visând, Iubito, ed.Editgraph, Petale de Suflet, ed.Edigraph, Ieri ca prin Vis, ed, Editgraf, Obraji de Magnolie, ed.Editgraf, Antologia Antologiilor Natiunea, ed.Natiunea, Cu tine in gând ed. Editgraf, 10 ani plini de dor, ed. Pim, Lyrics et Prosa vol II si III ed. Natiunea, Pe aleea cuvintelor, ed. Ispirescu, Toamna asta Plouă cu Lacrimi, Iasi 2015, Carmen, ed.Anamarol, 2016,Alburii Sclipiri de Stele, ed.Napoca Nova etc.

Volume de autor:
Nevoia de Fericire, ed.Editgraf, 2014
Cu Toamna Căzută pe Gene, ed. Editgraf, 2015
Măriuca şi Prietenii ei, ed. Editgraf, 2015
Iluzia Regăsirii, ed. Armonii Culturale,2016
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-agafia-dr-gan

Din urmă...

MEDALION LIRIC - NICHITA STĂNESCU
Publicat de ION IONESCU-BUCOVU 
(80 de ani de la naștere)
Nichita e un Paranif din Bizanț căzut în literele românești precum Eminescu din cer, un veșnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității de un talent unic de meșteșugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „Se umflă emoția, bezna,/ ca și cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie” Candori feline ne umple de duh în: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorității prin cuvânt: „O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/medalion-liric-nichita-st-nescu

Articole

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Interviu cu Mihai Eminescu Publicat de Florin T. Roman în Aprilie 4, 2017 

Florin T. Roman: Ce mai faceţi, domnule Eminescu? MIHAI EMINESCU: Ia, eu fac ce fac de mult, / Iarna viscolu-l ascult. (Revedere) Dar în restul anului? Problema morţii lumii o dezleg. (Cărţile) Ce e poezia în opinia Domniei voastre? Ce e poezia? înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane şi cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură şi aur peste ţărâna cea grea. (Epigonii) Mai scrieţi poezii? La ce?... Oare totul nu e nebunie? (Mortua est!) Sunteţi marele nostru poet naţional, se ştie. Dacă aţi continua să compuneţi versuri aţi putea dobândi o faimă universală, egală poate cu cea a lui Shakespeare sau Baudelaire... N-ar fi păcat să abandonaţi pana? De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? (...) De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu?/ Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? (Scrisoarea II) În acest veac, al XXI-lea, trăiesc şi se manifestă câţiva intelectuali români „postmoderni”, progresişti, care susţin că sunteţi autohtonist, antisemit, chiar xenofob... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-cu-mihai-eminescu

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
Publicat de adrian grauenfels
în Aprilie 13, 2017 la 8:32am în APARIȚII EDITORIALE (Modifică)Trimitere mesaj Vizualizare Discuţii

José Corti - Editor şi Librar al Avangadelor
José Corti, s-a născut în Franţa în anul 1895. De tânăr s-a simţit atras de mişcare lui André Breton şi în paralel cu activităţile suprarealiştilor la care participa, Corti fondează "Editura Suprarealistă" în care va publica pe Aragon, cât şi cărţile lui Breton (În legitimă Apărare), Rene Char, Paul Éluard (Relentir Travaux), René Crevel -1932 (Clavecinul lui Diderot), pe Benjamin Péret în 1936 şi pe Salvador Dali cu "Metamofoza lui Narcis" în 1937. Mai târziu fondează în anul 1938, "Casa Corti", care publică operele complete ale lui Lautréamont, cât şi alte scrieri suprarealiste care vor caracteriza pluralismul firmei: poezie, romantism, eseul literar, dar şi cărţi universitare sau clasici francezi. José a murit în 1984 la Paris după o viaţă frământată dar totodată pasionantă.
A publicat cărţile sale (romane poliţiste, jurnalism, etc) sub pseudonimele: Roch Santa-Maria sau Sidney O'Brien. Sub numele său adevărat publică:
Imitaţie fără sclavie (1981), Amintiri dezordonate (1983), Provizoriul definitiv (1992).continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/jos-corti-editor-i-librar-al-avangadelor

Declinul Elitelor Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 7, 2017

În limba latină termenul Electus caracterizează o persoană sau un grup care aduce comunităţii onoare şi valoare. Timp de secole grupele elitiste se evidenţiau prin preocupările şi acţiunile umanitare, ştiinţifice sau artistice care polarizau etosul social şi cultural al epocii lor. Elitele au fost active şi apreciate din antichitate şi până la recentul postmodernism care a catalizat dizolvarea barierelor culturale, trivializarea comunicaţiei în favoarea unui sat global lipsit de personalitate. Elitele de azi sunt paralizate de noua ordine axată pe mediocritate şi consum exagerat. Îmi amintesc filmele tinereţii mele în care protipendada oraşului ieşea la plimbare pe bulevardul central, trăsurile cu cai aşteptau clienţii sporadici iar vânzătorul de limonadă oferea în pahare de sticlă verzuie mirajul orientului oprit la poalele Balcanilor. Elita vorbea limbi străine, se intersa de ştiinţe, de filosofie, de expediţii, doamnele cântau la pian sau pictau în liniştea saloanelor. În ţara în care ne-am născut, România, frământata istorie a primelor două decenii de dictatură comunistă, a produs două dileme: una privitoare la represiunea sângeroasă declanşată de noul regim, iar celalaltă, la tenebroasele raporturi din culisele puterii noi instalate.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/declinul-elitelor

Caligrafii

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

În țara asta normalitatea este ceva extraordinar Publicat de Calotescu Tudor Gheorghe în Martie 27, 2017 Am încercat să fiu cât de cât un observator „normal”. Deși asta este totuși destul de dificil în România. Aici există tabere peste tot. Și exclusivități! Dacă te pune „ăl cu coarne”, sau „cel sfânt” (depinde și aici din ce tabără ești), să te uiți în tabăra lui pește, o iei peste bot de la cei din tabăra pescarului. Dar nu pentru că te-ai uitat la vecini. Nuuuu... Ci pentru că ai îndrăznit să belești cumva ochii. Culmea eforturilor este atunci când crezi că poți face ceva să-i împaci. Mai întâi între ei. Dar e mai mult decât o misiune imposibilă. Nici să stai în afară nu e o soluție. Te vor bombarda cu toții. Aici nu există enclave! În România nu s-a inventat nici obiectivismul, dar nici locul de observație egal situat între taberele veșnic beligerante. Iar războiul?!... 

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/in-tara-asta-normalitatea-este-ceva-extraordinar

Oamenii mari se supără... Publicat de ileana popescu bâldea în Martie 19, 2017

… când oamenii mici mereu fac ceva pentru a-i enerva pe cei dintâi. și nu știu cum se întâmplă că nimeni nu ia atitudine pentru a-i pune cu fața la zid. căci, în loc să se hrănească, întotdeauna, cu aer, astfel încât să preîntâmpine acuzația de joc părtinitor pentru o roșie, un castravete sau o fasole autohtonă, aceștia le consumă fără discernământ, uitând că s-ar putea să fie pe rafturi datorită vreunui program implementat de cineva din familie care, evident, prin manipulare, a ajuns să guverneze. off, regizorul acesta din Dumnezeu, nu se orientează și el când împinge pe unul sau altul către Palatul Victoria! continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/4029617:Topic:1310591?xg_source=activity

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor