albă şi rece

[alexandru gheție]

”sunt albă și rece”
și te las să crezi asta

chiar dacă din ireal nu se naște
nicio realitate. e ca și cum din
spinarea unui căluț de mare ar 
crește șaua. apoi călărețul.

”sunt fluidă”
crede și asta

chiar dacă ți-e teamă de apă
chiar dacă dai din mâini ca 
înecata să ieși la suprafață

”sunt ciudată” spui

de parcă din umărul tău ar crește
vulpi argintii de parcă ochii tăi
ar îngheța atmosfera și lumea te-ar
arăta cu degetul

în realitate
tu nu
nu ești dilara. nici nu ai cum.
nici n-ar fi putut fi.

în loc de noapte bună aprinzi becurile
și vorbești despre iubire ca și cum
ai întinde dulceață de prune pe pâine
*
nici eu nu te-am iubit niciodată
eu doar am căutat-o prin tine
e ca și cum aș tăia jungla cu o macetă
am atins distanțe aburi idei dar
mâinile au paralizat și tot ce era
în mine s-a cărat să o întâmpine

de aceea sunt gol acum
iar dragostea, hmm, dragostea
o clătită cu finetti
un vin ieftin
pilule de 30 de lei

no way

[alexandru gheție]

mulţumesc...

horaţiu, stefan radu pentru păreri... voi lucra acolo, la "de parcă..."

liviu :) - ştiam că are ceva defect textul ăsta.. acum ştiu şi unde. voi re-scrie textul. şi te mai aştept. mulţumesc

 

alex

[Horaţiu Puşcă]

remarc îndeosebi construcţia modernă a poemului, stilul caracteristic al autorului, o mică fină observaţie:) "de parcă din umărul tău ar creşte
vulpi argintii de parcă ochii tăi"

aş reformula acest început de strofă, repetiţia subliniată nu sună bine şi nici folosirea expresiei n-ar fi indicată, "blochează" puţin cititorul din mine:) şi îngreunează pătrunderea dincolo de cuvinte...dar poate numai mie mi s-a părut:) autorul ştie mai bine ce a vrut să scrie, pentru continuitate, cu respect şi prietenie, Horaţiu

[teodor dume]

având în vedere aprecierile şi propunerile colegilor mei, evidenţiez acest text la rubrica TEXTUL ZILEI , 26 iulie 2011

 

felicitări!

administraţia,