Adi Filimon's Blog (132)

Ochiul furtunii.**

Toate zilele mele sunt încuiate în inima cerului,
păsările fac nori de furtună -
aduc vântul acela ciudat de care mi-e frică,
un vânt scotocitor ca niște piciorușe de furnică sălbatică.
Peste pielea cenușie trag o altă piele mai veche,
cu lună și stele și sori.
Sunt așa de bolnavă încât adâncimile vieții
au vârste inegale, strecurate în diamante cu fațete
din cristalinul terifiant
al ochiului lui Dumnezeu.

Adăugat de Adi Filimon la Februarie 15, 2016 la 7:30pm — 9 Comentarii

mare petrecere la nudişti:

aici se dansează frenetic până noaptea târziu

toţi au liber de la moarte să petreacă între scânduri curate

nu se bea orice

băuturi fine alunecă pe gât şi se pierd între coaste

eu însumi scot o batistă din buzunar şi-i şterg vecinului

surplusul de spumă

şampania îl face să tresără violent şi-a adus aminte

că nu oprise gazul

hi hi hi şi ce dacă uitase

o să vină la petrecere şi nevasta şi copiii şi ceilalţi vecini

care mai erau pe acasă…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Iulie 20, 2015 la 10:12pm — Nu sunt comentarii

celălalt fiu al meu:

venise un soare din spatele norilor cât o portocală de mare

eu şi copilul meu ne-am ascuns în fântână

unde-i răcoare şi unde

nu se croiesc urme

apa ţine un braţ deasupra noastră

şi noi ne veseleam jucându-ne

cu bule de aer

fântâna în care am coborât avea un gust ciudat

de ciorbă de peşte îmi amintea de copilărie îmi amintea

ce mult îmi plăceau ochii peştilor din ciorba mea

dau peste mama ce creşte aici un copil alb ca varul

din…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Iulie 14, 2015 la 12:12pm — 3 Comentarii

omul de lemn:

nu mai vor să mă ningă norii căci părul mi-e deja alb

şi niciodată nu voi reuşi să plâng ca ploaia

ar trebui să alerg din ocean în ocean să caut

fluturi de mare şi perle ascunse-n cocon

aerul e prea puţin pentru mine a devenit otrăvitor

nu-mi ajunge pentru o respiraţie completă

e genial când ajungi să-ţi recunoşti inima prin vitrine

frumos colorate atârnând sănătoasă în dantele de hârtie

sângele aduce a ceva sălbatic atunci când îl vezi

te…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Iulie 6, 2015 la 5:30pm — Nu sunt comentarii

anunţ umanitar:

donez inimă pentru cine are nevoie de ea
stare dezastruoasă dar se poa’ renova
cu puţin iubiron chiar se poa’ locui
nu e bântuită posesorul n-a-nvăţat a muri

Adăugat de Adi Filimon la Iulie 4, 2015 la 7:36pm — 1 Comentariu

copilul secund

el e copilul de lapte cel lepădat în nisip

el e copilul acela bătut de soartă

are o mamă ascunsă în ape şi multe sfârcuri

la care se uită hipnotizaţi peştii

ieşi din nisip copile cu buric netăiat

curăţă pielea albă de sânge şi lapte

urcă malul de sare şi-ascunde-te-n larvă de copil nenăscut

dormi nouă luni ca şi până acum şi te naşte din nou pe pământ fată

aşa spun tuturor

că-l aştept

pe fiul meu secund (sunt 24 de ani de atunci/…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Iunie 22, 2015 la 5:00pm — Nu sunt comentarii

altădată ştiam ce mai e de făcut:

după ce ai plecat definitiv am plâns

şifonierele îşi arătau goliciunea neruşinată cu uşile larg deschise

podeaua se chinuia să iasă la suprafaţă dintre maldărele de nimicuri

era aşa mult praf

aşa mult încât lăcustele ţopăiau într-un nor întunecat de furtună

zăceam inertă în mijlocul patului

golită de tot şi de toate pe care le iubeam

toate mă trădaseră toate plecaseră

la sfârşit gândurile sprijinite de tocul uşii m-au ciuruit nemilos şi râdeau…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Iunie 8, 2015 la 12:07pm — 1 Comentariu

cum era Mica şi de ce am ales-o pe ea:

sute de ani faţa mamei a fost învelită într-un văl negru

şi când era mică purta acest accesoriu

eu cred că se năştea aşa de fiecare dată

eu nu port vălul acela nu e semn de-ncercare

ultima dată Mica s-a chinuit să mă nască timp de câteva zile

era foarte tânără şi foarte frumoasă

parcă mai frumoasă de atât nu fusese niciodată

eu am vrut să mă nasc şi ea să fie mama mea

eram fericită când veneam din nou pe pământ

eram fericită cu Mica…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Mai 16, 2015 la 10:05pm — 3 Comentarii

haine noi* -autor -Adi Filimon

dacă întorci faţa hainei partea cealaltă e mult mai nouă

aşa gândesc într-o seară

când se taie în cer o fantă luminoasă

unii îi spun lună alţii poarta de dincolo

aici e rece

acolo e tot rece

la mine în vertebre se năruie un turnuleţ de pietre amorfe

cândva le pictam feţele zâmbăreţe ca pe nişte

fotografii de înmormântare

aşa de simplă era viaţa încât liniştea nu mă tulbura ca acum

inspir aer galben

mănânc o roşcovă şi mă…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Aprilie 19, 2015 la 9:30pm — 3 Comentarii

supliment*

am trăit totuşi destul de mult

după ce mi-am făcut buzunar la burtă

am avut timp să cunosc oameni

păsări

drumuri

morţi

felurite limbi

şi iar oameni

nu m-am supărat pentru neiubire

nici pentru trădare nu m-am supărat

drumurile au crescut sub paşii mei inegali

cu-n picior bun cu unul rău

păsările au ciugulit un ochi de-al meu

care-mi fuge când în stânga când în dreapta

ca un ac de busolă rebel

am trăit…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Aprilie 2, 2015 la 11:30am — 2 Comentarii

o fi fost greşeala unei stele

căci mie mi s-au întâmplat atâtea lucruri

care nu sunt scrise pe undeva

se spune că e scris în stele să fii iubit

dar toţi oamenii din viaţa mea au plecat

fără să-mi lase iubirea

începând cu tata fratele şi fiul

şi mulţi alţii pe care deja i-am uitat

încerc de o viaţă să aflu

ce e bine şi rău

ce e frumos şi urât

ce e iubire şi ură

sigur e greşit ceva

iar atunci când voi locui printre stele

voi şti cu adevărat…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Martie 23, 2015 la 12:00am — 1 Comentariu

ridică-te şi umblă, Ioaneşe, tată!

azi ai găsit un echilibru pentru zilele următoare,
o mică revelaţie a îngustat universul
de la macro la strictul necesar pentru supravieţuire.
nu mai tulburi apa cu degetul,
nu mai cauţi sânge-n izvoare,
creşti o piatră pe care să te aşezi cu pumnii strânşi,
găurind craniul imens.
acolo aştepţi un semn de la moarte
ca să poţi să te ridici şi să umbli, Ioaneşe, tată,
să te duci la casa ta liniştit!

Adăugat de Adi Filimon la Martie 9, 2015 la 12:52am — 3 Comentarii

martie 1: *

ziua aceasta a fost ca multe altele însorită pe dinăuntru

ca un car de nuntă plin de flori argintii

pe dinafară e o zi oarecare nici rece nici blândă

aştept dimineaţa următoare să mă curăţ de jegul iubirii

să mă aduc înapoi din trecut

sunt oarbă deşi întunericul pare albastru

nu pot să dorm aud îngerul cum se roagă

el ştie că mâinile mele nu se mai pot aduna

că mintea mea rătăceşte printre crengile goale

cu păr despletit în şuviţe inegale de cer…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Martie 2, 2015 la 12:00am — 4 Comentarii

patru ochi mari:*

am uneori perioade când mă rătăcesc în mine
când trebuie să te las în urmă
te iubesc la fel de mult dar iubirea asta
e un mormânt plutitor peste care alunecă în valuri
patru ochi mari scăpaţi din jar
nici nu te urăsc nici nu te cufund în uitare
tu-mi spui că nu mă laşi să plec şi că
e doar o stare de moarte aparentă
dar ochii tăi cafenii mă îmbracă în doliu

Adăugat de Adi Filimon la Februarie 25, 2015 la 3:30pm — 5 Comentarii

era un şarpe

omorâţi-mă

omorâţi-mă lachei constrinctori

jurul vostru e un ciclon de tulburări ipocrite

unul chiar ieri se uita cu milă infinită la mine

ştia că azi mi se ia puţin din suflare

mai avea un strop de venin dar era prea puţin

singur nu face doi bani

nici prin faţa casei nu merită să îmi treacă

deşi mai demult se încovriga pe sofaua mea

avea ciorba mea

cafeaua şi ţigara mea

un loc în noapte şi da

uitasem de ea

mai avea…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Februarie 22, 2015 la 8:35pm — 1 Comentariu

sunt cuminte noul meu nume e Sonia

îl pot citi uşor pe dos pot adăuga litere

infernul mă iartă şi-mi face loc

pe băncuţa din spatele crucii

acolo sunt mai multe Sonii de vârste diferite

dar toate fac acelaşi lucru au ochii întorşi spre-nlăuntru

se privesc pe ele însele

nici eu nu fac altceva

banca se mişcă haotic în stânga şi-n dreapta

când ai ochii orbi aluneci în lumi necunoscute

în echilibru precar

mă privesc de la o mare distanţă mă rup de mine

şi văd…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Februarie 13, 2015 la 12:24am — 1 Comentariu

iubirile altora:

eu nu ţi-aş face rău dacă ai fi

o pasăre mare cu pene albastre aşa cum aş vrea

să mă nască mama într-o noapte fulgerătoare

căci timpul e tot mai scurt şi viaţa mai strâmtă

pentru sufletul care agoniseşte iubiri

şi nu le mai poate trăi

e vina mea că iau de la alţii

e vina mea că sunt un şuţ de treabă

înşir pe frânghie durerile altora dureri cumplite

şi de care credeau că nu scapă

eu nu ţi-aş face rău dacă ai fi

o pasăre mare cu…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Februarie 8, 2015 la 11:00pm — 1 Comentariu

sărutul:

cum se simte un sărut după ce buzele s-au depărtat
şi cui rămâne el m-am întrebat mereu
de aceea sărut de două ori buzele ce m-au incitat
unul pentru mine celălalt pentru tine
sărutul meu tânjeşte după dulcea pereche
se caută şi ne aduc din nou împreună
un singur sărut moare după o vreme
el nu-şi găseşte rostul
e singur şi neîmpăcat

Adăugat de Adi Filimon la Februarie 5, 2015 la 12:43am — 2 Comentarii

serios eu nu port iubirea*

pe umăr ca o poşetă de lux

am alte locuri ascunse

unde o păstrez doar pentru mine

uneori când miroase a lavandă

îmi strânge corsetul din dantelă într-o ploaie fină

de zăpadă albastră

alteori îmi gâdilă axila cu pufi de pinguin somnoros

şi trebuie trebuie trebuie să o alint

cu subtile atingeri pe sân ca vibraţia

să-i şoptească aşteaptă iubire o clipă când

sunt doar cu tine şi pot

să inspir aerul pe care-l respiri sacadat…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Ianuarie 30, 2015 la 11:30pm — 4 Comentarii

nişte zile cer de mâncare:

câteva zile s-au aciuat la streaşina mea,

vor să-şi facă un cuib -

le-a abandonat cineva în stradă, nu au stăpân,

nu ştiu de ce pe mine mă caută.

îmi ajung ale mele, nu vreau şi alte griji.

zilele astea sunt foarte parşive, mă loveşte un gând ca un tren,

întâi se uită galeş la tine, apoi cer de mâncare

şi, dacă le dai, nu mai scapi prea curând!

ele învaţă de la foştii stăpâni, nişte sinucigaşi de profesie,

cum să se agaţe de tine. deci…

Continuare

Adăugat de Adi Filimon la Ianuarie 27, 2015 la 7:32pm — Nu sunt comentarii

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Silvia Giurgiu
în Martie 27, 2017 la 9:40pm în Medalion literar
M-am născut în vara anului 1970, la 9 iunie, în comuna Vedea din județul Argeș. Am crescut într-un sătuc fermecător prin simplitate lui, Chirițești, comuna Uda. De copilă iubeam poveștile pe care le ascultam vrăjită, în serile tihnite, împreună cu ceilalți trei frați ai mei, de la iubitul nostru tată, care mi-a transmis pasiunea pentru literatură și frumos. Copilăria mi-am trăit-o în parfumul poveștilor și mirajul naturii.
Odată cu adolescența, au înflorit în caietele mele secrete, primele poezii care mi-au completat personalitatea. Nu le-am publicat niciodată. Ele fac parte dintr-un trecut pur, neîntinat de agresiunile vieții și dăinuiesc alături de jurnalul meu, care trasează parcursul vieții mele din acei ani îndepărtați și până azi, deoarece nu am încetat niciodată să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete.
Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare, care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea, îndelung reprimată.
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-2

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Ştefan Lucian Mureşanu - Tu, Străine, care-mi vorbeşti ţara de rău... Publicat de Florin T. Roman 

Tu, STRĂINE, cel care-mi vorbeşti ţara de rău, M-am plictisit să aud aceleaşi stereotipuri false venite de peste graniţa stabilită de tine!!! Să-mi reaminteşti prin decepţii cât de urât e aici, deşi tu nu ştii cât de frumos e aici!!! Să-mi vorbeşti de rău rudele, deşi nu ştii care sunt rudele mele!!! – Află că milioane de oameni trăiesc azi in toată lumea, datorită lui Nicolae C. Paulescu, descoperitorul oficial al insulinei. – Tu ai scris in şcoli cu stiloul tău, nu? Inventat de românul Petrache Poenaru, membru al Academiei Romane. – Data viitoare când zbori in concediu să-ţi aminteşti că tu te deplasezi prin aer ca pescăruşul, datorită lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă, pentru că ei au decolat/aterizat cu primul avion din istorie, s-au jucat cu primul avion fuselat aerodinamic, şi unul din ei a inventat motorul cu reacţie. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/tefan-lucian-mure-anu-tu-str-ine-care-mi-vorbe-ti-ara-de-r-u

Muntele si Revelaţia Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 24, 2017

Un cercetător al religiilor nu se poate sustrage de la o simplă observaţie: Marile revelaţii ale religiilor monoteiste se întâmplă la înălţime. Dacă zeii locuiau în Olimp, profeţii care au urmat, vor urca în mod voit munţii pentru a descifra secrete mistice, pentru a purta discuţii cu Creatorul, pentru meditaţie şi inspiraţie. Toate relevaţiile sunt percepute de subiect care simte sau aude o prezenţă, percepe o lumină deosebită, vederea unei figuri, teamă. Toate revelaţiile se petrec pe un munte, departe de tribul căruia profetul aparţine. În Budism muntele Meru este axa lumii, în Iudaism avem muntele Sinai, în Japonia muntele Fuji are propietăţi divine. Foarte des muntele oferă un loc de meditaţie şi revelaţie. Cei trei fondatori a celor trei religii monoteiste: Moshe, Isus şi Mohamed îşi datorează iluminarea spirituală unor relevaţii care se petrec pe munţi.  http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/muntele-si-revela-ia

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Caligrafii

Barbotare Publicat de Anica Andrei Fraschini în Aprilie 30, 2017

Fac valuri. Sub cuvertura frazelor - concepute ca niște embrioni cu care... experimentez - și a ecranului - un fel de "in vitro"... Mă izolez ca în copilărie, când adunam un material minim, câteva păpuși, cârpe, capace, frunze, un borcănel cu nisip, unul cu pietricele, crenguțe rupte. Încropeam o bucătărie minusculă, un pătuț, simulam treburi gospodărești, de familie. Toate, sub un acoperiș format dintr-o pătură sprijinită pe spătarele unor scaune. Petreceam ore întregi, cu jocul meu, vorbeam singură, desigur, cu seriozitate și patos. Acum, parcă aș vedea ceva similitudini... Sub pătura frazelor pe care le cazez pe ecran, să facă ce-or vrea, barbotez o proză fără inhibiții, defulatoare. Căci doar așa mă mai eliberez de măcinatul fără oprire, al morii anacronice, care-mi trăncăne în cap. Moara asta are o materie primă eterogenă rău și căreia se căznește să-i facă față, cu mecanismele ei, depășite. http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/barbotare

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

Salutare, România!
Publicat de ileana popescu bâldea
în Mai 5, 2017
- Bună dimineața, doamnă doctor!
- Bună dimineața, Mitică! Ia zi, ce-ai pățit?
- Păi, io nu știu ce culoare să aleg! Toate sunt la fel. Alea, de pe Facebook. Toate vor sinceritate, adevăr. Și una trebuie s-o iau, că cine mă ține, mă ține pe mine la școală?
- De ce nu te ții singur, Mitică, Mitică? Ce nevoie ai tu de culori?
- Păi... cele albe vor să muncesc, cele negre nu mă lasă să piublic și io în antoliogii, cică pierd din templul prețios cu care aș putea să fac ceva în folosul comiunității. Și, de, mi place prin lumea ista cocoană! Cum poți ieu să renunț la așa o scară politică? Așa că... trebe să mă orientez spre una colorată, adică una care-și dă cu culori pe obraji, mai proastă de sine, una care crede în mine - că io sunt deștiept și talientat foc mare. Dacă are culori, are și bani să mă țină pân ce termin și eu un pumn de clase. Așa că...
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/salutare-romania

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor