Ziua întâi

Din prima, tânăra naivă l-a plăcut și s-au unit, deși părinții o avertizaseră... Și el a plăcut-o și nonșalant, galant i-a oferit numele. Trăiau fericiți, în carul cu flori și ea i-a dăruit fii și fiice, iar el se bucura că-i crește neamul și-i duce numele. Seara, femeia s-a închinat lui: „Mulțumesc, bărbate!”  Domnului nu i-a plăcut, dar a surâs!

Ziua a doua

Sporindu-le neamul, carul s-a îngreunat. Omul s-a așezat să se odihnescă în căruță, iar femeia și-a continuat drumul zicându-și: „Se odihnește el, pe urmă eu, că la noapte poate plânge vreun țânc!”. Șarpele, jivină târâtoare, ivindu-i-se ocazia, s-a strecurat lângă om ispitindu-l să se odihnească și noaptea, că ziua a muncit prăjindu-se la soare. Omului i-a plăcut ideea, dar femeii nu! S-au certat și el, mai puternic, i-a pus pumnul în gură: „Taci!” Femeia s-a simțit jignită și s-a plâns alor ei spunându-le: „Eu nu mai stau cu el!”, iar părinții au înțeles-o: „Tu bărbat găsești oricând, dar tată pentru prunci, nu! Ce vină au ei să suporte răutățile voastre și vorba lumii? Educă-l! Împacă-te cu tine că noi te susținem!” Și femeia s-a întors mulțumită de sfat. Seara s-a închinat: „Mulțumesc, părinților mei!” Domnului i-a plăcut (că și el este Tată) și i-a dăruit un strop de agheazmă, fără să știe ea. Zâmbea larg cerul!

Ziua a treia

Dimineața cam greu pentru femeie, înhămată la căruță purtându-și crucea... A dat să spună ceva, dar agheazma i-a înecat vorbele. Primitoare din fire, pe drum, a mai luat o sarcină, două, trei... și a văzut că are de câștigat pentru bunăstarea familiei și-a mers înainte. Hurduc, hurduc! Părinții o ajutau la deal și pruncii creșteau cuminți, frumoși... Ea dansa Lambada, nu mirosea a bine versul, dar ritmul era în vogă. Rând pe rând, crescând, pruncii s-au dat jos ș-au ajutat-o... Fericirea se citea pe chipul ei, doar o umbră avea: pruncul-bărbat, minte de copil – joaca! se dădea jos numai pentru nevoile sale, dar și-a zis: „Nu-i rău, am încercat tot se putea, asta e firea sa, unde mănâncă atâția ce mai contează o gură?! – îl las în plata Domnului! că-i liniște și copiii mă ajută, iar dacă, acum, am mai mult timp, de ce să nu mă culturalizez?” Seara s-a închinat: „Mulțumesc, viață!” Domnului i-a plăcut (că și El e Viață) și i-a dat mintea cea de pe urmă. Râdea în hohote!

Ziua a patra

Femeia a constat că fiul cel mic a împlinit vârsta majoratului, se ținea chiar bine pe picioarele sale și alerga antrenându-se. În căruță rămăsese doar pruncul-bărbat! I-a spus: „Până aici!” și au început discuțiile:

– Ce până aici?

– Drumul împreună! De acum fiecare cu poteca sa.

– Ai jurat c-o să fim împreună, la bine și la rău, până ce moartea ne v-a despărții! Ai uitat?

– Nu! Dar dacă a murit dragostea mea pentru tine, ce rost are să fim împreună?

– A, tu! Te omor! – a scos el din mâneca un as, încercându-și norocul.

– Ok. Eu mă odihnesc și tu vei purta oprobiul propriilor copii și al lumii. Ai casă, masă – gratis! dar în colivie...

Dacă a văzut că ea nu cedează, nici moartă, a schimbat: „Îmi dai jumate din avere, că așa spune legea!” „Ok, și cum împărțim căruța: de-a lungul, de-a latul sau oblu?” – a întrebat ea, degajată.

Cum n-o scotea la capăt cu el, s-au prezentat în fața autorității. Justiția legată la ochi, cu sabia într-o mână și balanța în cealaltă, a ascultat primul capăt de cerere al bărbatului: „Să-i luați numele ce i l-am dat, nu-i drept să se numească: „Femeia mea!” Harșt! – a tăiat sabia cuvântul „mea” și vocea a sunat: „Rămâne: Femeia!, ca mamă nu și-a abandonat pruncii, ca soție nu văd nici un impediment. Altceva?” A primit încă două capete: al lui și al ei. Le-a pus în balanță: zilele lui fripte pe un taler și nopțile ei nedormite pe celălalt taler. Zilele erau egale cu nopțile, dar pentru nopți a acordat un spor și: „Harșt!” cu sabia le-a hotărât cota-parte și le-a rupt „Certificatul de căsătorie” anulând „Contractul prestări servicii gratuite”.

Ambii au ieșit șifonați, dar mulțumiți că nu le-a tăiat propriul cap, au vândut carul și-au împărțit banii conform cotelor: una crescută în detrimentul celeilalte, că: „Unde-i lege, nu-i tocmeală!”... El a plecat pe poteca lui și ea și-a cumpărat o căsuță la o margine de drum. Seara, ea s-a închinat: „Mulțumesc, Doamne, c-am scăpat!”

Domnului i-a plăcut că și-a adus aminte de El, acum, chiar dacă era în ultimul ceas și i-a dat odihnă – o noapte. Neobosit, pentru „ținerea de minte”, a construit Carul Mare și Carul Mic cu oiștile orientate în sensuri opuse, iar ca omenirea să se orienteze în emisfera calotei lor, la capătul oiștii Carului Mic, a pus Steaua Polară sau Alpha – să strălucească – far! 

Ziua a cincea

Femeia s-a trezit cu noaptea-n cap. Haos! – de nu vedea nici începutul și nici sfârșitul! Și a spus: „Să se facă lumină!” și s-a dus odihna. A împrospătat căsuța și-a dichisit flori la ferestre, o icoană la răsărit și exact lucrurile de strictă necesitate. Și-a triat amintirile: bune și rele; „Cele rele la spălat, pe apa Sâmbetei!” și-a etalat experiențele plăcute vederii și le-a îndosariat pe cele neplăcute – să fie la îndemână, să nu le repete. A întins o masă împărătească chemându-și fii și fiicele. Niciunul n-a lipsit! Mezinul s-a uitat: ba în stânga – ba în dreapta! și mirat: „Tata?”, iar ea i-a răspuns:

– Cinstește-l! așa cum mă cinstești și pe mine. Ne-am intersectat odată și din dragoste ați apărut voi, într-o căruță plină cu flori. Ambii v-am iubit și vă iubim, dar fiecare în felul său. Voi nu aveți nici o vină, că noi, acum, mergem paralel! Când veți fi în lume, de-ți face bine – numele nostru va fi în slavă, de veți face rău – numai numele meu va purta povara! – că eu v-am născut și toți își aduc aminte de origine.

Au mâncat liniștiți, au băut un pahar și a fost veselie. Mare! Dar cea mai mare a fost a ei, fiindcă erau împreună ca frați. S-a ridicat în picioare să-i îmbrățișeze cu privirea și le-a spus:

– Valea, tot înainte! Vedeți linia orizontului? De acolo începe lumea voastră, s-o stăpâniți sănătoși și să vă câștigați pâinea cu sudoarea minții. Dacă vreți să vă căsătoriți e voia voastră, dar să vă luați pereche să fiți un întreg, să aveți ce discuta la bătrânețe și să vă susțineți. Și nu uitați! Să spuneți copiilor voștri, ceea ce s-a transmis în neam, din generație în generație – în relațiile cu ceilalți:

a)    Să lăsați loc de bună ziua!

b)    Să vă ridicați și să vă coborâți, după om!

c)    Să nu vă puneți cu prostul, că prostul are mintea odihnită!

Lumina ochilor mei! cu bucurie: v-am îngrijit, v-am crescut aripi și v-am deschis Calea, iar casa mea e și a voastră, aici, ca să vă întoarceți „acasă”! Zburați, să vă înfruptați din libertate! Eu vă mulțumesc!

Oamenii-păsări s-au ridicat stol, au dat un ocol și-au plecat care încotro. Seara, ea s-a închinat: „Mulțumesc, Doamne, c-au zburat!” Și Domnului i-a plăcut și a zis: „Să fie spre înalt!”

Ziua a șasea

Timp berechet! Femeia și-a continuat studiul, propunându-și să aprofundeze arta, însă nu orice artă ci un domeniu în care și-ar fi găsit mai ușor locul, Arta Conversației. Și a trudit, trudit, trudit... până seara la asfințit, când a devenit expertă în mesajul subliminal. Atunci, s-a închinat: „Mulțumesc pentru tot ce mi-ai dat, Doamne! dar eu...” Și lui Dumnezeu i-a plăcut strădania ș-a ’plecat urechea asupra ei... „Fie voia ta, femeie!”

Ziua a șaptea

Dumnezeu s-a odihnit. Oamenii s-au dus la biserică să I se închine... Și Domnului i-a plăcut! Și-i mai place ceva, dar nu spune: că cei desprinși din țărână spre zbor, deseori o invocă! și spun că este o „ea”; că nu are gen masculin. Ei nu știu cum arată, nici când vine. Ea însă îi știe, fiindcă fiecare are semnul Lui și ea îi „atinge” imperceptibil, iar pe cei sârguincioși îi susține asiduu – să ajungă pe culmile gloriei!

Rămâne doar o taină: „De ce, Dumnezeule, ai numit-o Muza?”

Autor: Mihaela SUCIU

Vizualizări: 38

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

Comentariu publicat de Anica Andrei Fraschini pe Aprilie 5, 2017 la 4:49pm

Pitoresc, atractiv, consistent, foarte bine scris. Felicitări, mika! Promovez cu drag, acord o stea.

Comentariu publicat de Dan Tipuriță pe Aprilie 5, 2017 la 4:28pm

text expus şi promovat

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Aurora Luchian, Agafia Drăgan, Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cosmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV-Maria Giurgiu
Publicat de giurgiumaria î

Născută pe 1 noiembrie 1960 în comuna Izvoru, județul Argeș. De origine din comuna Uda, județul Argeș. Sunt, fiica cea mai mare dintr-o familie de la țară cu patru copii. Am urmat cursurile școlii generale, din satul Săliștea, comuna Uda; Am urmat cursurile unui liceu teoretic profil umanist- limbi străine în orașul Pitești. După terminarea școlii și după căsătorie, am început să lucrez în uzină, în urma unor examene de diferențe în profilul industrial. Pe parcurs am făcut cursuri de specializare în profilul meu de lucru. Literatura și istoria, au constituit întotdeauna o pasiune și un hobby pentru mine. După ce m-am căsătorit, soțul fiind cadru M.A.N. am locuit în Câmpina, apoi în Constanța alți câțiva ani, după care m-am mutat la Târgoviște unde m-am stabilit cu familia și am continuat să lucrez într-o unitate a M.A.N. 
http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-maria-giurgiu

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Emoţia şi mesajul poeziei în raport cu stilistica şi prozodia Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 26, 2017 Am observat cu stupoare că poezia contemporană de formă clasică pune accentul în mod exacerbat pe stilistică şi prozodie, diminuând, până la anulare uneori, emoţia şi mesajul. Mai ales poeţii tineri, ca în povestea cu fata moşului şi fata babei, aleg cutia frumoasă pe dinafară, sclipitoare, dar lipsită de conţinut. Critica contemporană procedează, în mare măsură, întocmai. Probabil se alimentează reciproc. Şi asta se întâmplă, culmea! – într-o epocă a versului liber (numit uneori vers alb), sau poate tocmai de aceea: Negăsind prea multe cusururi poeziei postmoderne, scrisă cca 70 la sută în vers liber şi la care „nu mai există valoare stabilă şi inatacabilă” (Mircea Cărtărescu), pe unde să mai despice firu’-n patru criticul vremurilor noastre?http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/emo-ia-i-mesajul-poeziei-n-raport-cu-stilistica-i-prozodia

Text... Publicat de Anica Andrei Fraschini în Septembrie 23, 2017

...despre câteva realități pe care le constat cu trăiri de cetățean reîntors în patria-mamă. Încep cu o declarație: abia acum simt conturată iubirea de țară. Văd net diferența dintre cum o iubeam înainte și cum o iubesc acum. Înainte de a pleca în străinătate, îmi iubeam țara cu un fel de automatism. Categoric o iubeam, mă născusem iubind-o. Acum, o iubesc cu fiecare privire pe care o aștern peste pământul ei, asfaltat sau nu, cu fiecare gură de aer plin de miros de cauciucuri arse, ori de umezeala pădurii, cu fiecare pas ce mă poartă pe drumuri știute, pe care le regăsesc cu un sentiment de securitate: orice s-ar întâmpla, sunt în țara mea. continuare....http://junimeadigitala.ning.com/group/orice-dorim-sa-impartasim/forum/topics/text

FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017 Publicat de Florin T. Roman în Septembrie 3, 2017

Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30 și 31 august, în staţiunea Moneasa, jud. Arad. Organizatori au fost Revista de Informaţie şi Cultură Româno-Canadiano-Americană „STARPRESS”, condusă de Ligya Diaconescu, scriitor etalon pentru românii care trăiesc în țară, dar și în Diaspora, în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de cunoscutul scriitor Alexandru Florin Țene, președintele Ligii. Invitaţii au fost cazaţi, în condiţii excelente, la hotelurile Lacul Liniştit şi Parc. Amfitrion, gazdă pentru toate activitățile festivalului, a fost scriitorul arădean Florin T. Roman. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/festivalul-limbii-rom-ne-moneasa-2017?xg_source=activity

Caligrafii

Uneori lumile se ating - gânduri de la lansarea volumului "SAFIRE ȘI ÎNGERI" - Ioana Sandu Publicat de ileana popescu bâldea în Octombrie 7, 2017

… nu cu degetele sau orice alt colț din ele, ci cu partea aceea nevăzută, nici chiar de umbră, a tălpii. Se așază elegant pe scaune sau fotolii, privesc în jur tăcute dar, dornice să vorbească, analizează, pleacă fără să vezi și se ghemuiesc în colțuri, dau un tablou la o parte și-i privesc spatele, de ca și cum adevărul despre pictură s-ar afla acolo, fixează vitraliul din spatele unui birou plin cu flori și cărți și se identifică rar în culoare, ating lemnul sculptat parca de îngeri, răscolesc cărbunii nestinși din șemineu, caută liniștea din pereți apoi revin în locul pe care și-au lăsat cuvintele, se îmbracă în ele, își pun palma la tâmplă și ascultă și rar se trezesc din reverie - doar atunci când realizează că sunt cumva oameni, cu puțin din ele, și trebuie să se concentreze și asupra aerului, luminii, vântului sau emoției altei lumi călăuzită pe același drum de un Dumnezeu fără nume - poate energie, poate curcubeu, poate sunet sau doar un fel special de gând.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/uneori-lumile-se-ating-ganduri-de-la-lansarea-volumului-safire-si

cutia de conserve Postat de Dan Tipuriță în Septembrie 17, 2017

M-am născut în vremea când maşinile porneau la manivelă. Tractoarele-şi începeau lucrarea trase cu sfoara ,se muncea mult în lehamitea gândului ,se disputa viitorul în ţărâna hazardului şi chiar se trasa drumul luminii cu bezna închisorilor. Iar pentru mine, copilul de atunci, în zilele negre lupii treceau Dunărea pe o sârmă de gheaţă, în cele frumoase reuşeam cu nimic să-mi cumăr o insulă de fericire la chioşcul de vis-a-vis . Acolo se puteau procura cele mai râvnite lucruri, adică bile colorate, dopuri de pistol cu pulbere, pene, imagini pictate şi alte comori. Cutia de conserve era cea mai disputată minge, în ea păstram de pe o zi pe alta frumoasele jocuri, poarca şi ţurca, chibzuiam înălţarea rachetelor cu un pumn de carbid ,poarta de fotbal şi multe alte minunăţii dăruite cu neuitare . Și de atunci în irisul meu stă închisă o lacrimă. A lui Dumnezeu http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cutia-de-conserve

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

Stre-suri...

Fapt divers Publicat de ileana popescu bâldea în Septembrie 24, 2017

Citesc multe poeme. De foarte mulți ani. Doar cine nu citește - și își clădește "opera" pe imaginile și metaforele altora - nu realizează cât de ușor pot fi descoperiți de cei din ale căror texte se inspiră. Apoi, împăunați și bazându-se pe numărul aprecierilor acelora care citesc din doi în doi, încearcă să se "ridice" pe vârfuri, din nefericire, doar de nisip. Ce cred ei despre ei nu contează, dar este important pentru mentalul colectiv care-și construiește false valori pentru ca apoi să se raporteze la ele. Și, până la urmă, este dreptul fiecăruia să aleagă ce-i place, dar dreptul de a fi corect cu cititorul este doar al autorului. continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/fapt-divers

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor