cea din urmă răstignire

[DANIEL VORONA]

cea din urmă răstignire




: eu am plecat şi m-am întors din nou în afara trupului meu
în cea de-a şaptea înstrăinare şi splendoare
pentru a-mi şterge urmele
ţi-am dăruit un vultur care zboară invers
aşa cum un sunet netânguitor se reîntoarce
în momentul frângerii pâinii

înapoi înspre chimvalul cel transparent şi fericit răsunător

o zi şi o noapte
am stat ascuns
în pletele tale
                                  ( în toată respirarea în tot vinul
                                  căutam ceva sau pe marele Unul

fără miros de santal sub straie de in erai tu fără nume
precum o denie o euritmie în nemărginita-ţi pustie
şi în pielea goală ca o cruce
dezbrăcată
erai despletită şi întinsă pe canapeaua oarbă din sufragerie

către mireasma de ceai a sânilor neadormiţi ca nişte turle
de biserică zidită în tine fără de vicii
eu mă rugam
iar Iisus Hristos cobora şi îngenunchea alături de mine

 

de culoarea pământului la asfinţit de trandafiri şi de mătănii

cu gura încleştată erau sărutările tale şi de două ori mai grele
(în jurul tău dansau ca la începutul lumilor vânătorii de iele)
şi noile cuie de-o vârstă cu argintul
barbar se lăsau răstignite în palmele mele

                                                       (precum sângele morţii
                                             în secunda în care m-ai vândut
                                   aşa erau de oxidate îmbrăţişările tale)

eu ţi-am dăruit iubire pură vroiam să-ţi spun
(tu ştii că şi femeile precum frunzele în toamnă se ofilesc
şi pier ţi-am spus eu îţi dăruiesc iubire pură sare dulce
şi un munte de grijănii) tu mi-ai dăruit un anotimp nebun
şi strâmb îmbălsămat cu o lume rea foarte amară şi grea

                                    (priveşte-te în ochi spune ce simţi
                                   spune-mi ce vezi într-o piele de lup)

                                alea jacta est
                                    hic et nunc
eu tac şi nu vreau să tac şi râd înalt
spre alte continente abstracte odată cu stelele soarele anii

p. s
tu ai rămas de o parte a mormântului
eu am ajuns piatră şi fruct pentru viermi la capătul drumului

[Veronica Pavel Lerner]

La propunerea colegilor, textul dv a fost postat astazi 31 Oct 2011 la rubrica "Recomandarea de azi".

Felicitari!

Administratia.  

[Anca Tanase]

Va doresc ca fiecare poezie sa fie un fruct de o calitate cel putin egala acesteia !

[Mioara Băluţă]

Mi-a placut mult aceasta poezie. As indrazni sa spun ca e pe gustul meu pentru ca imi ofera un punct de vedere inedit asupra vietii, dar in egala masura ma apropie si de ideea de divinitate. 

 

[ion popescu bradoschi]

Poesie!

[Veronica Pavel Lerner]

Foarte frumoasa poezie. Expun. 

PS: Va rog sa nu va suparati, va dau un amanunt pe care probabil ca nu-l stiati: Pe site-ul nostru, regulamentul permite postarea unei singure poezii sau unei singure proze pe zi. Pot fi 2 postari pe zi, dar de genuri literare diferite, de exemplu o poezie si o proza, dar nu 2 proze sau 2 poezii in aceeasi zi. Astazi aveti postate 2 poezii, am expus numai una. Va multumim pentru intzelegere.