– Bre, Natalițî, mulțămiesc! – zise Aglaia pe limba vecinei, conducând-o ușurel spre ieșire. Când ușa s-a închis în urma ei, adevărul a izbit-o drept în plex: Timp pierdut! Așa-ți trebuie dacă stai toată ziua la palavre și nu-i vinovată Natalița, tu ești! c-ai antrenat-o la prostii și te-ai complăcut. Schimbă foia, madame, trezește-te! Hai, bea-ți cafeaua și fă-ți un plan!
Nici n-a apucat să aprindă aragazul că s-a aprins telefonul, iar vocea interlocutoarei se precipita explicând:
– Fa, Aglaie, fatuca îi dracu pi pamânt, sî-ți zîc... Olieacă, olieacă, sî-mi fac crușia cî am pominit pi... Doamne, iartî!
– Natalițo, fă-ți cruce, spune toate rugăciunile pe care le știi, dacă ți-ai spurcat gura bea agheazmă și lasă-mă să-mi beau cafeaua în liniște... și a închis.
A pus ibricul cu apă pe flacără. A luat o coală „A4”, s-a uitat spre calendar încercuind data și-a înscris-o deasupra colii, apoi dedesupt cu majuscule „Cumpărături” și-a subliniat. Am început ultima cutie de chibrituri, ar trebui să cumpăr o duzină, dar poate mai adaug ceva pe parcurs, că n-o să mă duc la magazin doar pentru câteva cutii și, ia să văd! cât e ceasul?...O, e deja zece trecut, dar lasă că ies mai târziu, acum, e cam răcoare și se mai încălzește până atunci. Mă relaxez în sufragerie, pe îndelete, îmi fac un program. Să iau hârtia cu mine.
Fotoliul o îmbrățișă drăgăstos cu aromă îmbietoare de cofeină. Deasupra cafelei, aburul se împletea și se despletea transparent în fuioare. În față, un cucui de toată frumusețea în mijlocul peretelui nu-i da pace: Oare cât o costa un goblen? Cât timp îmi ia să-l cos? Ei, abia mi-am schimbat ochelarii și iar vine nora:„Vai, mămică, ce frumos este! Nu mi-l dai?” „Ia-l!” Gata! Nu mai cumpăr... mai bine gust cafeaua, mîîî, o mai las puțin să se răcească... Totuși peretele e prea gol. Trebuie să pun un tablou, dar ce? O, da! Îmi iau un puzzle, unul mare de 4000 de piese, iarna bate la ușă, ce-o să fac? și mă ajută Nata... Na! Nici nu apuc să-i pronunț numele în gând și mă sună:
– Ceva noutăți, Natalițo?
– E frumos, fa Aglaie, sî-și batî joc fata iasta, di batrânețili mieli? Îți zîc, îi unsă cu toati alihiile, dar nici io nu-s proastă. Să-ți spun...
– Natalițo, nu mi-am terminat cafeaua, te sun eu! și-a închis.
Să dau niște telefoane, pe fiu-meu nu-l sun, e la serviciu, ședințe, chestii-trestii, o sun pe Maria! Am uitat, e în Italia, i-a născut fata un nepot... Să fie sănătos! Ei, era bine dacă aveam net, să nu uit diseară când sună fiu-meu să-i spun să-mi aducă calculatorul, ce m-o fi apucat să-l refuz? doar n-o să rămân analfabetă în cibernetică, să-mi facă adresă, da! și-o să vorbesc cu Maria pe facebook că ea are, s-o întreb ce-a vizitat și ea să-mi spună cum orăcăie brotacul... ce distracție! Pe cine să sun? A! pe... Nu, nu, cu... am vorbit aseară, nimic noutăți, sun pe... nu, categoric nu! iar începe să se văicărească, n-am chef, pe... sărim, s-a sclerozat săraca! Pe... la naiba, n-am pe cine. Deschid televizorul? Ce să văd? La ora asta nimic interesant, doar butonez canalele și căpiez. Ce să fac? Ce să fac? Mai bine sorb cafeaua dintr-o înghițitură, să scap de-o grijă. Mîîî, e bună, n-are gusturi rele noră-mea! și dacă mă gândesc, chiar e fată bună...
Așeză ceșcuța golită pe farfurioară privindu-i transparența, forma și modelul imprimat... Asta, mi-a dăruit-o Natalița. Ce drăguț din partea ei!... A! S-o sun! O scot în lume!
– Alo! Natalițo, te invit la o prăjitură în centru... Îmbracă-te! În drum, cumpărăm reviste cu integrame și sudoku... ne aerisim și ne culturalizăm. Cu o condiție! să nu-mi mai zici „fa”, eu îți spun madam Natalița și tu madam Aglaia, suntem doamne! Ai înțeles?
– Îhî!
– Se poate, madam Natalița? Ce-am hotărât? Ești o doamnă, fară „îhî”!
– Da! dacă așa vrai, dar sî-ți povestiesc...
– Spune! Repejor, n-o lungii!
– Fata m-o îmbrobodit cu vorbili, dar io m-am dișteptat după șe-am intrat în casa mie. Șî zîc, amu: când o vinit fumeia di sarviși, o invitat-o în sufrajierie, nu? – cî draguțul iera în bucatarie, iar când am mers io, pi mini m-o chiemat în bucatarie – cî draguțul iera în sufrajerie șî m-o amiețît cu vorba că draguțul e șireș, cî-i japonez, mi-o zîs șî numili șeva cu... sac... sac... am uitat cum i-o zîs șî parcî mi-o pus sacul pi ochi... Bre, cum sî înfloreascî un copășiel di o palmî? și io știu că șireșii ori sunt amari adecă salbatiși, ori îs dulși adecă altoițî, di undi japoniez?
– Madam Natalița, vezi de ce vreau să ieșim? Gata, schimbăm jocul, ne-am îmbâcsit în bloc. Să știi că există cireș japonez, chiar și un festival al florilor de cireș „Sakura”, iar dacă e de-o palmă e un bonsai și înflorește.
– Da și dișteaptî iești... Sî-mi pun părul pi moațî?
– Lasă moațele, iei pălărie, madam Natalița! Gata discuția despre fată, ea cu ale ei, noi cu ale noastre... Îmbracă-te, vin să te iau la plimbare... Hai, pa!

( va continua)

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

Comentariu publicat de mika pe Martie 30, 2017 la 12:24pm

Mulțumesc, doamna Ileana P. Bâldea! Mă simt onorată!

Comentariu publicat de ileana popescu bâldea pe Martie 26, 2017 la 5:03pm

Partajat tuturor membrilor și recomandat în INTERFERENȚE LITERARE, 26 Martie, 2017
Felicitări!
Administrația

Comentariu publicat de mika pe Martie 23, 2017 la 2:31pm

Mulțumesc pentru comentarii și promovare doamnei Anica Andrei Fraschini și domnului Dan Tipuriță! Drag!

Comentariu publicat de Dan Tipuriță pe Martie 20, 2017 la 8:35pm

Apreciez stilul şi promovez

Comentariu publicat de Anica Andrei Fraschini pe Martie 20, 2017 la 4:02pm
Savuros, în continuare. Promovez, expun! Felicitări, mika!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV literar
Publicat de Sîrbu Ioana-Camelia 

Prenume: Ioana-Camelia
Nume: Sîrbu
Pseudonim literar: Camica
Data naşterii: 11/12/1981

Premii literare

• Menţiune la Concursul Naţional de Poezie „Traian Demetrecu” – TRADEM ediţia a XXV-a, Craiova – 2003.

• Menţiune I la Concursul Naţional de poezie şi pictură „Dor de Dor”, Cluj-Napoca – 2006

• Premiul II la secţiunea pamflet, la Festivalul Naţional de Literatură Umoristică „Ion Budai Deleanu”, ediția a V-a, Geoagiu, jud. Hunedoara – 2015

• Premiul II, la secțiunea manuscrise, la Festivalului de poezie religioasă "Credo" - Lăpuşna 2016

Publicări

• Volumul propriu de poezii „Ceva-urile mele”, Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2008

• Publicată în antologia „Ferestre spre secolul XXI” Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2005

• Publicată în cadrul antologiei „Freamăt de timp – Freamăt libertin”, Drobeta Turnu-Severin, Editura 3D, 2007

• Publicată în „Antologie de poezie şi comentarii” de Valentina Becart, Iaşi, Editura PanEurope, 2008

• Publicată în antologia de poezie şi epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a V-a, Ploieşti, Editura LVS Crepuscul, 2012

• Publicată în antologia „Insomnii mătăsoase”, volumul II, a grupului literar „Insomnii mătăsoase”, Braşov, Editura Pastel, 2012
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-literar-3

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Yehuda Amichai tradus în limba Română, premieră mondială Publicat de adrian grauenfels în August 12, 2017

 De la bun început trebuie să recunosc că numele lui nu-mi spunea mare lucru când la începutul anului 2017 i-am cules o carte de pe rafturile unui anticariat din Londra. A fost o zi în care am pescuit, cum îmi place mie să spun - doi poeți: Yehuda Amichai și Rita Dove. Apele erau tulburi. Le-am deschis cărțile și am citit din fiecare câteva poeme. Nu știam nici căror națiuni le aparțin și nici dacă sunt în viață sau nu, cu atât mai puțin valoarea. După o săptămână Rita s-a așezat în bibliotecă alături de alți autori însă Yehuda a rămas lângă mine, zi de zi, timp de șase luni. M-a fascinat înainte de toate omul pe care începeam să-l cunosc și pe care îl găseam privindu-mă și zâmbindu-mi parcă numai mie, de fiecare dată, din spatele versurilor. Relația asta de intimitate pe care o construia poezia lui ca pe o casă cu mine și pe care apoi tot el mi-o lăuda cu atâta sinceritate - chestie pe care nu o mai întâlnisem decât la Walt Whitman - m-a făcut să nu-i pot rezista și azi sunt mândru că m-am încăpățânat să-l citesc și pot spune cu mâna pe inimă că descoperirea acestuia a luat loc repede în galeria celor mai însemnate revelații din viața mea alături de nume ca Pavese, Walt Whitman cum spuneam, Yannis Ritsos, Dylan Thomas, dacă e să mă refer numai la poezia lumii. Altfel nu m-aș fi apucat ca nebunul să traduc continuu din creația acestuia.

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/yehuda-amichai-tradus-n-limba-rom-n-premier-mondial

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor