– Bre, Natalițî, mulțămiesc! – zise Aglaia pe limba vecinei, conducând-o ușurel spre ieșire. Când ușa s-a închis în urma ei, adevărul a izbit-o drept în plex: Timp pierdut! Așa-ți trebuie dacă stai toată ziua la palavre și nu-i vinovată Natalița, tu ești! c-ai antrenat-o la prostii și te-ai complăcut. Schimbă foia, madame, trezește-te! Hai, bea-ți cafeaua și fă-ți un plan!
Nici n-a apucat să aprindă aragazul că s-a aprins telefonul, iar vocea interlocutoarei se precipita explicând:
– Fa, Aglaie, fatuca îi dracu pi pamânt, sî-ți zîc... Olieacă, olieacă, sî-mi fac crușia cî am pominit pi... Doamne, iartî!
– Natalițo, fă-ți cruce, spune toate rugăciunile pe care le știi, dacă ți-ai spurcat gura bea agheazmă și lasă-mă să-mi beau cafeaua în liniște... și a închis.
A pus ibricul cu apă pe flacără. A luat o coală „A4”, s-a uitat spre calendar încercuind data și-a înscris-o deasupra colii, apoi dedesupt cu majuscule „Cumpărături” și-a subliniat. Am început ultima cutie de chibrituri, ar trebui să cumpăr o duzină, dar poate mai adaug ceva pe parcurs, că n-o să mă duc la magazin doar pentru câteva cutii și, ia să văd! cât e ceasul?...O, e deja zece trecut, dar lasă că ies mai târziu, acum, e cam răcoare și se mai încălzește până atunci. Mă relaxez în sufragerie, pe îndelete, îmi fac un program. Să iau hârtia cu mine.
Fotoliul o îmbrățișă drăgăstos cu aromă îmbietoare de cofeină. Deasupra cafelei, aburul se împletea și se despletea transparent în fuioare. În față, un cucui de toată frumusețea în mijlocul peretelui nu-i da pace: Oare cât o costa un goblen? Cât timp îmi ia să-l cos? Ei, abia mi-am schimbat ochelarii și iar vine nora:„Vai, mămică, ce frumos este! Nu mi-l dai?” „Ia-l!” Gata! Nu mai cumpăr... mai bine gust cafeaua, mîîî, o mai las puțin să se răcească... Totuși peretele e prea gol. Trebuie să pun un tablou, dar ce? O, da! Îmi iau un puzzle, unul mare de 4000 de piese, iarna bate la ușă, ce-o să fac? și mă ajută Nata... Na! Nici nu apuc să-i pronunț numele în gând și mă sună:
– Ceva noutăți, Natalițo?
– E frumos, fa Aglaie, sî-și batî joc fata iasta, di batrânețili mieli? Îți zîc, îi unsă cu toati alihiile, dar nici io nu-s proastă. Să-ți spun...
– Natalițo, nu mi-am terminat cafeaua, te sun eu! și-a închis.
Să dau niște telefoane, pe fiu-meu nu-l sun, e la serviciu, ședințe, chestii-trestii, o sun pe Maria! Am uitat, e în Italia, i-a născut fata un nepot... Să fie sănătos! Ei, era bine dacă aveam net, să nu uit diseară când sună fiu-meu să-i spun să-mi aducă calculatorul, ce m-o fi apucat să-l refuz? doar n-o să rămân analfabetă în cibernetică, să-mi facă adresă, da! și-o să vorbesc cu Maria pe facebook că ea are, s-o întreb ce-a vizitat și ea să-mi spună cum orăcăie brotacul... ce distracție! Pe cine să sun? A! pe... Nu, nu, cu... am vorbit aseară, nimic noutăți, sun pe... nu, categoric nu! iar începe să se văicărească, n-am chef, pe... sărim, s-a sclerozat săraca! Pe... la naiba, n-am pe cine. Deschid televizorul? Ce să văd? La ora asta nimic interesant, doar butonez canalele și căpiez. Ce să fac? Ce să fac? Mai bine sorb cafeaua dintr-o înghițitură, să scap de-o grijă. Mîîî, e bună, n-are gusturi rele noră-mea! și dacă mă gândesc, chiar e fată bună...
Așeză ceșcuța golită pe farfurioară privindu-i transparența, forma și modelul imprimat... Asta, mi-a dăruit-o Natalița. Ce drăguț din partea ei!... A! S-o sun! O scot în lume!
– Alo! Natalițo, te invit la o prăjitură în centru... Îmbracă-te! În drum, cumpărăm reviste cu integrame și sudoku... ne aerisim și ne culturalizăm. Cu o condiție! să nu-mi mai zici „fa”, eu îți spun madam Natalița și tu madam Aglaia, suntem doamne! Ai înțeles?
– Îhî!
– Se poate, madam Natalița? Ce-am hotărât? Ești o doamnă, fară „îhî”!
– Da! dacă așa vrai, dar sî-ți povestiesc...
– Spune! Repejor, n-o lungii!
– Fata m-o îmbrobodit cu vorbili, dar io m-am dișteptat după șe-am intrat în casa mie. Șî zîc, amu: când o vinit fumeia di sarviși, o invitat-o în sufrajierie, nu? – cî draguțul iera în bucatarie, iar când am mers io, pi mini m-o chiemat în bucatarie – cî draguțul iera în sufrajerie șî m-o amiețît cu vorba că draguțul e șireș, cî-i japonez, mi-o zîs șî numili șeva cu... sac... sac... am uitat cum i-o zîs șî parcî mi-o pus sacul pi ochi... Bre, cum sî înfloreascî un copășiel di o palmî? și io știu că șireșii ori sunt amari adecă salbatiși, ori îs dulși adecă altoițî, di undi japoniez?
– Madam Natalița, vezi de ce vreau să ieșim? Gata, schimbăm jocul, ne-am îmbâcsit în bloc. Să știi că există cireș japonez, chiar și un festival al florilor de cireș „Sakura”, iar dacă e de-o palmă e un bonsai și înflorește.
– Da și dișteaptî iești... Sî-mi pun părul pi moațî?
– Lasă moațele, iei pălărie, madam Natalița! Gata discuția despre fată, ea cu ale ei, noi cu ale noastre... Îmbracă-te, vin să te iau la plimbare... Hai, pa!

( va continua)

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

Comentariu publicat de mika pe Martie 30, 2017 la 12:24pm

Mulțumesc, doamna Ileana P. Bâldea! Mă simt onorată!

Comentariu publicat de ileana popescu bâldea pe Martie 26, 2017 la 5:03pm

Partajat tuturor membrilor și recomandat în INTERFERENȚE LITERARE, 26 Martie, 2017
Felicitări!
Administrația

Comentariu publicat de mika pe Martie 23, 2017 la 2:31pm

Mulțumesc pentru comentarii și promovare doamnei Anica Andrei Fraschini și domnului Dan Tipuriță! Drag!

Comentariu publicat de Dan Tipuriță pe Martie 20, 2017 la 8:35pm

Apreciez stilul şi promovez

Comentariu publicat de Anica Andrei Fraschini pe Martie 20, 2017 la 4:02pm
Savuros, în continuare. Promovez, expun! Felicitări, mika!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Anica Andrei Fraschini,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Silvia Giurgiu
în Martie 27, 2017 la 9:40pm în Medalion literar
M-am născut în vara anului 1970, la 9 iunie, în comuna Vedea din județul Argeș. Am crescut într-un sătuc fermecător prin simplitate lui, Chirițești, comuna Uda. De copilă iubeam poveștile pe care le ascultam vrăjită, în serile tihnite, împreună cu ceilalți trei frați ai mei, de la iubitul nostru tată, care mi-a transmis pasiunea pentru literatură și frumos. Copilăria mi-am trăit-o în parfumul poveștilor și mirajul naturii.
Odată cu adolescența, au înflorit în caietele mele secrete, primele poezii care mi-au completat personalitatea. Nu le-am publicat niciodată. Ele fac parte dintr-un trecut pur, neîntinat de agresiunile vieții și dăinuiesc alături de jurnalul meu, care trasează parcursul vieții mele din acei ani îndepărtați și până azi, deoarece nu am încetat niciodată să-mi fac însemnările în paginile lui răbdătoare și discrete.
Am reînceput să fac literatură, dar de data asta numai proză, prin 2012, când m-am înscris pe site-uri literare, care mi-au deschis orizonturi către pasiunea mea, îndelung reprimată.
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-2

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Ştefan Lucian Mureşanu - Tu, Străine, care-mi vorbeşti ţara de rău... Publicat de Florin T. Roman 

Tu, STRĂINE, cel care-mi vorbeşti ţara de rău, M-am plictisit să aud aceleaşi stereotipuri false venite de peste graniţa stabilită de tine!!! Să-mi reaminteşti prin decepţii cât de urât e aici, deşi tu nu ştii cât de frumos e aici!!! Să-mi vorbeşti de rău rudele, deşi nu ştii care sunt rudele mele!!! – Află că milioane de oameni trăiesc azi in toată lumea, datorită lui Nicolae C. Paulescu, descoperitorul oficial al insulinei. – Tu ai scris in şcoli cu stiloul tău, nu? Inventat de românul Petrache Poenaru, membru al Academiei Romane. – Data viitoare când zbori in concediu să-ţi aminteşti că tu te deplasezi prin aer ca pescăruşul, datorită lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă, pentru că ei au decolat/aterizat cu primul avion din istorie, s-au jucat cu primul avion fuselat aerodinamic, şi unul din ei a inventat motorul cu reacţie. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/tefan-lucian-mure-anu-tu-str-ine-care-mi-vorbe-ti-ara-de-r-u

Muntele si Revelaţia Publicat de adrian grauenfels în Aprilie 24, 2017

Un cercetător al religiilor nu se poate sustrage de la o simplă observaţie: Marile revelaţii ale religiilor monoteiste se întâmplă la înălţime. Dacă zeii locuiau în Olimp, profeţii care au urmat, vor urca în mod voit munţii pentru a descifra secrete mistice, pentru a purta discuţii cu Creatorul, pentru meditaţie şi inspiraţie. Toate relevaţiile sunt percepute de subiect care simte sau aude o prezenţă, percepe o lumină deosebită, vederea unei figuri, teamă. Toate revelaţiile se petrec pe un munte, departe de tribul căruia profetul aparţine. În Budism muntele Meru este axa lumii, în Iudaism avem muntele Sinai, în Japonia muntele Fuji are propietăţi divine. Foarte des muntele oferă un loc de meditaţie şi revelaţie. Cei trei fondatori a celor trei religii monoteiste: Moshe, Isus şi Mohamed îşi datorează iluminarea spirituală unor relevaţii care se petrec pe munţi.  http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/muntele-si-revela-ia

Interviu (imaginar) cu Veronica Micle Publicat de Bidulescu Constantin în Aprilie 6, 2017

Constantin Bidulescu: Ne reamintiţi, vă rog, câteva date personale? Veronica Micle: M-am născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Părinţii au fost Ilie şi Ana Câmpeanu. Din nefericire tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc. În anul 1853 eu cu mama şi cu fratele ne-am mutat la Iaşi unde după cursurile primare am absolvit Şcoala Centrală de fete cu calificativul “eminent”, din comisie făcând parte, printre alţii Titu Maiorescu şi Ştefan Micle, viitorul meu soţ. În primăvara anului 1872 am făcut o călătorie la Viena pentru un tratament medical, unde mi-a fost prezentat Mihai Eminescu. Tot în 1872 am debutat cu două scrieri în proză în revista “Noul curier român” cu pseudonimul Corina. Aţi avut o relaţie tumultoasă cu Eminescu. L-aţi considerat numai ca un mare poet sau a intervenit şi glasul inimii?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/interviu-imaginar-cu-veronica-micle

Caligrafii

Barbotare Publicat de Anica Andrei Fraschini în Aprilie 30, 2017

Fac valuri. Sub cuvertura frazelor - concepute ca niște embrioni cu care... experimentez - și a ecranului - un fel de "in vitro"... Mă izolez ca în copilărie, când adunam un material minim, câteva păpuși, cârpe, capace, frunze, un borcănel cu nisip, unul cu pietricele, crenguțe rupte. Încropeam o bucătărie minusculă, un pătuț, simulam treburi gospodărești, de familie. Toate, sub un acoperiș format dintr-o pătură sprijinită pe spătarele unor scaune. Petreceam ore întregi, cu jocul meu, vorbeam singură, desigur, cu seriozitate și patos. Acum, parcă aș vedea ceva similitudini... Sub pătura frazelor pe care le cazez pe ecran, să facă ce-or vrea, barbotez o proză fără inhibiții, defulatoare. Căci doar așa mă mai eliberez de măcinatul fără oprire, al morii anacronice, care-mi trăncăne în cap. Moara asta are o materie primă eterogenă rău și căreia se căznește să-i facă față, cu mecanismele ei, depășite. http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/barbotare

UN ORAŞ TRANSILVAN
Publicat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
în Aprilie 15, 2017
Nimbul oraşului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă şi bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agaţă de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenuşa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberaţii mirate ale drumeţului grăbit de nevoile prezentului. La porţile impozante ale cetăţii de odinioară stau de veghe necontenit: aura trecutului, cenuşiul prezentului şi zâmbetul viitor al renaşterii sale. Poate numai aşa peste fardul ruginit şi colbul aşezat pe iluziile noastre înfăşurate în dorinţa de mai bine vor sosi vulturii din înălţimile la care aspirăm. Acum îţi împrospătezi gândurile în izvoarele nesecate ale moştenirii, ţi se dezvăluie trofeele câştigate prin spirit şi adversitate.
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/un-ora-transilvan

Stre-suri...

Salutare, România!
Publicat de ileana popescu bâldea
în Mai 5, 2017
- Bună dimineața, doamnă doctor!
- Bună dimineața, Mitică! Ia zi, ce-ai pățit?
- Păi, io nu știu ce culoare să aleg! Toate sunt la fel. Alea, de pe Facebook. Toate vor sinceritate, adevăr. Și una trebuie s-o iau, că cine mă ține, mă ține pe mine la școală?
- De ce nu te ții singur, Mitică, Mitică? Ce nevoie ai tu de culori?
- Păi... cele albe vor să muncesc, cele negre nu mă lasă să piublic și io în antoliogii, cică pierd din templul prețios cu care aș putea să fac ceva în folosul comiunității. Și, de, mi place prin lumea ista cocoană! Cum poți ieu să renunț la așa o scară politică? Așa că... trebe să mă orientez spre una colorată, adică una care-și dă cu culori pe obraji, mai proastă de sine, una care crede în mine - că io sunt deștiept și talientat foc mare. Dacă are culori, are și bani să mă țină pân ce termin și eu un pumn de clase. Așa că...
http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/salutare-romania

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor