V-aş îndruma să mergeţi pe caii de lumină,
V-aş arunca pe umeri un şal al împăcării,
Dar sînt mereu o rană din ce în ce mai plină
Parcă de sarea albă din neodihna mării.

Prin rana mea cea veche trec proaspete suspine,
Sînt toate ale voastre, precum şi ale mele;
Un fel de epurare – eu, staţia de bine
Dintr-un noian de patimi, de neputinţi, de rele.

Prin tot vacarmul ăsta deci mergem înainte,
Inconştient aproape voi mă strigaţi pe nume,
Căci rana mea-i burete care în veci nu minte
Şi care spală sînge şi lacrimă pe lume.

Prin spasm, îmi cad din frunze, dar ştiu, e mîntuire
Şi e sfinţenie, soarta, cînd uneori respiră,
Eu sînt aici să facem un pas înspre iubire,
Căci astfel fură toate în plan şi se zidiră.

O, nu, să nu vă temeţi, mă bandajez cu iarbă
Şi, cînd mai simt că şchioapăt, îmi ţin în creangă firea,
Sînt rană ce nu piere, în mine o să fiarbă
Pîn-o să-şi afle, răul, în lege nimicirea.

Şi, uneori, vremelnic, m-ascund într-o pădure,
Să-mi oblojesc cu plante acest necaz şi soartă,
Dar nici n-ajung prea bine, şi-aud cum o secure
Loveşte-n trunchi, şi carnea, în mine, i-o simt moartă.

Parcă dormim adesea pe-un abator de vise,
Şi-o cioară din pustie tot croncăne pe viaţă…
De ce miroase-a febră cînd geamuri sînt deschise?
De ce simţim din suflet urcînd un fel de greaţă?

Nu sîntem noi copiii năpăstuiţi cu anii?
Nu sîntem salahorii istoriei şi-ai clipei?
Un singur fel de plată răscumpără şi banii,
Dar şi minciuni şi vinderi din ghiarele risipei.

Pe străzi ca de cenuşă dorm case şi dorm ziduri,
Ne-au dispărut coşarii odată cu norocul,
Săracii fără nume cer doar o supă-n bliduri,
Nu îşi mai ştie nimeni nici şansa şi nici locul.

Cu toate-acestea însă speranţa e-n durere,
În reciclarea umbrei ne stă lumina vieţii,
Am fost aleşi drept martori la farmec şi mistere,
Noi sîntem steaua nopţii şi roua dimineţii.

Cu rana mea vin astăzi, ca un colind de taină,
Să vă asigur, oameni: cît sînt, nu sînteţi singuri!
Ea pentru voi se roagă s-aveţi, în geruri, haină
Şi-atunci cînd vă e foame s-aveţi pilaf şi linguri.

Vă cerem doar atîta – un dram de bunătate,
Să îl iubiţi pe semen, şi cîinele, copacul,
Eu, rana cea globală, mă rog de sănătate,
Şi-atunci o să străbatem în siguranţă veacul.

Sînt pentru voi năvoade, prindeţi-le în pace,
E usturimea-n scîncet doar fragedă pruncie;
Povăţuiesc minunea – şi-n trup mi se desface,
În loc de praf şi sînge, izvor de apă vie.

(Din volumul “Înger fără statuie”)

Vizualizări: 33

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

Comentariu publicat de Agafia Dragan pe Martie 24, 2017 la 12:43pm

Lecturat si apreciat sincer.

Comentariu publicat de Dragos Niculescu pe Martie 21, 2017 la 8:46am

Va multumesc, stimate Domnule Dan Tipurita, ma bucur ca v-a placut poemul meu si va doresc sanatate si numai bine.

Comentariu publicat de Dan Tipuriță pe Martie 20, 2017 la 8:22pm

Un poem remarcabil,scris cu mult talent şi în special cu experienţa unui poet format în vers clasic,aşa cum astăzi puţini mai ştiu a scrie. Felicitări! Promovez şi acord o stea

Comentariu publicat de Dragos Niculescu pe Martie 20, 2017 la 5:48pm

Iti multumesc, Anica. Ma bucur ca ti-a placut si iti doresc sanatate si numai bine.

Comentariu publicat de Anica Andrei Fraschini pe Martie 20, 2017 la 3:56pm
Ce greu de sensuri este poemul tău... Dureros de greu... Îl promovez cu drag, îl expun! Felicitări pentru text și încărcătura lui, emoțională!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV, George Ionita
Publicat de george ionita
în Martie 27, 2017

Debutul literar are loc în anul 2000, după întâlnirea cu vechiul coleg
de liceu şi prieten, Mihail I. Vlad, care coordonează apariţia
volumului de poezie "Panta Rhei", la editura Macarie. Prefaţa cărţii
este făcută de scriitorul Cezar Ivanescu, care spune printre
altele:"George Ioniţă scrie o inteligentă poezie de notaţie", adăugând
apoi: "Poet autentic la nivelul trăirii, de o sinceritate
debordantă"... Apariţia volumului este consemnata în publicaţiile
locale, Jurnalul de Dâmboviţa, sub semnătura regretatului Mihail I.
Vlad, Oglinda de Dâmboviţa ( Maximca Grasu). Următorul volum de poezie
apare în anul 2001 - "Umbre", la aceeaşi editură Macarie, coperta şi
ilustraţiile aparţinând pictorului Cornel Ionescu. "Prizonierul unei
clipe" apare în anul 2003 cu o prefaţă semnată de George Sânteprean,
care remarca: "George Ioniţă cunoaşte meşteşugul "de a ciopli"vocabule,
de a adulmeca sensul cuvântului şi de a-i ritma respiraţia".

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-george-ionita

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

128 de ani de la moartea lui EMINESCU
Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Iunie 13, 2017

În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualităţii româneşti în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor şi formaţiei filozofice şi ştiinţifice, apoi chinuiţii şi ameninţaţii ani de slujbaş, în sfârşit, neînduplecaţii ani care i-au măcinat existenţa fizică, în ultima parte a vieţii, prăbuşindu-l definitiv.
Cred că Eminescu-omul, viaţa lui, e greu de descifrat după 128 de ani de la moarte.. Mai bine să lăsăm mărturiile contemporanilor care l-au cunoscut să vorbească. Deși mărturiile lor au pus preț mai mult pe cancanuri, scoțând în relief partea exotică a vieții lui.
El nu a apărut pe un sol arid. În familia lui era o efervescenţă culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Şi mai presus de orice voia ca fiii lui să înveţe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta şi îi încânta cu snoave, proverbe şi eresuri. Şi copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteştilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, ţapinarii. continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/128-de-ani-de-la-moartea-lui-eminescu

Caligrafii

Eminescu - definiţii Postat de Florin T. Roman în Iunie 14, 2017

Pentru sufletul acestui neam, izvorât din lacrimă de sânge şi deprins a suspina şi-a plânge, Eminescu-i rană şi balsam.

Pentru oamenii acestui plai, care şi-au păstrat credinţa vie şi trăiesc cu dor de veşnicie, Eminescu-i un crâmpei de rai.

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/eminescu-defini-ii

Podul
Publicat de Agafia Dragan în Mai 17, 2017 
Gândurile se îmbinau cu prezentul şi amintirile în mintea ei, în aceea zi când după atâţia ani îşi adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate, fără un motiv bine conturat. Pădurea respira aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, ca şi cum drumul străbătut de atâtea ori nu mai era acelaşi. Ce lipsea nu putea să realizeze, nimic nu se schimbase, doar ea pierduse fărâma aceea de suflet unde putea să regăsească fata cu ochii de chihlimbar. Şi apa Gurghiului îşi schimbase matca de la inundaţie.  
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/podul

Stre-suri...

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. Poate revolta îmi grăbește fuga dintr-o zonă în alta, poate neputința de a accepta machiavelismul uman mă face să fiu călător grăbit printre capcanele lumii. Da, capcane! Cum să numești altfel o situație, o imagine, o atitudine reprobabilă? continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor